{"id":909,"date":"2009-12-24T00:22:39","date_gmt":"2009-12-23T22:22:39","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=909"},"modified":"2009-12-24T00:24:09","modified_gmt":"2009-12-23T22:24:09","slug":"nevoia-de-poveste-coboare-roua-din-senin","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/nevoia-de-poveste-coboare-roua-din-senin\/","title":{"rendered":"Nevoia de poveste. Coboare roua din senin"},"content":{"rendered":"

A fost odata ca niciodata, ca de n-ar fi nu s-ar mai povesti… Nevoia de poveste face partre din nevoile spirituale ale omului, iar aceasta perioada a sarbatorilor se vrea mai mult ca oric\u00e2nd un timp de poveste. Pentru crestini e simplu, este vorba de povestea fondatoare a religiei lor. De la 11 la 19 decembrie, evreii sarbatoresc Hanuka, sarbatoarea luminilor, un alt moment \u00een care se primesc cadouri. Pag\u00e2nii serbau \u00een jurul lui 22 decembrie solstitiul de iarna, cea mai scurta zi, urmata de re\u00eenvierea zeului soare.<\/strong><\/em><\/p><\/blockquote>\n

Ritualuri de trecere scandaloase<\/strong>
\nFara ca oamenii sa mai tina cont de semnificatia primara a sarbatorilor din acea perioada, aceste evenimente s-au transformat \u00een timp si loc de socializare, colindele americane povestesc despre familie si prieteni si despre a veni acasa de Craciun. Odata \u00eenlaturata semnificatia religioasa, transformam sarbatoarea \u00een ceva dragut, ce nu deranjeaza pe nimeni, si care p\u00e2na la urma se dovedeste a fi acceptabil pentru orice umanist ateu: promovarea generozitatii si a actului de a darui.
\nOmul are nevoie de ritualuri de trecere si, daca sunt eliminate cele ale religiei \u00een care traim, putem oric\u00e2nd sa aderam, fara teama, la ritualurile de trecere oferite de mall-uri, decoratii speciale, ofertele speciale de sarbatori si reducerile de dupa. Nu ma \u00eentelegeti gresit, ceea ce fac mall-urile nu e neaparat rau, \u00een \u00eencercarea de a-si creste v\u00e2nzarile acestea se organizeaza ca sa \u00eel faca pe cumparator sa se simta bine, problema reala apare \u00een momentul \u00een care mall-ul, ce poate fi un cadru simpatic, devine continut al dorintelor si g\u00e2ndurilor noastre.
\nSa revenim \u00eensa la Craciun, ceea ce vrea de fapt aceasta sarbatoare este sa deschida o portita supranaturalului \u00een vietile noastre \u2013 \u00eentruparea lui Dumnezeu \u00eentr-un copil, ce poate fi mai ne-natural dec\u00e2t at\u00e2t, sa se lase Dumnezeu atotputernicul pe m\u00e2na oamenilor, sa se lase \u00eengrijit de ei, sa se \u00eencredinteze lor, sa le dea posibilitatea sa \u00eel lase sa moara de foame sau de frig, \u00een conditiile \u00een care, odata \u00eentrupat, a acceptat regulile jocului si sufera sau poate muri de foame sau de frig ca oricare dintre noi? Spiritul sa devina materie, ce filosofie a mai vazut asta?! Nu e doar miracol, ci e si scandal, e de-a dreptul irational, nici un om rezonabil nu ar fi de acord cu asa ceva, nici un tip practic nu crede \u00een nasterea din fecioara si nici un filosof cu mintile acasa nu ar accepta o transformare ce se opune tuturor asteptarilor sale; daca ceva material s-ar fi ridicat la spiritual, reusind sa \u00eesi depaseasca propria conditie, ar mai fi ceva, dar asa, invers,\u00a0 nici nu merita luata \u00een considerare o astfel de posibilitate!
\n\u00cen seara de Ajun<\/strong>
\nSi Mos Craciun e un personaj suspect, actiunea lui e incredibila, nu are cum sa aduca un simplu batr\u00e2n cadouri tuturor copiilor, p\u00e2na si presupun\u00e2nd ca ar exista o relativizare speciala a continuumului spatiu-timp ar fi un miracol prea exagerat ca sa fie adevarat. Si totusi, mitul asta supravietuieste, de ce perceptia colectiva vrea sa faca o exceptie de la regulile de buna comportare \u00een societate, de ce oamenii accepta sa le fie \u00eencalcata proprietatea de un burtos cu barba? De dragul copiilor ce se bucura pentru jucariile primite? Dar copiii s-ar bucura si daca ar primi aceeasi jucarie de la parinti, de ce e nevoie de ritualul asteptarii, al zilei speciale, al bradutului decorat, al personajului fabulos si incredibil, c\u00e2nd ei s-ar juca la fel de fericiti si cu jucariile de la parinti?
\nUn raspuns ar fi nevoia de poveste, a adultilor \u00een special, caci cei mici nu au cel mai adesea capacitatea de a distinge \u00eentre poveste si real. Adultii accepta o perioada \u00een care sunt de acord sa nu asculte de regulile obisnuite pentru ca au nevoie de o portita care se deschide catre transcendent. Or, daca povestea nasterii lui Hristos poate parea una care cere prea multe eforturi, pentru ca are consecinte \u2013 trebuie sa \u00eel urmaresti pe Hristos si dupa nastere p\u00e2na la momentul mortii si \u00eenvierii sale, deci o data deschisa poarta supranaturalului de catre momentul Craciunului, esti tras prin tunelul supranaturalului si nu mai poti iesi de acolo \u2013, acceptarea povestii lui Mos Craciun nu te obliga dec\u00e2t la credinta \u00een el \u00een seara de Ajun, si de fapt nici macar nu trebuie sa crezi, e suficient sa te comporti ca si cum ai crede \u00een el.
