{"id":9148,"date":"2011-10-05T18:35:55","date_gmt":"2011-10-05T16:35:55","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=9148"},"modified":"2011-10-05T18:36:12","modified_gmt":"2011-10-05T16:36:12","slug":"un-deceniu-cat-un-secol-intreg","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/un-deceniu-cat-un-secol-intreg\/","title":{"rendered":"Un deceniu c\u00e2t un secol \u00eentreg…"},"content":{"rendered":"

\u00cen cei zece ani care separa 11 septembrie 2001 de septembrie 2011 s-au \u00eent\u00e2mplat at\u00e2tea evenimente \u2013 multe dintre ele neplacute! \u2013, \u00eenc\u00e2t se pare ca timpul \u00eensusi s-a dilatat \u00een asemenea masura ca sa le poata cuprinde pe toate. Cert este ca acest deceniu a constituit o proba dura \u00een special pentru lumea occidentala. Desigur, sa nu uitam ca Occidentul era gata-gata sa sucombe si \u00een veacul trecut, dar a gasit forta sa reziste si sa renasca, mai \u00eent\u00e2i cu victoria asupra nazismului, apoi, dupa caderea zidului Berlinului, cu lichidarea comunismului, reunificarea Europei si implozia blocului sovietic. <\/strong><\/em>
\nDar acest deceniu a confruntat Occidentul cu doua majore situatii noi, deosebit de insidioase si dificil de rezolvat. \u00cen primul r\u00e2nd e vorba de terorismul fundamentalist islamic, care i-a declarat un razboi greu de purtat din pricina ca nu exista un front precis iar dusmanul e cel mai adesea invizibil. Acest razboi este \u00eenca departe de a fi c\u00e2stigat, dar nu exista dubii ca, las\u00e2nd la o parte erori grave si tragice precum invazia Irakului, \u00een general, Occidentul a facut progrese importante si a rezistat cu succes actiunilor teroriste. Si avem \u00een vedere nu numai capturarea celor mai periculosi inamici, decapitarea practica a AlQaedei, ci si faptul ca s-a aparat fara prea multe \u00eencalcari ale standardelor democratiei. Sigur, si \u00een aceasta privinta au existat unele exceptii \u2013 las\u00e2nd la o parte cazul Abu Gharib \u2013, mai ales pe linia recursului la violenta exagerata si inacceptabila \u00een contextul normelor umanitare si ale drepturilor omului. Si e de asemenea adevarat ca unele sisteme de siguranta puse \u00een actiune \u00een punctele cele mai nevralgice si sensibile, \u00eendeosebi \u00een Statele Unite, pot rezulta uneori \u00een invazia vietii private a cetatenilor. E un pret ce s-a platit \u00eensa pentru diminuarea pericolelor teroriste pe teritoriul national. Si, \u00een aceasta ordine de idei, se poate afirma cu certitudine ca terorismul fundamentalist nu a \u00eenregistrat victorii strategice \u00eensemnate dupa 11 septembrie 2001. Numai asa a fost posibila trecerea de la linia dura a administratiei Bush, cu o politica fondata pe teza confruntarii civilizatiilor, la aceea a administratiei Obama, mult mai respectuoasa la adresa diferentelor dintre culturi si sisteme de valori diverse.
\nNu sunt de neglijat, totusi, revoltele bazate pe fondul etnic care au lovit serios periferiile Parisului si pe cele ale Londrei si care demonstreaza ca problema e \u00eenca departe de a fi rezolvata si orice solutie va depinde de gasirea unui punct de echilibru acceptabil \u00eentre integrare si multiculturalism. Se impune cu necesitate o deschidere reciproca mai nuantata, chiar la nivelul comunitatilor locale, pentru \u00eembunatatirea progresiva a raporturilor, \u00eentr-un orizont mai larg, propitiat si de elementele pozitive aduse de \u201eprimavara araba”.
