In primele zile ale acestei toamne se implinesc 130 de ani de la nasterea lui Bacovia. Poeti importanti din generatia de aur \u201860, dar indeosebi optzecistii au consacrat in lirica rom\u00e2neasca bacovianismul. S-a observat adeseori in ultimele cinci decenii ca, \u201epentru poezia rom\u00e2neasca actuala, marile repere canonice nu mai sunt at\u00e2t Ion Barbu sau Lucian Blaga, c\u00e2t Arghezi si, mai ales, Bacovia\u201c (Ion Pop \u2013 \u201eBacovieni, desigur\u201c\u2026, \u201eAteneu\u201c, nr. 8, 2001). Aceasta \u201espectaculoasa reabilitare a autorului \u00abStantelor burgheze\u00bb, ce i-ar fi socat, poate, pe un Lovinescu ori G. Calinescu\u201c \u2013 cum scria criticul clujean \u2013 este fara egal in spatiul literaturii noastre. Din punctul de vedere al fortei (cuv\u00e2nt aparent inadecvat, nu-i asa?, c\u00e2nd ne referim la Bacovia) cu care a influentat poezia rom\u00e2neasca din a doua jumatate a secolului XX, poetul multa vreme necunoscut in timpul vietii \u2013 \u201eadormit pe carti intr-o provincie pustie\u201c \u2013 are o posteritate comparabila doar cu cea a lui Eminescu. Faptul este cu at\u00e2t mai spectaculos \u2013 ca sa folosesc acelasi epitet ca Ion Pop \u2013 cu c\u00e2t Bacovia fusese considerat in epoca interbelica nu\u00a0 doar un poet mai degraba minor, dar chiar un epigon al lui Eminescu. Vazut de unii ca un exponent al psihologiei specifice \u201epoetilor proletari culti\u201c \u2013 sintagma binecunoscuta a lui Gherea -, situat de istoriile literare si de manualele scolare in prelungirea palida a simbolismului european, Bacovia ajunge sa fie descoperit cu adevarat dupa moartea sa ca un mare poet, neincadrabil in curente si scoli; mai mult, ca un creator al unui nou curent ce avea sa se dovedeasca profund novator. La deruta criticilor si istoricilor literari a contribuit, e drept, si Bacovia insusi, nu in ultimul r\u00e2nd prin unele confesiuni, altminteri de o dezarmanta platitudine, suger\u00e2nd in ceea ce-l privea diverse filiatii: Rollinat, Baudelaire, Edgar Poe, Degas, Chopin etc. Companie cum nu se poate mai selecta, dar care i-a umbrit, multa vreme, statura reala. \u201eDescoperirea\u201c marelui poet o datoram \u2013 a devenit un loc comun \u2013 nu at\u00e2t criticilor, c\u00e2t poetilor si prozatorilor. Printre primii care au atras atentia asupra sa s-au aflat Adrian Maniu si Al. Philippide. Cu o remarcabila patrundere au scris despre lirica bacoviana Eugen Jebeleanu, Ion Caraion, Ileana Malancioiu sau Dinu Flam\u00e2nd. Generatia lui Nichita Stanescu si \u201epromotiile\u201c ce i-au urmat au vazut in Bacovia un reper si un model, inclusiv din perspectiva postmodernismului. Dar, cum spuneam, nu numai poetii, ci si prozatorii au fost si sunt fascinati de \u201efigura\u201c autorului \u201eStantelor burgheze\u201c. Intr-un dialog cu George Balaita, la Bacau, in 1976, pe care l-am publicat atunci in \u201eConvorbiri literare\u201c, venind vorba despre Bacovia, autorul \u201eLumii in doua zile\u201c facea o scurta analiza pe text : \u201eIata o strofa, o prima parte dintr-o strofa din Bacovia: \u00abprin t\u00e2rgu-nvaluit in saracie\/ Am int\u00e2lnit un popa, un soldat\u00bb \u2013 doua versuri simple ce ar fi putut fi scrise de oricare poet minor. Tradem, sa zicem. Si iata, dintr-odata, in urmatoarele doua versuri o trecere, o ridicare la mari inaltimi: \u00abDe-acum pe carti voi adormi uitat\/ Pierdut intr-o provincie pustie\u00bb \u2013 versuri care definesc conditia poetului etc. Nu imagistica aflam in aceste versuri din Bacovia, ci cuv\u00e2nt pur ce trimite la primele experiente ale poeziei, la vechii greci care trebuie mereu recititi\u201c.
