Suntem un popor care, cu toate \u00eengrijoratoarele descresteri demografice, ocupa o pozitie \u00eensemnata \u00een noua Europa, iar \u00een partea de continent \u00een care ne gasim ne situam, dupa Polonia, \u00een aceasta privinta, pe pozitia a doua. Tara ocupa un teritoriu armonic si echilibrat, lezat numai spre Rasarit \u00een fireasca sa alcatuire. Este o tara \u00eenzestrata, cu toate exploatarile si jafurile pe care le-a suportat de-a lungul istoriei. Bine c\u00e2rmuita, ar trebui sa ofere resurse bogate! Locuitorii ei sunt ca toti oamenii si, fara \u00eendoiala \u2013 si demonstreaza acest lucru atunci c\u00e2nd lucreaza peste hotare! \u2013, dau dovada de inteligenta nativa, de initiativa si de eficienta. C\u00e2nd ne g\u00e2ndim cum s-a dezvoltat Japonia lipsita de un teritoriu adecvat, cum s-a refacut o Germanie rasa de razboi doar \u00een c\u00e2tiva ani, cum se dezvolta tarile nordice \u00eenfrunt\u00e2nd conditii climatice dificile o buna parte din an, ne putem \u00eentreba ce se \u00eent\u00e2mpla cu tara noastra, cu regresul, cu statul ei pe loc, ori cu imperceptibilul ei mers \u00eenainte?
\nDar, p\u00e2na a privi \u00een gradinile celorlalti, este destul sa ne \u00eentoarcem \u00een timp la propriul nostru trecut si sa ne exprimam \u00eendoieli, pareri de rau si o mare nedumerire! Cum s-a putut construi un stat modern \u00eenfrunt\u00e2ndu-se at\u00e2tea mari puteri, fiind atinsi, \u00een multe privinte, parametrii care au confirmat seriozitatea proiectului? Cum a putut avea loc o modernizare a Rom\u00e2niei, ne\u00eendoielnic cu deficientele si lipsurile ei, dar care totusi este de necontestat, desi astazi se vorbeste uneori despre modernizare ca de un proces care n-a afectat vreodata spatiul nostru si care abia acum se initiaza! Cum s-a putut realiza proiectul national si cum s-a putut constitui o Rom\u00e2nie \u00eentregita, din nou \u00eenfrunt\u00e2ndu-se at\u00e2tea adversitati si ostilitati? Cum o intelectualitate rom\u00e2neasca moderna, similara celei din tarile \u00eenaintate, cu personalitati dominante, afirmate ca atare \u2013 cele mai de seama si dincolo de hotare \u2013, s-a putut forma si consolida, \u00eenfrunt\u00e2nd si timpurile grele si apasatoare ale perioadelor totalitare, pentru ca astazi noi \u00eensine sa ne cobor\u00e2m pe scara ierarhica a lumii, comport\u00e2ndu-ne ca niste neofiti? Cum s-a ajuns ca stiintei si culturii \u00een general sa nu i se mai acorde \u00eensemnatatea fireasca din partea unei clase politice \u00een care exemplele unor reprezentanti ai ei cu un nivel intelectual adecvat au ajuns at\u00e2t de rare?