\nColindatul a intrat \u00een ritualul acesta al sarbatorii; chiar daca cel mai adesea nu ma suntem atenti la mesajul crestin al c\u00e2ntecelor, obiceiul a fost preluat deja de traditia populara ca element specific de indentificare alaturi de costumele nationale. Si teologia este viciata de secularizare, e acceptabil sa vorbesti despre eshatologie sau despre m\u00e2ntuire, pentru ca sunt plasate \u00een afara timpului nostru, \u00eentruparea ar fi fost acceptabila daca s-ar fi rezumat la a fi una simbolica si nu una reala, cu consecinte concrete.
\nCheile \u00eemparatiei<\/strong>
\nSi totusi, traditia crestina, din ce \u00een ce mai atacata de manifestarile postmoderne ale lumii, supravietuieste. Mesajul crestin al nasterii, al sperantei \u00een \u00eenviere si al relatiei speciale cu Dumnezeu, este asumat de o parte a oamenilor si acceptat de marea majoritate a celorlalti. Fiecare dintre noi are \u00een familie pe cineva ce accepta sa sarbatoreasca Craciunul, sa stea cu noi la masa, sa faca cadouri si sa se joace de-a sarbatoarea fara sa creada \u00een ea. Tocmai pentru ca este at\u00e2t de radicala aceasta credinta \u00eenc\u00e2t considera ca nici ceilalti nu o iau \u00een serios p\u00e2na la capat. Dar despre ce este vorba \u00een aceasta asumare radicala a crestinismului?
\nRugaciunea Rorate Caeli (\u201eCoboare roua din senin\u201c) este specifica pentru acest timp de pregatire pentru Craciun, paradoxal ea este alcatuita din fragmente din cartea lui Isaia, deci din Vechiul Testament, din rugaciunea dreptului, ce a participat la distrugerea Ierusalimului si acum cauta o m\u00e2ngaiere si se adreseaza lui Dumnezeu. Acesta \u00eei spune sa nu fie trist, caci va veni cel drept, M\u00e2ntuitorul si salvatorul.\u00a0 Este o promisiune a venirii lui Hristos, a venirii lui Mesia. Promisiunea facuta poporului evreu este \u00eemplinita la Craciun. Dar, cum poporul evreu \u00eesi manifesta scepticismul cu privire la instaurarea \u00eemparatiei lui Dumnezeu prin spirit si nu prin arme si puteri supranaturale, sunt invitate sa participe la aceasta \u00eemparatie toate neamurile. Craciunul nu este altceva dec\u00e2t momentul de \u00eenceput al \u00eemparatiei, prima venire a lui Hristos ce nu poate fi \u00eenteleasa dec\u00e2t \u00een legatura cu cea de a doua, de la sf\u00e2rsitul veacurilor: prima oara vine sa vesteasca \u00eemparatia si a doua oara sa judece.
\nConceptul de \u00eemparatie a lui Dumnezeu a fost subiectul multor interpretari: care e sediu \u00eemparatiei, lumea aceasta sau cealalta, a \u00eenceput deja \u00eemparatia prin nasterea lui Hristos sau va \u00eencepe la sf\u00e2rsitul veacurilor? Este \u00eemparatia una de natura spirituala sau materiala? Este un concept teologic sau este unul politic?
\nCred \u00eensa ca adevaratul sens al conceptului poate fi \u00eenteles exact de Craciun, prin prisma povestii simple a nasterii \u00een iesle. Hristos se naste \u00een conditii umile si va trai \u00eentr-o familie israelita simpla, fara functii politice sau economice. Nimic din conditiile de suprafata nu anunta schimbari radicale. Este stiut ca venirea lui Mesia a fost \u00eenteleasa \u00een termeni politici: de la Imperiul Roman p\u00e2na la apostoli, foarte multa lume a interpretat nasterea M\u00e2ntuitorului ca un act politic, un disident ce va fi capul unui revolte \u00eempotriva imperiului. Refuzul de a satisface acesta asteptare, prin acceptarea autoritatii caesarului \u00een cele materiale, este de ne\u00eenteles pentru toti cei ce cred ca cele spirituale trebuie sa aiba autoritate asupra celor materiale. Dar respingerea autoritatii directe politice este refuzul de a instaura \u00eemparatia lui Dumnezeu prin puterea fortei si a armelor, este libertatea data oamenilor de a veni de buna voie \u00een acest regat.
\n\u00cemparatia lui Dumnezeu este subtila, nu are evidenta lumii materiale si forta puterii politice, pentru a accede la ea este necesar si suficient sa crezi, sa te deschizi catre miracol si eventual sa ramai deschis si dupa dimineata zilei de Craciun.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

A fost odata ca niciodata, ca de n-ar fi nu s-ar mai povesti… Nevoia de poveste face partre din nevoile spirituale ale omului, iar aceasta perioada a sarbatorilor se vrea mai mult ca oric\u00e2nd un timp de poveste. Pentru crestini e simplu, este vorba de povestea fondatoare a religiei lor. De la 11 la 19… Cite\u0219te mai mult »Nevoia de poveste. Coboare roua din senin<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[520,519,518],"class_list":["post-909","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-craciunul","tag-ritualuri-de-trecere-scandaloase","tag-seara-de-ajun"],"views":4267,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/909","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=909"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/909\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=909"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=909"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=909"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}