Conform unui frumos obicei deprins de c\u00e2nd cu democratia culturii si capitalismul de piata, \u201eRom\u00e2nia literara\u201c \u00eesi anunta, pe prima pagina, sponsorii. Au fost multi si diferiti. S-au succedat cu repeziciune ori, din contra, s-au vadit mai statornici. O istorie a mecenatului \u00een cultura rom\u00e2na va trebui sa-i cuprinda pe toti. \u00cen episodul (etapa?) istoric de dupa ’90, mica si agitata istorie a acestui tip de mecenat exprimat prin sponsorizari si stipendii din fonduri publice sau private dedicate aleatoriu dar mai ales \u201eculturii de divertisment\u201c \u00eencepe cu un refuz: o poeta de prim rang protesta vehement la intentia unui magnat de tip nou de a dona un pian Ateneului Rom\u00e2n! Nu, riposta cu superba indignare de tip romantic poeta somnului din somn \u00een trecut stipendiata si ea cu o bursa la Iowa (SUA), nu trebuia primita pomana pianului din partea unui \u00eembogatit de razboi; pe acest pian daruit ar curge un s\u00e2nge murdar, iar muzica divina a lui Mozart sau Beethoven ar fi \u201e\u00eentinata\u201c iesind din clapele spurcate ale respectivului instrument. Adorabile copilarii! \u00centre timp ne-am mai emancipat si las\u00e2nd morala absoluta la o parte lumea literara si artistica a \u00eenteles ca fara subventii grase de unde or veni, de la noii Mecena sau de la buget, cultura cu toate institutiile ei nu s-ar putea tine pe picioare. Ar fi sortite pieirii. Fenomen at\u00e2t de \u201esimtit\u201c \u00een deceniul trecut, \u00eenc\u00e2t am asistat si aplaudat cum, r\u00e2nd pe r\u00e2nd, actorii, bibliotecarii, muzicienii si alte categorii de oameni ai muncii artistice au iesit \u00een strada si au protestat \u2013 p\u00e2na la limita cersitului sau \u201epomanuirii\u201c, cum zicea marele Caragiale \u2013 \u00eempotriva zg\u00e2rceniei mortale a statului cu banii pentru cultura. S-au cerut si se cer \u00een continuare \u00eembunatatiri salariale \u00een mai toate aceste institutii culturale napastuite si unii chiar au pretins, vorba conului Leonida, c\u00e2te o lege de muraturi, moratoriu pentru am\u00e2narea platii datoriilor. \u00cen treacat fie spus, mai toti ministrii Culturii care s-au succedat \u00een respectivul fotoliu, si mai cu seama cei proveniti din bresle aferente, profesionisti ai condeiului, penelului sau scenei \u2013 de la Marin Sorescu la Ion Caramitru \u2013 au fost biciuiti la s\u00e2nge cu pamflete si \u00eenjuraturi de fostii lor colegi de breasla. E astazi altfel? Colac peste pupaza, veni si criza si, surzi cum suntem, n-am auzit la timp suierul furtunii si ne-a prins, ca \u00eentotdeauna, nepregatiti. \u201eNimeni nu crede\u201c, scrie Nicolae Manolescu \u00eentr-un editorial din \u201eRom\u00e2nia literara\u201c, \u201eca literatura, cultura \u00een general, sunt crutate de dificultatile tranzitiei si ale crizei\u201c si, mai departe, dezvaluie adevarul saritor \u00een ochi potrivit caruia \u00eentr-o cultura fara spirit critic si \u201edominata de divertisment si care pariaza nu pe valoare ci pe succes\u201c e aproape natural, desi pervers, faptul ca \u201estatul, adica guvernul si autoritatile locale, baga deseori bani c\u00e2nd si \u00een ce n-ar trebui si se zg\u00e2rcesc c\u00e2nd ar trebui sa bage\u201c, risipind banii pe productii mediocre, opere, festivaluri, t\u00e2rguri, simpozioane \u201esi mai stiu eu ce\u201c. Asa stau lucrurile, \u00een ansamblu, dar nu totdeauna si \u00een amanunt. Un \u201eamanunt\u201c dintre acestea este si faptul ca un organism local, Consiliul Judetean Alba, finanteaza, spre lauda lui, \u201eRom\u00e2nia literara\u201c. Nu este singurul mecenat de care se \u00eenvredniceste acest brav si laudabil Consiliu Judetean a carui \u201eculoare\u201c politica nici nu ma intereseaza. E destul sa aflam, dintr-un articol al poetului Ion Brad publicat \u00een periodicul cultural Acasa, ca acest organism local se poate m\u00e2ndri cu o suma impresionanta de actiuni \u00een sprijinul culturii majore \u00eenc\u00e2t, \u00een semn de recunostinta, presedintele Consiliului Judetean, inginerul Ion Dumitrel, a primit o Diploma de excelenta acordata de Muzeul National al Literaturii printr-un juriu condus de acad. Eugen Simion. Sponsorul \u201eRom\u00e2niei literare\u201c are cu ce se m\u00e2ndri. \u00cen articolul sau, Ion Brad se arata impresionat de initiativele inginerului din fruntea Consiliului Judetean: colectii de arta populara organizate \u00een case