\nAt\u00e2tea \u00eentrebari si at\u00e2tea nedumeriri! Si daca ne-am \u00eentoarce \u00een decembrie 1989 ne-am putea pune alte \u00eentrebari apasatoare. Oare ne-am ales atunci calea cea buna? Rec\u00e2stigasem prin propriile eforturi, riscuri si jertfe libertatea, bunul cel mai de pret al omenirii. Era o premiza fundamentala, la care nu trebuia si nu trebuie sa renuntam. Dar trebuia sa distrugem tot ce se cladise de noi \u00een regimul de dictatura totalitara? Era vorba doar de o \u201egramada de fier vechi\u201c? Oare n-am fi putut utiliza ceea ce merita pastrat? Experienta si inteligenta rom\u00e2neasca nu trebuiau folosite cu prioritate \u00een constructia noului proiect al unei Rom\u00e2nii libere? Trebuia doar sa acceptam cu umilinta sfaturile obligatorii din afara, subsum\u00e2ndu-le propriile dorinte si visuri si mai ales propriile capacitati? Tot ce traisera \u00eenaintasii nostri, \u00eenvatamintele pe care ei le dob\u00e2ndisera, trebuiau neaparat uitate? Si mai ales trebuia ca simtamintele dragostei de tara sa fie hulite, ca parintii sa nu mai aiba dec\u00e2t idealul de a-si destara copii, iar ca at\u00e2ti tinerii sa nu caute dec\u00e2t solutiile parasirii Rom\u00e2niei? Tara trebuia sa devina un \u00eentins c\u00e2mp de jefuire, iar obiectivele unora sa se rezume doar la dob\u00e2ndirea cu orice mijloace a unei stari materiale, rezultata nu rareori din necinste?
\nNu ar fi fost cu mult mai firesc ca haturile sa fie pastrate \u00een propriile noastre m\u00e2ini, ca \u201esfaturile\u201c sa fie trecute prin filtrul interesului national, ca averea tarii sa fie aparata at\u00e2t de investitorii interni, c\u00e2t si de cei externi atunci c\u00e2nd existau disponibilitati cu mult mai optime folosului general? C\u00e2nd s-a construit Rom\u00e2nia moderna, \u00een relativ scurta vreme, doar \u00een c\u00e2teva decenii, opera de constructie a fost realizata de tinerii intelectuali rom\u00e2ni, unii specializati peste hotare, care au fost capabili sa faca fata provocarii. De ce astazi nu traim dec\u00e2t sfatuiti pas cu pas, aplic\u00e2nd uneori orbeste ceea ce nu este de aplicat? Nu numai ca nu ne aratam capabili sa asiguram mersul \u00eenainte, dar, mai grav, distrugem ceea ce s-a realizat timp de doua veacuri. \u00cenvatam\u00e2ntul si cercetarea au fost puse la pam\u00e2nt prin aplicarea servila si mecanica a unor modele importate fara a se tine seama de experienta si opinia adevaratilor specialisti din tara.
\nDar poate cel mai grav lucru a fost metodica \u00eenlaturare din mintile copiilor si ale tinerilor a simtamintelor de dragoste de tara si a celui al datoriei de a o sluji, pe care fiecare cetatean al unei tari \u00eel are fata de aceasta. De ce \u00een aceasta privinta s-a ignorat frumosul exemplu al tinerei natiuni americane, creuzet etnic \u00een necontenita \u00eennoire, unde se cultiva, de societate si scoala, un patriotism impresionant? \u00cen sentimentele de comunitate si solidaritate avem resursele cele mai puternice ale mersului \u00eenainte. Instaurarea unui adevarat climat de munca si cinste este, de asemenea, o conditie sine qua non, deoarece at\u00e2ta vreme c\u00e2t coruptia si necinstea nu sunt realmente sanctionate si vor fiinta tolerarea acestora, tergiversarea infinita a proceselor sau doar o minimala si nesemnificativa pedeapsa, ele nu vor fi \u00eenlaturate. Oare voi mai avea norocul de a apuca o Rom\u00e2nie respectata?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Suntem un popor care, cu toate \u00eengrijoratoarele descresteri demografice, ocupa o pozitie \u00eensemnata \u00een noua Europa, iar \u00een partea de continent \u00een care ne gasim ne situam, dupa Polonia, \u00een aceasta privinta, pe pozitia a doua. Tara ocupa un teritoriu armonic si echilibrat, lezat numai spre Rasarit \u00een fireasca sa alcatuire. Este o tara \u00eenzestrata,… Cite\u0219te mai mult »Rom\u00e2nia \u00eenainte…<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-9214","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":1319,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9214","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9214"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9214\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9214"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9214"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9214"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}