{"id":9097,"date":"2011-10-05T17:41:32","date_gmt":"2011-10-05T15:41:32","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=9097"},"modified":"2011-10-05T17:42:05","modified_gmt":"2011-10-05T15:42:05","slug":"o-mie-si-una-de-nopti-de-povesti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/o-mie-si-una-de-nopti-de-povesti\/","title":{"rendered":"O mie si una de nopti… de povesti"},"content":{"rendered":"

Andrei Codrescu, Whatever Gets You Through the Night: A Story of Sheherezade and the Arabian Entertainments<\/em>, Princeton University Press, 2011<\/strong><\/p>\n

 <\/p><\/blockquote>\n

Vorbind despre fascinatia exercitata de-a lungul veacurilor de povestirile din \u201eO mie si una de nopti\u201c, Jorge Luis Borges, mare admirator al acestora, spunea ca magia lor deriva chiar din titlu, pentru ca, \u201edaca a vorbi despre o mie de nopti ar implica ideea de infinit si, partial, chiar pe aceea de eternitate, faptul ca ele sunt o mie una \u00eenseamna a avea curajul de a adauga o unitate \u00eensasi infinitului si a defini \u00een alti termeni chiar eternitatea.\u201c Cunosc\u00e2nd perfect aceasta opinie si admir\u00e2ndu-l pe marele scriitor argentinian, cu care \u00eempartaseste aceeasi constanta pasiune pentru cele \u201eO mie si una de nopti\u201c, Andrei Codrescu scrie, \u00een cea mai recenta carte a sa, \u201eWhatever Gets You Through the Night\u201c, un text la care cititorii obisnuiti cu maniera sa de a configura discursul narativ si cu strategiile sale predilecte aproape ca se puteau astepta. Nu neaparat o noua versiune a celebrelor \u00eent\u00e2mplari prin care trec un rege crud si ne\u00eendurator sau o t\u00e2nara convinsa ca-l poate \u00eembl\u00e2nzi prin puterea cuv\u00e2ntului (desi textul are, trebuie sa recunoastem, si aceasta dimensiune!), nici o rescriere previzibila a unor momente semnificative ale unor povestiri din \u201eO mie si una de nopti\u201c, ci, \u00een primul r\u00e2nd, o celebrare a unui anumit fel de nesf\u00e2rsire \u2013 iar aceasta este, desigur, aceea a povestirii \u00eensasi.
\n\u201eE \u00een natura celor \u00abO mie si una de nopti\u00bb\u201c, spune Codrescu, \u201esa invite ascultatorul sau cititorul sa participe, sa se implice \u00een text, sa adauge, sa-si imagineze mai mult.\u201c Exact de aici porneste autorul, convins ca aceasta libertate a imaginatiei, deopotriva cu dorinta (si capacitatea!) celui aflat \u00een fata unui text literar de a nu ram\u00e2ne indiferent si de a-si \u00eenchipui nenumarate alte versiuni ale aceluiasi adevar fictional sunt esentiale pentru existenta umana. Prin urmare, asa cum procedase Borges, \u00eenaintea sa, Andrei Codrescu \u00eencearca sa demonstreze ca granitele perfect definite si strict trasate sunt, practic, inutile, mai cu seama \u00een domeniul literaturii. Si, la sf\u00e2rsitul lecturii cartii sale, trebuie sa recunoastem ca reuseste pe deplin \u00een aceasta \u00eendrazneata initiativa. Pentru aceasta, autorul se foloseste de o adevarata alchimie lingvistica si, desigur, de toate abilitatile sale de povestitor, bine exersate \u00een creatii anterioare, de la \u201eWakefield\u201c sau \u201eCasanova \u00een Boemia\u201c si p\u00e2na la cele mai recente, cum ar fi \u201eGhidul dada pentru postumani\u201c sau \u201eLectia de poezie\u201c. \u00cen acest fel, \u00eentrebarile implicite \u201ecine a fost mai \u00eent\u00e2i, povestitorul sau constiinta estetica a actului de a povesti si ce rol joaca, \u00een aceasta ecuatie sentimentul istoriei, teama de risipirea \u00een timp ori presimtirea mortii?\u201c devin doar un pretext \u2013 \u00eenca un pretext \u2013 pentru ca demersul din cartea lui Andrei Codrescu sa capete o consistenta superioara. Caci autorul nu \u00eencearca nici acum, asa cum nu a \u00eencercat niciodata \u00een creatiile sale, sa ofere raspunsuri definitive, ci doar sa-si provoace cititorul sa mediteze asupra tuturor \u00eentrebarilor esentiale ale existentei \u2013 ba chiar, daca (se) poate, sa determine noi si noi \u00eentrebari. Adica, dupa cum el \u00eensusi sugereaza la tot pasul \u00een \u201eWhatever Gets You Through the Night\u201c, nimic altceva dec\u00e2t au facut de-a lungul vremii povestirile din \u201eO mie si una de nopti\u201c.