\n\u00censa veritabila problema a Occidentului, asa cum s-a manifestat \u00een decursul acestei lungi si teribile crize economice este, \u00een fapt, aceea a raportului intrinsec, cu sine \u00eensusi. Cu propria-i identitate si propriul model de dezvoltare, mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, cu propria forma de viata, cum bine remarca analistul politic Roberto Esposito \u00een \u201eLa Reppublica”. Si \u00een acest caz, \u00een \u00eentregimea sa globala \u2013 de remarcat ca aceasta criza economica a sters distantele dintre Europa si America, at\u00e2t pe cele fizice c\u00eet si pe cele de viziune \u2013, Occidentul se confrunta cu puteri externe redutabile, mai ales cele din Asia. Cum va iesi Occidentul din aceasta confruntare e o \u00eentrebare greu de raspuns. Se va apuca oare sa \u00eenvete sau sa imite lectia acestor economii \u00een plina ebulitie, scaz\u00e2nd costurile, dar si nivelul de trai, marind productivitatea muncii si numarul orelor de lucru? Sau se va confrunta cu o astfel de situatie pastr\u00e2ndu-si comoditatea nivelului de trai ridicat, fara a ceda nimic din spiritul socio-cultural care s-a format \u00een decenii \u00eentregi de democratie?
\nIndiferent de raspunsul la \u00eentrebare trebuie spus ca respectul si prezervarea acelor valori democrate si social-economice nu \u00eenseamna a lasa lucrurile exact asa cum sunt acum. Dimpotriva, e necesara o reactie tocmai la acele elemente ale vietii occidentale care au putut genera si \u00eenlesni prezenta criza. \u00cen primul r\u00e2nd, se impune o schimbare fundamentala de viziune, \u00eendreptata clar spre viitorul economico-social si nu pe consumul imediat, ca acum. E timpul sa se diminueze teoria si obsesia consumismului cu orice pret, dincolo de propriile mijloace, care a \u00eenlesnit acea periculoasa viata pe credit \u00een Europa Occidentala si Statele Unite. E aproape o problema psihanalitica de adresat aici. Imperativul placerii cu orice pret, obsesia cumparatului, a utilizarii cartii de credit… Ei bine, pentru toate acestea au \u00eenceput sa se puna la punct veritabile tratamente, ceea ce subliniza c\u00e2t e de grava situatia si cum ea ajunge sa capete dimensiunile unei maladii sociale.
\nDesigur, actuala criza economica are o serie de cauze tehnice, analizate cu fervoare si competenta de catre specialistii financiari si economisti, \u00eentre care extrem de importanta este discrepanta dintre nivelul financiar si starea economiei reale. Dar ceea ce e pe \u00eentelesul tuturor, si \u00een Europa si \u00een America, este ca \u00een ritmul actual de consumism nelimitat nu numai ca se distruge orice perspectiva a unui viitor prosper, dar se prelungeste \u00een mod periculos actuala criza sistemica. Se creeaza astfel un mecanism distructiv \u2013 \u00eel putem constata cu usurinta astazi la nivelul conflictului generational al celor care sunt \u00een cautarea unui at\u00e2t de r\u00e2vnit loc de munca, \u00eentr-o perioada de somaj masiv si fara perspective rapide de rezolvare. \u00cen aceasta situatie, chiar si proiectele de viata sunt caracterizate de o viziune pe termen scurt, autoconservarea si atitudinea reactiva predomin\u00e2nd \u00een mod clar asupra perspectivei pro-active. Autoconservarea are ceva egoist, lipsit de generozitate, de grija pentru viitor si pentru generatiile de m\u00e2ine. E limpede ca daca o astfel de grija nu va reusi sa prevaleze, daca nu se va corecta raportul dintre prezent si istorie, ca si acela dintre viata reala si politica, Occidentul s-ar putea afla \u00een pericolul de a pierde pe teren propriu partida cu sine \u00eensusi, dupa ce, p\u00e2na acum, nu a putut fi distrus de amenintarile externe.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen cei zece ani care separa 11 septembrie 2001 de septembrie 2011 s-au \u00eent\u00e2mplat at\u00e2tea evenimente \u2013 multe dintre ele neplacute! \u2013, \u00eenc\u00e2t se pare ca timpul \u00eensusi s-a dilatat \u00een asemenea masura ca sa le poata cuprinde pe toate. Cert este ca acest deceniu a constituit o proba dura \u00een special pentru lumea occidentala.… Cite\u0219te mai mult »Un deceniu c\u00e2t un secol \u00eentreg…<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[6426,6427,6384,6428],"class_list":["post-9148","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-cazul-abu-gharib","tag-invazia-irakului","tag-revolte","tag-revolte-etnice"],"views":1762,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9148","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9148"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9148\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9148"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9148"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9148"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}