{"id":9210,"date":"2011-10-05T22:41:57","date_gmt":"2011-10-05T20:41:57","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=9210"},"modified":"2011-10-05T22:43:08","modified_gmt":"2011-10-05T20:43:08","slug":"un-manipulant-ambidextru","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/un-manipulant-ambidextru\/","title":{"rendered":"Un manipulant ambidextru"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: center;\"><strong>Raspuns la un raspuns<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><em><strong>Saptam\u00e2nalul \u201eObservator cultural\u201c a primit, la 5 septembrie, o varianta a acestui raspuns. Dupa numai c\u00e2teva zile mi s-a comunicat ca\u00a0 \u201eRedactia revistei \u201eObservator cultural\u201c considera \u00eencheiata polemica dintre dumneavoastra si Dorin Tudoran. Prin urmare, noua dumneavoastra replica nu va fi publicata\u2026\u201c. Redactia saptam\u00e2nalului \u201eCultura\u201c \u00eemi ofera astazi posibilitatea sa raspund unor acuzatii ne\u00eendreptatite.\u00a0 Calde multumiri pentru acest fapt de normalitate.<\/strong><\/em><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Mircea Iliescu<\/p>\n<p>Am simtit nevoia sa-i \u00eempartasesc domnului Dorin Tudoran continutul scrisorii deschise publicata \u00een \u201eObservator cultural\u201c nr. 328 (586), 04.08.2011, urm\u00e2nd \u2013 cum spuneam atunci \u2013 regulile nescrise ale unui fairplay personal. Textul, initial adresat istoriei literaturii rom\u00e2ne, era destinat actualilor si viitorilor cercetatori ai literaturii rom\u00e2ne contemporane, carora le ofeream un subiect de studiu amanuntit, sistematic si obiectiv.<\/p>\n<p>Revista \u201eMeridian\u201c si opera literara a lui Tiberiu Iliescu au constituit subiectul unui substantial si documentat studiu mongrafic al cercetatoarei Xenia Karo, intitulat \u201eAventuri verticale\u201c. Publicat \u00een anul 2006 de catre Editura Aius cu ocazia centenarului Tiberiu Iliescu, organizat de revista \u201eMozaicul\u201c din Craiova, \u00eempreuna cu o selectie de texte din opera lui Tiberiu Iliescu pe care autoarea a g\u00e2ndit-o ca un volum independent, lucrarea a primit elogiile criticii. Din initiativa domnului Nicolae Marinescu, directorului revistei \u201eMozaicul\u201c, printre premii anuale ale publicatiei, se numara si premiul Premiul Tiberiu Iliescu, pentru eseu si publicistica culturala.<br \/>\nO publicatie socio-culturala intitulata \u201eMeridian\u201c a aparut, la Craiova, \u00een anul 1990, deci cu un an \u00eenainte ca Dorin Tudoran sa initieze, \u00een America, o revista purt\u00e2nd acelasi titlu. Nu am avut niciodata nici un diferendum cu saptam\u00e2nalul craiovean pentru ca \u2013 fara sa fim legati prin relatii de amicitie si probabil fara sa-l fi cunoscut personal pe Tiberiu Iliescu \u2013 domnul redactor sef al acelei publicatii craiovene si-a mentionat predecesorul \u00eenca \u00een primul numar al revistei. Din anul 1991, pe frontispiciul publicatiei apare mentiunea: \u201eDirector fondator Tiberiu Iliescu, 1934, serie noua\u201c. Ma bucur ca am posibilitatea sa subliniez acum, comparativ, gratitudinea mea pentru acest fapt de normalitate<\/p>\n<p>Scrisoarea mea se adresa asadar specialistilor, caci consideram ca aveam datoria morala sa le aduc la cunostinta detaliile unui dialog acoperit \u2013 p\u00e2na acum \u2013 de tacerea amicitiei. Stiam bine ca cercetatorii istoriei literaturii rom\u00e2ne vor astepta raspunsul domnului Tudoran \u2013 reversul subiectivului meu adevar \u2013 si ca numai dupa o evaluare paralela vor pronunta verdictul nepartinic.<br \/>\n\u00cen acelasi \u201eObservator cultural\u201c nr. 330 (588), domnul Tudoran \u00eemi adreseaza direct (si cu maiestuoasa familiaritate) un text-replica ce schimba caracterul discutiei si transforma o problema de principiu \u00eentr-un atac la persoana ce impune un raspuns adecvat.