Timp de doua decenii, si-a desfasurat activitatea (1970-1989), paralel cu Academia R.S. Rom\u00e2nia, pe care a subminat-o permanent, Academia de Stiinte Sociale si Politice a R.S. Rom\u00e2nia. Despre aceasta nu s-a scris si nu s-a vorbit dupa desfiintarea ei, odata cu revolutia din decembrie\u00a0 1989.
\nAceste pagini, care au menirea de a-mi lamuri rostul acestei institutii si care, probabil, vor fi utile \u00een acelasi sens si altora, mi s-au parut necesare, spre exemplu, pentru a-mi raspunde de ce carti de critica si istorie literara ale Institutului de Istorie si Teorie Literara \u201eG. Calinescu\u201c purtau pe coperta, deasupra titulaturii institutului, pe aceea a academiei amintite. Institutul citat, ca si altele umanistice erau subordonate acestei academii. Dar am mai avut un motiv c\u00e2nd am asternut aceste pagini. \u00cencep\u00e2nd din 1994, Academia Rom\u00e2na m-a angajat ca secretar al lucrarii \u00een curs de elaborare, \u201eDictionarul general al literaturii rom\u00e2ne\u201c, care avea sa apara, \u00een sapte volume, \u00eentre anii 2004 si 2009. Vreo doi ani am avut biroul \u00een cladirea din Dem. I. Dobrescu, fosta casa a lui P. P. Carp, care a fost sediul Academiei de Stiinte Sociale si Politice. Desi trecusera cinci ani de la desfiintarea acesteia, ramasesera acolo dulapurile pline cu dactilogramele unor lucrari, elaborate de institutele \u00een subordine, asupra carora academia urma sa-si dea sau nu avizul de tiparire. Dar altceva vreau sa mentionez, si anume ca am gasit atunci un tabel cu membrii din Bucuresti ai A.S.S.P., care cuprinde v\u00e2rsta lor, numele sotiei\/sotului, prenumele copiilor, v\u00e2rsta lor, sectorul unde locuiau. Un alt tabel cuprinde personalul academiei: secretari stiintifici, referenti de specialitate (7), un sef oficiu, un economist si un sef de cabinet, toti acestia cu alte date ale lor. \u00cen fine, ultimul tabel este cel cu pensionarii si membrii lor de familie.
\nToate aceste documente sunt pretioase pentru ca arata structura A.S.S.P. \u00een decembrie 1989.
\nNu stiam \u00eensa istoria acestei academii. Daca dau credit informatiei lui Pavel Tugui, un tip informat, care a fost, \u00eentre anii 1955 si 1960, sef al Sectiei de stiinta si cultura a C.C. al P.M.R., c\u00e2tiva intelectuali comunisti s-au agitat pentru \u00eenfiintarea A.S.S.P. \u00eenca \u00een vremea lui Gh. Gheorghiu-Dej, adica \u00eenainte de 1965, \u00eensa acesta n-a fost de acord. Adeptii \u00eenfiintarii acestei academii au profitat de oportunitatea oferita de Congresul al X-lea al P.C.R., care \u201ea evidentiat necesitatea perfectionarii activitatii\u00a0 de cercetare din domeniul stiintelor sociale si politice, legarea vietii acesteia \u00een mai mare masura de cerintele vietii, de realitatile economice si sociale din tara noastra\u201c. Aprobata de conducerea partidului, are loc, \u00eentre 19 si 20 februarie 1970, adunarea generala de constituire a acestei academii, care aproba statutul, alege membrii si membrii corespondenti, ca si organele de conducere. Nicolae Ceausescu a fost ales presedinte de onoare.
\nDupa ce \u00een 1948 Academia R.S.R. a devenit institutie de stat, \u00eenfiintarea A.S.S.P. i-a mai dat o lovitura prin preluarea de la ea a urmatoarelor institute si centre de cercetare: Institutul de Cercetari Economice, Institutul de Filozofie, Centrul de Cercetari Sociologice, Institutul de Cercetari Juridice, Institutul de Psihologie, Institutul de Istorie \u201eNicolae Iorga\u201c, Institutul de Arheologie, Institutul de Studii Sud-Est Europene, Institutul de Istorie si Teorie Literara \u201eG. Calinescu\u201c, Institutul\u00a0 de Istoria Artei, Centrul de Logica, toate acestea din Bucuresti, Institutul de Istorie si Arheologie din Cluj, Institutul de Istorie si Arheologie \u201eA. D. Xenopol\u201c din Iasi, Centrul de Stiinte Sociale din Cluj, cel similar din Iasi, Centrul de Istorie, Filologie si Istoria Artei din T\u00e2rgu Mures, Centrul de Istorie, Filologie si Etnografie din Craiova.