\nCunoscute publicului cititor \u00een multe variante (pentru copii, pentru adolescenti sau pentru specialistii \u00een problemele Orientului etc. etc.), cele \u201eO mie si una de nopti\u201c reprezinta, cel putin \u00een spatiul anglofon, cele mai citite texte, dupa Biblie si opera lui Shakespeare, cu toate ca, paradoxal poate, \u00een lumea araba receptarea de care povestirile acestea au avut parte nu a fost \u00eentotdeauna favorabila, \u00een anumite perioade ele fiind considerate exemple ale unui limbaj licentios sau chiar \u201emodele\u201c pentru o moralitate \u00eendoielnica. \u00cen Occident, \u00eensa, faima lor a fost \u2013 si este \u2013 imensa, important ram\u00e2n\u00e2nd si amanuntul ca cititorul obisnuit nu retine neaparat sau \u00eentotdeauna exemplele de curaj, credinta sau tradare, maiestrie literara sau verva a dialogului, ci \u00een primul r\u00e2nd o serie de personaje si de \u00eent\u00e2mplari: abilul Ali Baba \u00eenving\u00e2ndu-i, prin istetime, pe cei patruzeci de hoti, Aladin si lampa sa fermecata, temerarul Sindbad Marinarul si, desigur, \u00een primul r\u00e2nd frumoasa si inteligenta Seherezada, cea care spune o poveste dupa alta pentru a-si salva viata, pentru a \u00eendeparta amenintarile care-i stau mereu \u00een fata, pentru a-si m\u00e2ntui regatul si pentru a-l convinge, \u00een cele din urma, pe \u00eensusi regele Sahriar ca o mie si una de nopti de povesti, desi doar vorbe, conteaza mult mai mult dec\u00e2t ar fi fost el dispus sa creada. Borges considera aceasta schema narativa modelul prin excelenta pentru arta povestirii (si a povestitorului), subliniind ca oricine realizeaza, la sf\u00e2rsitul lecturii, ca doar prin integrarea \u00een lumea textului cartii, cititorul poate, fie si temporar, sa suspende nu numai incredulitatea, ci chiar sa \u00eentrerupa continuitatea realitatii exterioare si sa-si depaseasca, cel putin pentru un timp (timpul dedicat lecturii…), soarta si conditia muritoare. Pentru ca \u201eO mie si una de nopti\u201c \u00eentrupeaza cartea privita ca univers, lucru pe care Andrei Codrescu l-a \u00eenvatat perfect de la Borges si pe care \u00eel practica, la r\u00e2ndul sau, \u00een recentul volum.
