P\u00e2na la un punct, primul film al regizorului american John Cameron Mitchell coincide cu o aducere in prezent a clasicului cult \u201eRocky Horror Picture Show\u201c, una mai putin satirica si cu un indemn la eliberare sexuala formulat mai explicit. Refrenul \u201eDon’t dream it, be it\u201c se aude la fel de tare in \u201eHedwig and the Angry Inch\u201c, doar ca, de data aceasta, el se indreapta cu precadere catre publicul de orientare homosexuala, minoritate de la care Mitchell se revendica. Astfel, ceea ce in musicalul din 1975 era doar o aluzie, in cel din 2001 devine clar ca lumina zilei.
\nE o linie pe care Mitchell o urmeaza si in cel de-al doilea film al sau, \u201eShortbus\u201c, din 2006. Personaje de toate v\u00e2rstele, sexele si rasele sunt combinate cu os\u00e2rdie matematica pentru a obtine un numar impresionant de acuplari, consemnate de fiecare data cu o remarcabila atentie pentru detaliu. In aceste conditii, performanta lui \u201eShortbus\u201c e cu at\u00e2t mai meritorie. Desi intr-una din scenele sale cele mai memorabile, doi barbati se satisfac oral unul pe celalalt, in timp ce un al treilea c\u00e2nta imnul american intr-un anus, filmul lui Mitchell e la fel de ocolit de vulgaritate precum sunt c\u00e2ntecele de leagan sau manualele de educatie civica.
\nIn sf\u00e2rsit, in ultimul sau lungmetraj, reprezentata sexual e doar perechea traditionala. In \u201eTrezirea la realitate\u201c (2010), nimeni nu isi schimba sexul, nimeni nu aduce imbunatatiri tablourilor din dormitor ejacul\u00e2nd pe ele, nimeni nu depinde de vibrator ca minerul de lampas. In ciuda acestui hiat, aleg\u00e2nd o trama de o subversivitate mai putin manifesta, Mitchell semneaza cel mai curajos film al sau de p\u00e2na acum.
\nTrezire fara somn
\nRenunt\u00e2nd la plasa de siguranta a unei mase de admiratori care l-ar fi adulat indiferent de rezultat, at\u00e2ta timp c\u00e2t le-ar fi vorbit pe limba lor, Mitchell abordeaza drama familiala intr-o cheie aparent conventionala. Howie (Aaron Eckhart) si Becca (Nicole Kidman) incearca sa treaca, impreuna, dar mai ales separat, peste moartea fiului lor. \u201eRabbit Hole\u201c e povestea acestui proces dureros si de durata de coping.
\nTraducerea in rom\u00e2neste a titlului ascunde o intelegere destul de limitata a filmului in particular si a naturii umane in general: nimeni nu e alienat, deci nimeni nu are cum sau de ce sa se trezeasca la realitate. At\u00e2t Howie, c\u00e2t si Becca sunt c\u00e2t se poate de intregi la minte. Pusi intr-o situatie extrema, incearca sa se descurce cum pot mai bine, iar aventura lor de regasire e descrisa cu intelegere si cu decenta.
\nDesi spiritul de fronda e tot acolo, Mitchell il exploateaza acum intr-o directie mai putin evidenta. Moartea unui copil e un tabu cinematografic redutabil, pe care \u201eRabbit Hole\u201c il ataca frontal. Accidentul lui Danny nu e nici ocolit, nici tratat ca fac\u00e2nd parte dintr-un tablou mai mare. Moartea lui Danny e insusi tabloul, ocup\u00e2nd toate din cele 91 de minute ale filmului. Howie si Becca incearca sa gaseasca o scapare, el in droguri si o relatie extraconjugala care in cele din urma nici nu mai are loc, ea intr-o relatie de tip matern cu soferul masinii care l-a ucis pe Danny. Nici una nu reprezinta cine stie ce solutie, asa ca, vreme de o ora si jumatate, ii vedem pe am\u00e2ndoi cum se flageleaza.
\nIn cazul lui Becca, spectacolul e cu at\u00e2t mai angoasant. Aceasta nu isi ofera nici o clipa de relaxare, astfel inc\u00e2t calmul ei este pe c\u00e2t de calculat, pe at\u00e2t de sinistru. Cu fiecare situatie noua cu care Becca se confrunta, ne asteptam la o izbucnire. C\u00e2teodata, acestea au loc, alteori, nu. Suspansul e asigurat, in \u201eRabbit Hole\u201c, de raportul dintre crizele pe care Becca ne asteptam sa le faca si crizele insesi (sau am\u00e2narile lor), in timp ce originalitatea filmului e data de faptul ca acest suspans e c\u00e2t se poate de continuu. Creatorul lui Hedwig nu numai ca alege o tema de care Hollywood-ul fuge ca dracul de tam\u00e2ie, dar insista sa nu ii dea spectatorului nici un fel de satisfactie.
\nPrin aceasta, Mitchell isi continua cariera de spargator de tabuuri. Spre lauda lui, o face cu aceeasi delicatete. In acelasi timp, trebuie spus ca abandonul unei lumi colorate si la propriu, si la figurat da un altfel de film dec\u00e2t au fost \u201eHedwig\u201c sau \u201eShortbus\u201c. Unul nici mai bun, nici mai rau, dar cu siguranta mai putin spectaculos si mai solicitant. Se prea poate ca Mitchell sa fi vrut sa se distanteze de imaginea pe care el insusi si-a creat-o, arat\u00e2nd ca poate sa faca cinema mainstream cu aceeasi usurinta. E o alegere curajoasa, dar care izgoneste entertainment-ul clasic din ecuatie, si o renuntare la stindardul gay care afecteaza pe toata lumea, indiferent de orientare.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
P\u00e2na la un punct, primul film al regizorului american John Cameron Mitchell coincide cu o aducere in prezent a clasicului cult \u201eRocky Horror Picture Show\u201c, una mai putin satirica si cu un indemn la eliberare sexuala formulat mai explicit. Refrenul \u201eDon’t dream it, be it\u201c se aude la fel de tare in \u201eHedwig and the… Cite\u0219te mai mult »Dincolo de curcubeu: \u201eRabbit Hole\u201c de John Cameron Mitchell<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[6404,150,83],"class_list":["post-9106","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-rabbit-hole-de-john-cameron-mitchell","tag-cinema","tag-film"],"views":1639,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9106","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9106"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9106\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9106"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9106"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9106"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}