\nPrezidiul A.S.S.P. a fost alcatuit din: Miron Constantinescu presedinte, Ladislau Banyai, Ion Ceterchi, C. Daicoviciu, Zoe Dumitrescu Busulenga, Roman Moldovan, Constantin Vlad, Stefan Voicu, vicepresedinti, Constantin Ionescu secretar general, Alexandru B\u00e2rladeanu presedintele Sectiei de studii economice, Stefan Stefanescu presedintele Sectiei de istorie\u00a0 si arheologie, Demeter Ianos presedintele Sectiei de stiinte juridice, Valter Roman presedintele Sectiei de stiinte politice, Alexandru\u00a0 Rosca presedintele Sectiei de psihologie si pedagogie, Henri H. Stahl presedintele Sectiei de sociologie, Ion Frunzetti, presedintele\u00a0 Sectiei teoria si istoria artei si literaturii, Tudor Bugnariu, Al. Dima, Emilian Dobrescu, Ernest Gall, Carol G\u00f6llner, C. Ionescu-Gulian, Ath. Joja, Mircea Malita, Mircea Petrescu-D\u00e2mbovita si Ion Popescu-Puturi. \u00cen Sectia de teoria si istoria artei si literaturii au fost alesi membri titulari urmatorii: Al. Balaci, Edgar Balogh, Bernard Capesius, Serban Cioculescu, Constantin Ciopraga, Ov. S. Crohmalniceanu,\u00a0 Al. Dima, Zoe Dumitrescu Busulenga, Ion Frunzetti, Mihnea Gheorghiu, Paul Georgescu, Elemer Iancso, George Ivascu, George Macovescu, Mircea Popescu, Al. Piru, Liviu Rusu, Vladimir Streinu, Sigismund Toduta, Virgil Vatasianu si Zeno Vancea. Membri corespondenti au fost alesi: Gh. Achitei, Ion Dodu Balan, Matei Calinescu, Ion C. Chitimia, Iuliu Csehy, Gy\u00f6z\u00f6 Hajdu, Ion Ianosi, Dan Haulica, Nicolae Lascu, Emilia Milicescu, Dumitru Micu, George Pascu, Valeriu R\u00e2peanu, Emeric Stoffel, Vasile Tomescu\u00a0 si Mircea Zaciu.
\nLa dezbateri au luat cuv\u00e2ntul: Miron Nicolescu, Andrei Otetea, Vasile Pavelcu, Demeter J\u00e1nos, Marin Lupu, Al. Dima, Alexandru Rosca, Ioan Ceterchi, Mihai Levente, Mihnea Gheorghiu, Ovidiu Badina, Calina Mare, Nicolae Bellu, Roman Moldovan, Stefan Pascu, Alexandru Tanase, M. Petrescu-D\u00e2mbovita, Mircea Popescu, Stefan Voicu, Mihai Berza, Jako Sigismund, Dumitru Ghise, Constantin Ionescu, Mircea Lepadatescu, Gall Ernest, Aculin Cazacu, Carol G\u00f6llner, Ion Zahiu, Tudorel Postolache si C. I. Gulian.
\n\u00cen cuv\u00e2ntul sau, Alexandru Dima a spus \u00eentre altele: \u201eInstitutul de Istorie si Teorie Literara \u201eG. Calinescu\u201c \u00eesi exprima \u00eentreaga lui \u00eencredere si adeziunea entuziasta fata de noul cadru organizatoric ce se \u00eentemeiaza astazi si nu se \u00eendoieste ca i se vor crea prin aceasta conditiile necesare unei dezvoltari mai ample si mai aprofundate, solicitate de altfel de propasirile disciplinei pe care o reprezinta (…) Istoria si teoria literara, situate \u00een acest nou context expresiv, se vor putea dezvolta de astazi \u00eenainte mai mult, cu rezultate si mai ad\u00e2nci, \u00eentemeiate pe colaborarea cu toate aceste tar\u00e2muri ale cercetarii\u201c seconomia, filozofia, sociologia, istoria generalat. \u00centre proiecte era amintit si un dictionar de scriitori rom\u00e2ni si straini, care n-a aparut.