vechi din satele judetului, \u201eCasa Fefeleagai\u201c din Bucium Sasa, eroina celebrei povestiri scrise de Ion Ag\u00e2rbiceanu c\u00e2nd era preot acolo, \u00eentre 1905-1910 si multe altele, \u00eentre care subventionarea uneia dintre manifestarile intelectuale cele mai prestigioase, Festivalul international \u201eLucian Blaga\u201c de la Lancram, Sebes si Alba ajuns anul acesta la editia XXXI, prelu\u00e2nd si continu\u00e2nd asa fara puseuri \u201eanticomuniste\u201c o actiune de anvergura \u00eenceputa \u00een anii fostului regim, care avusese si el destule \u201epomanuiri\u201c benefice pentru cultura rom\u00e2na. \u201eDiploma de excelenta acordata la Bucuresti domnului presedinte Ion Dumitrel\u201c \u2013 scrie Ion Brad \u00een \u201eAcasa\u201c \u2013 \u201ese referea, asadar, la \u00abmecenatul\u00bb fata de Academia Rom\u00e2na si Uniunea Scriitorilor, concretizat prin: subventionarea unor carti din seria \u00abOpere fundamentale\u00bb (au aparut p\u00e2na acum volume de Octavian Goga, A. E. Baconsky, fiind \u00een pregatire I. Budai Deleanu, Ion Ag\u00e2rbiceanu si altele), a revistelor \u00abAcasa\u00bb si \u00abDiscobolul\u00bb (filiala Alba-Hunedoara a USR) si partial \u00abRom\u00e2nia literara\u00bb, a colocviilor anuale ale tinerilor scriitori si ale romanului rom\u00e2nesc contemporan, a multor altor monografii si editii de carti originale sau reeditari (printre ele si a volumului emotionant \u00abOmul cu ochelari negri\u00bb al regretatului mare c\u00e2ntaret orb din nastere Ion Blajan). Si, ca sa \u00eenchei acest meritat elogiu al grijii (destul de rara \u00een zilele noastre) pe care conducerea judetului Alba o poarta istoriei si culturii nationale, remarc proiectul aniversarii a 150 de ani de existenta a Astrei, organizat, ca si la 50 si 75 de ani, la Blaj, cinstind astfel, \u00eenca o data, cum se cuvine, memoria tuturor acelor spirite creatoare care au ars ca o torta \u00eenalta la dainuirea Patriei.\u201c Iata o consemnare si un elogiu pe deplin meritate, un semn, sau o \u201efloare\u201c ce ne dau de stire ca nici \u00een aceasta Rom\u00e2nie chinuita dar pusa pe chiuiturile unei culturi de divertisment nu este totul o apa si un pam\u00e2nt. Mai sunt merite ce trebuie rasplatite, mai sunt oameni de isprava \u00een functiile lor si mai exista institutii, \u00een special locale, ce-si \u00eendreapta ochii si buzunarul generos catre cultura adevarata. Sa nu-i ignoram, cufund\u00e2ndu-i \u00een l\u00e2ncezeala cvasigenerala si \u00een cultura \u201emoftului\u201c vulgar care altminteri se practica v\u00e2rtos si nu doar \u00een sferele de jos, ci, adesea, \u00een cele mai \u00eenalte. \u201eAcasa\u201c, unde Lucian Blaga e chiar acasa, publica sub titlul \u201eParinti spirituali \u2013 Lucian Blaga\u201c un emotionant grupaj de articole si amintiri dedicate poetului din Lancram, sub semnaturi prestigioase: Aron Cotrus, Dumitru Micu, Aurel Rau. Mai sunt \u201eacasa\u201c \u00een periodicul cultural trimestrial finantat de Consiliul Judetean Alba, Octavian Goga, Emil Cioran, Gabriel Dimisianu, Marin Sorescu si multi altii, despre care merita sa citim \u00een revista editata de Fundatia Nationala \u201eSatul rom\u00e2nesc\u201c (presedinte Alexandru Brad).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Conform unui frumos obicei deprins de c\u00e2nd cu democratia culturii si capitalismul de piata, \u201eRom\u00e2nia literara\u201c \u00eesi anunta, pe prima pagina, sponsorii. Au fost multi si diferiti. S-au succedat cu repeziciune ori, din contra, s-au vadit mai statornici. O istorie a mecenatului \u00een cultura rom\u00e2na va trebui sa-i cuprinda pe toti. \u00cen episodul (etapa?) istoric… Cite\u0219te mai mult »Si cu o floare se face primavara…<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[6424,6425,6423,6422],"class_list":["post-9143","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-finantare-in-cultura","tag-fonduri-publice-pentru-cultura","tag-mecanat-in-cultura-romana","tag-sponsori-romania-literara"],"views":1273,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9143","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9143"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9143\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9143"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9143"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9143"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}