<\/p>\n<p>Propavaduitor neostenit al normalitatii, respondentul \u00eesi \u00eencepe contraatacul enuntiativ. \u201eMinti\u201c \u2013 ma apostrofeaza d\u00e2nsul \u00een scris, \u00een paginile unui saptam\u00e2nal cultural de prestigiu. Adeptul normalitatii stie desigur ca o asemenea formulare nu s-ar fi putut strecura \u2013 nici macar dintr-o eroare de tipar \u2013 \u00eentr-o publicatie din tara sa de adoptie. D\u00e2nsul stie, desigur, si ca se adreseaza unei persoane care, de 30 de ani, se supune principiilor unei societati normale, exemplare \u00een Europa.<\/p>\n<p>Revenons \u00e0 nos moutons \u00een spatiul nostru mioritic, sa retinem, mai \u00eent\u00e2ii, ca afirmatia invectiva se rasfr\u00e2nge, nediferentiat, asupra continutului \u00eentregii mele scrisori la care domul Tudoran raspunde. Sa recapitulam, deci, bazele minciunii lansate de mine \u00een presa rom\u00e2neasca dupa numai 20 de ani (!) de la aparitia publicatiei americane \u201eMeridian\u201c.<\/p>\n<p>\u00cen varianta propriului adevar, domnul Tudoran admite ca \u2013 \u00een urma cu c\u00e2tiva ani buni \u2013 am avut o discutie pe o strada din Stockholm. \u201eLucrul pe care mi l-ai reprosat atunci \u2013 spune d\u00e2nsul \u2013 a fost ca nu am pomenit \u00een primul numar ca existase c\u00e2ndva o revista cu acelasi nume si-mi spuneai ca te-ai fi bucurat daca as fi decis ca noul \u00abMeridian\u00bb sa fie, \u00eentr-un fel, o continuare a revistei tatalui tau\u201c. \u201eLucrul\u201c acesta este de fapt un principiu si abaterea de la acest principiu i-o reprosez si astazi, la peste patru ani de la \u00eent\u00e2lnirea pe care domnul Tudoran o confirma. Nu as putea afirma \u00eensa ca mi-as fi dorit ca publicatia d\u00e2nsului sa fie o continuare a \u201eMeridianului\u201coriginar.<\/p>\n<p>Explicatiile urmatoare ale fostului redactor sef al noului \u201eMeridian\u201c se despart \u00een doua subiecte: un paragraf de patru r\u00e2nduri explica cititorului de ce n-a simtit obligatia morala de a-si mentiona predecesorul \u00een paginile publicatiei americane (reprosul meu). Celui de-al doilea subiect \u2013 descrierea \u00eencercarii esuate de a-si \u00eenregistra \u00een Rom\u00e2nia revista cu titlul de \u00eemprumut \u2013 autorul \u00eei acorda \u00een schimb, un spatiu tipografic de trei ori mai amplu. Nume si prenume, personalitati cu functii posibil impresionante, sunt chemate sa certifice adevarul spuselor domnului Tudoran \u00een privinta acestui al doilea subiect, de secundara importanta pentru istoria literaturii rom\u00e2ne \u2013 dupa parerea mea.<\/p>\n<p>Cam asa a decurs, recunosc, si discutia noastra din Stockholm, cu deosebirea ca domnul Tudoran si-a redus atunci \u2013 cu parcimonie amicala \u2013 explicarea \u00eent\u00e2iului subiect la o singura fraza (de genul: \u201ea, nu batr\u00e2ne, revista mea era cu totul altceva\u2026\u201c), si a acordat infinit mai mult interes invectiv celor de la cotidianul bucurestean care \u201efurasera logo-ul\u201c lui Ion Dogar Marinescu pentru \u201eMeridianul\u201c sau american. Acuza de minciuna azv\u00e2rlita cu dezinvoltura asupra afirmatiilor mele nu se explica deci cu referinta la discutia amintita \u00een ambele relatari.<\/p>\n<p>Sa cercetam \u00eensa \u00eencercarea, scrisa cu m\u00e2na st\u00e2nga,\u00a0 prin care domnul Tudoran \u00eesi argumenteaza nerecunoasterea publica a publicatiei \u201eMeridian\u201c condusa de Tiberiu Iliescu, explic\u00e2nd mai \u00eent\u00e2i ca aceasta \u201e\u00eencetase sa existe cu 45 de ani \u00een urma\u201c. \u00cemi permit sa numesc doar c\u00e2teva dintre publicatiile culturale din Rom\u00e2nia de astazi care si-au recunoscut predecesorii: revista \u201eTribuna\u201c din Cluj (director fondator Ion Slavici, 1884), \u201eConvorbiri literare\u201c (revista fondata de societatea Junimea din Iasi la 1 martie 1867), \u201eMozaicul\u201c (revista fondata la Craiova de Constantin Lecca \u00een 1838) si lista poate fi continuata.<\/p>\n<p>\u00cen textul de \u00eenchidere al revistei americane\u00a0 \u201eMeridian\u201c domnul Tudoran spune: \u201eMai presus de orice, o publicatie este o stare de spirit\u2026 Nu credem nici ca spiritul \u201eMeridianului\u201c moare odata cu disparitia fizica a revistei, nici ca starea de spirit numita \u201eMeridian\u201c s-a epuizat\u2026\u201c.