\n\u00cen decretul Consiliului de Stat al R.S.R., din 17 martie 1970, semnat de Nicolae Ceausescu, Presedintele Consiliului de Stat si aparut \u00een \u201eBuletinul oficial\u201c, partea I, nr. l21\/1970, se mentioneaza ca A.S.S.P. \u00eesi desfasoara activitatea \u201esub \u00eendrumarea C.C. al P.C.R.\u201c, ca statutul ei este aprobat de acest organism politic.
\nPentru cunoasterea activitatii A.S.S.P., a directiilor ei de activitate si a orientarii ei politice, citam articolul 2 din decretul de constituire:
\n\u201eAcademia de Stiinte Sociale si Politice este forul stiintific care organizeaza, \u00eendruma si coordoneaza, \u00een mod unitar, \u00eentreaga activitate de cercetare \u00een domeniul stiintelor sociale si politice, indiferent de unitatile \u00een care se desfasoara; asigura orientarea acesteia \u00een concordanta cu cerintele constructiei socialiste si ale progresului stiintific contemporan; elaboreaza lucrari si face propuneri care sa contribuie la fundamentarea solutiilor pentru problemele dezvoltarii economice si social-culturale a Republicii Socialiste Rom\u00e2nia; studiaza si pune \u00een valoare trecutul istoric al poporului rom\u00e2n, convietuirea si lupta sa \u00eempreuna cu nationalitatile conlocuitoare pentru progres social, patrimoniul artistic si cultural al patriei, contributia poporului nostru la istoria, stiinta, cultura si arta universala; contribuie la formarea constiintei socialiste a oamenilor muncii, la dezvoltarea g\u00e2ndirii social-politice din tara noastra si la afirmarea ei \u00een schimbul de idei si \u00een confruntarile ideologice pe plan international; organizeaza, \u00eendruma si controleaza activitatea unitatilor proprii de cercetare.\u201c
\nLa constituirea A.S.S.P., o serie de membri ai ei erau si membri ai Academiei R. S. Rom\u00e2nia. Membri titulari erau: Alexandru B\u00e2rladeanu, Athanase Joja, Constantin Daicoviciu si Constantin Ionescu Gulian. Membri corespondenti erau: Tudor Bugnariu, Alexandru Rosca, Roman Moldovan, Alexandru Dima, Alexandru Balaci si Serban Cioculescu. La 1 martie 1974 vor deveni membri corespondenti: Zoe Dumitrescu Busulenga, Stefan Stefanescu, Emilian Dobrescu, Ern\u00f6 G\u00e1ll, Mircea Malita, Miron Constantinescu (care se stinge din viata \u00een acelasi an, la 18 iulie) Mihnea Gheorghiu (care i-a succedat la presedintia A.S.S.P. lui Miron Constantinescu), Henri H. Stahl si Ioan Ceterchi. Unii dintre acestia vor deveni titulari dupa 1990. La 11 iulie 1985, Nicolae Ceausescu, presedinte de onoare al A.S.S.P., devine membru titular si presedinte de onoare al Academiei R.S. Rom\u00e2nia. Sotia sa, Elena Ceausescu, era membra a Academiei R. S. R. din 1974. Ambii vor fi exclusi din Academia Rom\u00e2na la 26 decembrie 1989.