\nAici, la fel ca si \u00een celebra culegere araba, autorul determina o povestire sa ia nastere din alta, \u00een primul r\u00e2nd cu scopul \u2013 nu o data, declarat \u2013 de a tine moartea la (c\u00e2t mai mare!…) distanta. De aceea, coincidentele se multiplica, paradoxurile apar la tot pasul, iar viata cea mai obisnuita pare a fi guvernata de legi supranaturale, uneori minunate, iar alteori \u00eenspaim\u00e2ntatoare, de natura a supune fiinta umana amenintarii permanente a hazardului si deciziilor arbitrare. Andrei Codrescu stie ca, \u00eenaintea sa, modelul narativ \u2013 sau simbolic \u2013 din cele \u201eO mie si una de nopti\u201c a fost reluat, nuantat, pastisat sau analizat din varii perspective nu numai de Jorge Luis Borges, ci si de scriitori precum Naghib Mahfuz, Italo Calvino, John Barth sau Salman Rushdie, plus Umberto Eco pe care Codrescu \u00eel priveste ironic si-l critica pentru vina de a nu-si fi recunoscut, asemenea celorlalti, sursa de plecare si motivul inspiratiei. Dupa cum se vede, \u00een \u201eWhatever Gets You Through the Night\u201c, scriitorul american de origine rom\u00e2na se afla \u00eentr-o companie selecta, dar asta nu-l timoreaza deloc, ci dimpotriva, \u00eei da un imbold \u00een plus pentru a-si demonstra nu numai abilitatile de povestitor \u00eennascut \u2013 si pasionant! \u2013 ci si pentru a-si conduce cititorul prin hatisul unor extinse note de subsol pe care le construieste cu aceeasi grija pe care o acorda naratiunii \u00eensasi. Deloc \u00eent\u00e2mplator, \u201erescrierea\u201c celor \u201eO mie si una de nopti\u201c este dublata, pentru Andrei Codrescu, de cele o suta una note de subsol, din nou deloc \u00eent\u00e2mplator fiind faptul ca prima este identica cu ultima si vorbeste tocmai despre greseala cea mai frecventa comisa atunci c\u00e2nd se vorbeste despre culegerea de povestiri arabe. Caci ele nu sunt, dupa parerea autorului, \u201etexte \u00een rama\u201c, asa cum se spune \u00een mai toate manualele, c\u00e2ta vreme aceste o mie si una de nopti nu au \u2013 si nici nu au nevoie \u2013 de o rama, apar\u00e2nd una dupa cealalta printr-o generare specifica, de aici si fascinatia exercitata de ele: \u201eRama dizolva\u201c, scrie Codrescu, \u201eeste doar un pre-text, (…), \u00eensa \u201eNoptile\u201c arabe nu sunt puse \u00een nici o rama \u2013 ele sunt generative, \u00eentruchip\u00e2nd, practic, \u00een acest fel si numai \u00een acest fel, \u00eensasi viata.\u201c
\nPornind tot de la un \u201epre-text\u201c, fie el narativ sau simbolic, Andrei Codrescu se dovedeste a fi preocupat nu doar de reconfigurarea unei scene c\u00e2t mai potrivite pe care sa poata evolua personaje cunoscute cititorilor din lecturi anterioare, ci mai cu seama de evaluarea p\u00e2na la ultimele consecinte a mecanismelor povestirii si a importantei acesteia pentru orice societate, din orice epoca. Iar daca de la Voltaire la Stevenson sau Meredith s-a practicat exercitiul rescrierii (ori repovestirii) ca atare, Codrescu propune aici cititorului altceva: un exercitiu fundamental de imaginatie, dublat, pentru el \u00eensusi, ca autor, de exercitiul livresc-postmodern al structurarii unor documentate note de subsol care, fara sa fie vreo clipa pedante sau exagerat academice, ofera informatii utile cu privire la istoria traducerii celor \u201eO mie si una de nopti\u201c \u00een engleza sau \u00een franceza, precum si la aceea a receptarii lor \u00een Occident sau \u00een Orient. Aflam, astfel, daca nu stiam, cum Antoine Galland a tradus \u00een franceza culegerea aceasta de povestiri, la \u00eenceputul secolului al XVIII-lea, cum Edward Lane a publicat, trei decenii mai t\u00e2rziu, versiunea engleza a textelor, dar si cum faima celor \u201eO mie si una de nopti\u201c a ramas legata pentru totdeauna de numele lui Richard Burton, cel care publica, \u00eentre 1885 si 1888, o editie completata cu note si comentarii, devenite, \u00een spatiul anglofon, cel putin la fel de celebre ca textul povestirilor ca atare, acesta fiind, desigur, si modelul lui Codrescu, cel putin la nivelul notelor pe care el \u00eensusi le elaboreaza pentru aceasta carte.