<br \/>\n\u00cen anul 1938 Tiberiu Iliescu prezenta programul caietului sau lunar de literatura astfel: \u201e\u2026 exista un spirit al \u00abMeridianului\u00bb: acela al \u00eent\u00e2mplarii, al aventurii literare, al independentei individuale, al sinceritatii si umilintei fata de creatie si al ironiei exercitata pe conivente\u201c (Tiberiu Iliescu \u201eLa cocosul sp\u00e2nzurat\u201c, 1968, p. 28-30).<\/p>\n<p>Era oare rusinos ca o \u201erevista de informatie, opinie si comentarii\u201c \u2013 americana, dar adresata cititorului rom\u00e2n \u2013 sa faca o mentiune (c\u00e2t de mica, spuneam) la programul publicatiei anterioare careia \u00eei preluase spiritul titlului? Sper ca nu tocmai ultimele cuvinte \u00eenscrise \u00een program l-au \u00eempiedicat pe redactorul-sef american sa faca aceasta referire!<\/p>\n<p>Cu exemplara pricepere birocratica, domnul Tudoran se \u00eentreaba daca Tiberiu Iliescu si-a \u00eenregistrat, \u00een 1934, revista la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci\u2026 Nu pot sa cred ca Nicolae Iorga ar fi polemizat, \u00een scrisele sale din anul 1937, cu o publicatie ne\u00e2nregistrata si nici ca G. Calinescu ar fi putut mentiona \u00een monumentala \u201eIstorie a literaturii rom\u00e2ne de la origini p\u00e2na \u00een prezent\u201c (1941) volumul de debut al lui Tiberiu Iliescu aparut \u00een colectia \u201eMeridian\u201c (publicatia, consemnata indirect deci \u00een istoria literaturii, avea la data debutului \u2013 1938 \u2013 p\u00e2na si o colectie).<\/p>\n<p>Mai departe, domnul Tudoran \u00eesi propune o interpretare adecvata a adevarului si \u00eesi anunta\u00a0 cititorii ca sensibilitatea sa poetica l-a ajutat sa sesizeze \u2013 \u00een cadrul invitatiei la cina din modesta mea locuinta \u2013 ca ambele gazde (!) erau \u201eoarecum\u201c iritate.\u00a0 \u201eDar nu din cauza \u00abdiferendului\u00bb \u00abMeridian\u00bb, care nu exista\u201c, conchide d\u00e2nsul definitiv. Adevaratul motiv al acestei \u201eiritatii\u201c \u00eel constituiau \u201erezervele exprimate de mine (adica de domnia sa) \u00een legatura cu anumite prestatii ale unui anume om politic\u201c.<\/p>\n<p>\u00cemi permit sa-i atrag atentia domnului Tudoran ca discutia noastra despre \u201eMeridian\u201c avusese loc pe strada, cu putin \u00eenaintea cinei. \u00cen scrisoarea anterioara \u00eemi depl\u00e2ngeam tocmai lasitatea de a nu fi contramandat instantaneu invitatia la acest eveniment culinar organizat \u00een cinstea domniei sale, eveniment \u00een decursul caruia \u2013 probabil \u2013 nu mi-am putut ascunde deziluzia pierderii unui amic de demult.<\/p>\n<p>Se cuvine totusi sa \u00eenregistram \u00eendem\u00e2narea (demna de un \u201eanalist politic\u201c), cu care domnul Dorin Tudoran, introduce \u00een discutie\u2026 prefectura politica! O problema de principiu, din domeniul istoriei literaturii rom\u00e2ne, este instantaneu tranformata \u00eentr-un subiect politic de actualitate necontroversata si cu succes garantat de conjunctura! Asupra subsemnatului \u2013 de orientare declarat apolitica, asa cum o demonstreaza absenta lui de pe scena politica rom\u00e2neasca, suedeza si de pe toate scenele politice posibile \u2013 cade asadar stampila \u201eanalistului politic\u201c care \u00eemi francheaza actul personal, arunc\u00e2ndu-ma definitiv \u00een r\u00e2ndul partizanilor politici de cealalta parte.<br \/>\nUitat este deci subiectul principal al discutiei, subiect\u00a0 pe care am asteptat doua decenii sa i-l aduc la cunostinta \u2013 \u00eensusirea nedeclarata a denumirii \u201eMeridian\u201c, anterior \u00eenregistrata de istoria literaturii rom\u00e2ne!