\nIata acum tabelul cu membrii (nu se mentioneaza care titulari si care corespondenti) ai A.S.S.P. \u00een 1989: Gheorghe Achitei, Alexandru Albu, Gheorghe Apostol, Ion Ardeleanu, Ionel Banu, Gheorghe Badrus, Ovidiu Badina, Alexandru Barbat, Constantin Borgeanu, Dumitru Berciu, Marcel Breazu, Ion Dodu Balan, Nicolae Bellu, Virgil C\u00e2ndea, Ion C. Chitimia, Gheorghe Cretoiu, Ovid S. Crohmalniceanu, Augustin Deac, Ludovic Demeny, Mihai Demetrescu, Ion Desmireanu, Alexandru Dutu, Gheorghe Enescu, Paul Georgescu, Stefan Georgescu, Titu Georgescu, Valentin Georgescu, Mihnea-Mihail Gheorghiu, Dumitru Ghise, Dan Haulica, Damian Hurezeanu, Ion Ianosi, Ion Iliescu, Constantin Ionescu, Nicolae Ivanciu, George Macovescu, Ioan Matei, Corneliu Manescu, Dumitru Mica sMicu?t, Dan Martian, Dumitru Mazilu, Emilia Milicescu, Nestor Ignat, Vasile Nichita, Costache Nicuta, Radu Pantazi, Constantin Petre, Alexandru Piru, Mircea Popescu, Traian Pop, Alexandru Posescu, Radu Florian, Valeriu R\u00e2peanu, Ion Rom\u00e2nu, Nicolae Stanescu, Alexandru Tanase, Dimitrie Todoran, Vasile Tomescu, Ovidiu Trasnea, Zeno Vancea, Iulian Vacarel, George Vaideanu, Constantin Vlad, Gheorghe Vladescu-Racoasa, Henri Wald si Gheorghe Zaharia.
\nMembrii din Bucuresti erau, deci, \u00een 1989 \u00een numar de 67. Cam tot pe at\u00e2tia erau cei din tara, dupa cum mi-a spus un fost membru al A.S.S.P. Din tabelul cu personalul A.S.S.P. mentionam numele secretarilor stiintifici: Stefan Costea, Nicolae Gogoneata, Stele Marinescu, Constantin Paraschiv, Sonia-Liliana Roman, Sanda Andrei si Constantin Vladut. Referent de specialitate era Danut-Marcel Ghibernea, iar sef de cabinet Luminita Serbinov. A mai existat un tabel cu pensionarii si membrii lor de familie, \u00een numar de 22, pe care nu-l mai dam.
\nDin \u201eEnciclopedia istoriografiei rom\u00e2nesti\u201c, coordonator stiintific prof. univ. dr. Stefan Stefanescu (Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1970), aflam ca lista membrilor din Bucuresti ai A.S.S.P. a fost mai lunga, alti membri, toti primiti \u00een 1970, au fost: Eugen I. Bantea, Mihai Berciu, Emil Condurachi, C. C. Giurescu, Vasile Maciu, Andrei Otetea, Aron Petric, Dionisie M. Pippidi, Dorin Popescu, Gheorghe Stefan, Dumitru Tudor, Radu Vulpe. Din aceeasi lucrare aflam ca au fost membri, din Cluj, Andr\u00e1s Bodor, Vladimir Hanga, Kurt Horedt si Camil Muresan.
\nA \u00eencerca sa afli, \u00een lexicoanele aparute dupa 1990, care au fost membrii academiei \u00een cauza este o cautare zadarnica, fiindca fostii membri nu-si trec \u00een autobiografie titlul avut. Am o amintire \u00een acest sens. Emilia Milicescu s-a aflat printre putinele membre ale acelei academii, o alta membra fiind Zoe Dumitrescu Busulenga. C\u00e2nd am vizitat-o pe doamna Milicescu, \u00eenainte de 1990, ca redactor la Editura Minerva, careia \u00eei propusese o carte, am vazut ca la intrare o placuta anunta calitatea sa de membra a A.S.S.P. Vizit\u00e2nd-o si dupa 1990, am constatat ca smulsese placuta. N-am citit, \u00een ultimele doua decenii, amintiri sau simple \u00eensemnari despre defuncta academie, scrise de membri ai ei.
\nRam\u00e2ne ca de acum \u00eencolo sa se scrie istoria fostei academii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Timp de doua decenii, si-a desfasurat activitatea (1970-1989), paralel cu Academia R.S. Rom\u00e2nia, pe care a subminat-o permanent, Academia de Stiinte Sociale si Politice a R.S. Rom\u00e2nia. Despre aceasta nu s-a scris si nu s-a vorbit dupa desfiintarea ei, odata cu revolutia din decembrie\u00a0 1989. Aceste pagini, care au menirea de a-mi lamuri rostul acestei… Cite\u0219te mai mult »Academia de Stiinte Sociale si Politice. Contributii documentare<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-9172","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":3681,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9172","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9172"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9172\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9172"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9172"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9172"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}