\nTotul e spus cu o verva si cu o placere a relatarii si comunicarii cu cititorul care reuseste sa cucereasca, \u00een doar c\u00e2teva pagini, p\u00e2na si pe cei mai ne\u00eencrezatori sau sceptici critici. Astfel \u00eenc\u00e2t, \u00eentr-un mod oarecum asemanator cu strategiile din \u201eGhidul dada pentru postumani\u201c sau \u201eLectia de poezie\u201c, Andrei Codrescu se situeaza mereu la granita dintre fictiune si realitate (livresca, desigur!), miza lui esentiala ram\u00e2n\u00e2nd, oricum am lua-o, aceea de a spune o poveste. Dar, de asta data, o poveste adesea picanta, nu o data cu accente malitioase sau extrem de acide, atitudini potrivite, toate, genului de text practicat de autor si mai cu seama unuia dintre pretextele de la care se porneste: teama profunda \u2013 existenta \u00een Orient si nu numai \u2013 fata de puterea de seductie (sexuala sau narativa!) a femeilor. Care, pentru a fi controlate, au fost nu o data supuse unor interdictii de cele mai diverse facturi, Seherezada av\u00e2nd, \u00eensa, curajul de a se ridica deasupra tuturor acestora si de a afirma puterea vietii, a senzualitatii \u2013 si, desigur, a povestii. Nu numai de a \u00eentemeia o lume, ci chiar, \u00een unele momente, de a o salva pe cea deja existenta de risipirea \u00een violenta. Sunt, astfel, personaje privilegiate ale cartii de fata regele Sahriar, fratele sau, Sahzaman, sora mai mica a Seherezadei, Dinarzad, tatal lor, Marele Vizir si, sigur, Seherezada \u00eensasi, a carei actiune curajoasa de salvare a fecioarelor regatului, amenintate cu o teribila moarte, ne duce cu g\u00e2ndul la faptele relatate \u00een Biblie, \u00een \u201eCartea Esterei\u201c, numai ca Seherezada lui Codrescu este mult mai abila si mai rafinata \u00een actiunea sa de \u00eembl\u00e2nzire a unui rege convins nici mai mult, nici mai putin ca \u201e\u00eentelepciunea e deprimanta, nimic altceva dec\u00e2t o forma de inactiune…\u201c Devenit, \u00eensa, captivul fascinatiei exercitate de sotia lui si de povestile pe care i le spune (si care sunt \u00eentrerupte \u00eentotdeauna \u00eenainte de ivirea zorilor!), Sahriar nu-si va mai dori altceva dec\u00e2t sa ram\u00e2na sclavul ei \u2013 dependenta sa de povesti nefiind, practic, dec\u00e2t dorinta umana dintotdeauna de a institui, deasupra lumii obisnuite si mai presus de aceasta, legile unei realitati mai frumoase, mai stralucitoare, chiar daca e doar una temporara si tine de lumea fictiunii ori de legile imaginatiei. Dovada ca, \u00eentr-adevar, uneori o mie si una de nopti de povesti pot face mai mult dec\u00e2t o mie si una de nopti de dragoste \u2013 iar cititorului textului lui Andrei Codrescu nu-i ram\u00e2ne dec\u00e2t sa recunoasca si el acest lucru, captiv, asa cum \u00eesi doreste sa ram\u00e2na la sf\u00e2rsitul lecturii, \u00een lumea unei carti \u00een care autorul pare a spune la tot pasul \u201eSesam, deschide-te!\u201c, doar pentru ca, \u00een pagina urmatoare, alte mari minuni \u2013 narative si nu numai! \u2013 sa se \u00eent\u00e2mple ca si cum ar fi cele mai obisnuite lucruri cu putinta.<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Andrei Codrescu, Whatever Gets You Through the Night: A Story of Sheherezade and the Arabian Entertainments, Princeton University Press, 2011   Vorbind despre fascinatia exercitata de-a lungul veacurilor de povestirile din \u201eO mie si una de nopti\u201c, Jorge Luis Borges, mare admirator al acestora, spunea ca magia lor deriva chiar din titlu, pentru ca, \u201edaca… Cite\u0219te mai mult »O mie si una de nopti… de povesti<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[3526,6399,6398],"class_list":["post-9097","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-andrei-codrescu","tag-jorge-luis-borges","tag-whatever-gets-you-through-the-night-a-story-of-sheherezade-and-the-arabian-entertainments"],"views":5191,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9097","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9097"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9097\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9097"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9097"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9097"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}