<\/p>\n<p>Aceasta \u201esubtila\u201c manipulare a adevarului mi-a amintit celebra formula fluturata \u00een perioada totalitara: \u201eCine nu e cu noi e \u00eempotriva noastra\u201c. Mi se impusese, de prea multe ori, \u00een cadrul cursurilor obligatorii de materialism dialectic si socialism stiintific urmate de examene importante pentru \u00eencheierea studiilor universitare. Sub\u00e2ntelegerea sloganului \u00een textul domnului Tudoran demonstreaza ca soliditatea cunostintelor \u00eensusite \u00een cadrul unor asemenea cursuri \u00eel \u00eempieca\u00a0 (si astazi) sa recunoasca tocmai principiul elementar al normalitatii occidentale \u2013 libertatea de opinie. Desigur, pe baza unor asemenea studii temeinice \u00eeti poti atribui titlul de \u201eanalist politic\u201c \u00eentr-o tara care nu a cunoscut avatarurile politicii comuniste.\u00a0 Dar poti oare sa te imaginezi\u00a0 singura voce care \u2013 prin cuv\u00e2nt si fapta \u2013 reprezinta o \u201enormalitate\u201c politica \u00een tara care stii ca a suferit \u00eendelung din cauza acestei formule si a altora asemanatoare?<\/p>\n<p>Uite ca se poate, ne asigura \u2013 z\u00e2mbind cu superioritate \u2013 domnul Tudoran si, ca sa garanteze adevarul spuselor sale, dar pregatind de fapt un final de efect (\u00een afara invectivelor chinuite), se pronunta \u2013 fortat \u2013 dupa doua decenii de tacere: \u201eTiberiu Iliescu a fost un om de neuitat\u201c. Si repede se grabeste sa-si certifice afirmatia: \u201ec\u00e2ti autori i-au oferit lui Tiberiu Iliescu \u2013 dupa 1989, dar si \u00een cele c\u00e2teva decenii de comunism \u2013 mai multe pagini \u00eentr-o carte dec\u00e2t i-am dedicat eu (15)?\u201c, se \u00eentreaba d\u00e2nsul cu modestia exemplara a normalitatii. Aceasta \u00eel \u00eempiedica \u00eenca o data pe domnul Dorin Tudoran sa vada adevarul: din cele 15 pagini ale interviului pe care i l-a acordat tatal meu, numai o treime sunt autografe, celelalte doua treimi sunt raspunsurile lui Tiberiu Iliescu \u00eenregistrate \u2013 cu fidelitate, recunosc \u2013 de catre un t\u00e2nar, pe atunci cu idealuri.<\/p>\n<p>\u00cen \u00eencheiere se cuvine, desigur, sa explic cititorilor de ce interventia mea publica s-a lasat asteptata timp de patru ani de la data discutiei asupra \u201ediferendului Meridian, care nu exista\u201c. La c\u00e2teva luni bune de la discutia \u00eencheiata cu \u201eiritarea gazdelor\u201c \u2013 Domnul Tudoran si-a \u00eensarcinat secretara sa-mi telefoneze la catedra. Importanta, doamna m-a anuntat atunci numai ca: \u201edomnul director vrea sa stie c\u00e2nd a murit Tiberiu Iliescu\u201c. Spaima pe care am descifrat-o \u00een vocea d\u00e2nsei dupa ce i-am refuzat informatia m-a facut sa \u00eenteleg stricta disciplina instaurata \u00een biroul american si, revenind (d\u00e2nsa nu avea nici o vina!), i-am transmis datele cerute.<\/p>\n<p>Acum, absenta acestor date din recentul text laudativ la adresa \u201eMeridianului\u201c american, m-a convins ca a fost vorba de o ne\u00e2nsemnata curiozitate de director. Si aceasta constatare face inutila continuarea viitoare a dialogului.<\/p>\n<p style=\"text-align: right;\">&nbsp;<\/p>\n<p><em><strong>Stockholm, 3 septembrie 2011<\/strong><\/em><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Raspuns la un raspuns &nbsp; Saptam\u00e2nalul \u201eObservator cultural\u201c a primit, la 5 septembrie, o varianta a acestui raspuns. Dupa numai c\u00e2teva zile mi s-a comunicat ca\u00a0 \u201eRedactia revistei \u201eObservator cultural\u201c considera \u00eencheiata polemica dintre dumneavoastra si Dorin Tudoran. Prin urmare, noua dumneavoastra replica nu va fi publicata\u2026\u201c. Redactia saptam\u00e2nalului \u201eCultura\u201c \u00eemi ofera astazi posibilitatea sa&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/un-manipulant-ambidextru\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Un manipulant ambidextru<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[4927],"class_list":["post-9210","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-observator-cultural"],"views":1862,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9210","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9210"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9210\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9210"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9210"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9210"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}