\nMai t\u00e2rziu, in 1995, tot la Bacau, la o int\u00e2lnire cu publicul ce avea loc in sala Teatrului dramatic ce poarta numele poetului, Nicolae Breban facea, in binecunoscul sau stil, o marturisire pe care am retinut-o in relatarea mea de la acel eveniment (Festivalul National \u201eGeorge Bacovia\u201c) pentru ziarul la care lucram: \u201eVa anunt in mod oficial, pentru ca suntem aici intr-o atmosfera oficiala si capitonata, ca alaturi de cei doi maestri ai mei\u00a0 \u2013 Fiodor Mihailovici Dostoievski\u00a0 si Friedrich Nietzsche \u2013 este un al treilea: rom\u00e2nul George Bacovia. Marturie sta primul meu roman \u2013 \u00abFrancisca\u00bb \u2013 unde am pus o dedicatie din \u201eGlossa\u201c lui Bacovia, in care e vorba de o t\u00e2nara fata care face o confesiune inteligenta si putin masochista. Incepe cu \u00abPriveste savant cu inima beata de iubire\u00bb. Este deviza intima, intelectuala a acestei Francisca. Avem de-a face, va rog sa observati, privind cele trei personaje emblematice, cu un anarhist si doi preoti. Anarhistul este, bineinteles, Dostoievski, iar preotii \u2013 Nietzsche si Bacovia, un poet al Singuratatii si despre care cred, spre deosebire de Calinescu si Manolescu, ca este un mare expresionist, nu simbolist. De aceea poate fi comparat cu Trakl, cum a si fost uneori comparat. Preotul Bacovia ne reprezinta mult mai mult dec\u00e2t antecesorii sai. El a avut ghinionul sa fie cu adevarat genial, cu adevarat original intr-o tara in care chiar si cei mai mari\u00a0 scriitori imita mari modele. Am riscat de multe ori sa creez scandal spun\u00e2nd despre Bacovia ca este mai original dec\u00e2t Eminescu, este oricum cel mai original poet rom\u00e2n din secolul XX, mai original dec\u00e2t Barbu, care e un fin mallarmean, dec\u00e2t Blaga care e un splendid elev al lui Rilke, dec\u00e2t Arghezi care este elevul si al lui Baudelaire si al lui Rilke, bineinteles, elev in forme inalte, creatoare\u201c.
\nIn 1981, la Centenarul nasterii poetului, aparea la Editura Junimea din Iasi eseul \u201eBacovia\u201c al lui Daniel Dimitriu, o carte de referinta in exegeza bacoviana. Examin\u00e2nd tot ceea ce se scrisese mai important despre Bacovia, el releva faptul ca \u201epe portiuni mai mari sau mai mici, critica l-a redescoperit\u201c. Daniel Dimitriu isi propusese \u201esa str\u00e2nga laolalta si sa sublinieze argumentele care fac din autorul \u00abPlumbului\u00bb unul dintre cei mai mari poeti rom\u00e2ni, pozitie cucerita nu de o oarba inzestrare, ci de o constiinta artistica iesita din comun\u201c. Urm\u00e2nd indemnul lui Perpessicius, care e si motto-ul cartii \u2013 \u201eDiscret si incarcat de taine, d-l G. Bacovia coboara in inima lirismului sau, ca-ntr-un tunel ad\u00e2nc. Acolo trebuie vizitat\u201c \u2013 criticul surprinde din unghiuri multiple laitmotivele poeziei lui Bacovia, analizeaza ipostazele personajului bacovian, releva \u2013 in cele doua sectiuni ale cartii: \u201eTextul comun\u201c si \u201eUniversul intermediar\u201c \u2013 elemente ce ilustreaza unicitatea unei opere. Poetul este plasat in contextul simbolist, dar si dincolo de acesta, in fond scos din raza unor inertii de viziune si \u201edegajat\u201c de unele clisee perpetuate, pina la acea data, de critica si istoria literara, de manuale si cursurile universitare. A rezultat o biografie a operei, luminata din diverse unghiuri, care urmareste \u201eaventura\u201c liricii bacoviene, a spiritului bacovian in constiinta literara rom\u00e2neasca din primele opt decenii ale secolului XX. Intr-o nota, criticul observa: \u201eE momentul in care marea poezie bacoviana are nevoie de confirmari, ceea ce indreptateste orice gest de apreciere\u201c. De la aparitia cartii sale, s-au ivit noi confirmari; chiar Daniel Dimitriu a publicat, in 1998, un nou eseu critic intitulat \u201eBacovia dupa Bacovia\u201c.
\nDar confirmari elocvente au continuat sa vina din spatiul poeziei, anume din partea \u201eoptzecistilor\u201c si postmodernistilor pentru care lirica bacoviana constituie expresia simpla, pura, geniala, tulburatoare a realitatii unei \u201etari triste, pline de humor\u201c. Inc\u00e2t, observa Ion Pop, Bacovia este \u201emai peste tot prezent in \u00abintertextul\u00bb acestei v\u00e2rste poetice. Citate din poemele lui sunt montate in cele mai neasteptate locuri, servind sublinierii unor afinitati, intarind acizii ironiei sau ai sarcasmului, ingros\u00e2nd grimasa si gestica \u00abteatrala\u00bb chemate sa traduca stari de tensiune si de revolta, de oboseala si inertie\u201c.
\nLa fiecare lectura a operei lui Bacovia descoperim ceva nou, de care ne miram ca nu ne-am dat seama p\u00e2na atunci. Desi avansam, ne trezim mereu ca am ramas in urma marilor poeti, ca am fost si suntem traiti de ei inainte ca noi insine sa traim.
\nA vorbi insa despre posteritatea lui Bacovia, despre figura sa singulara in constiinta literara, ca si in planul receptarii critice, este, cred, obligatoriu a ne raporta la voluminosul \u201eDosar Bacovia\u201c, ce il datoram criticului si istoricului literar Constantin Calin, in care marele poet si-a gasit biograful si exegetul cel mai competent si cel mai devotat.
\nGeorge Bacovia s-a nascut in primele zile ale toamnei. De la acea toamna au trecut 130 de ani: \u201eAcum suspina valsul, si mai rar, \/ O, lasa-ma acum sa te cuprind…\/ Hai, sa valsam, iubito, hohotind,\/ Dupa al toamnei bocet mortuar\u201c. Ii raspunde lui Bacovia, peste timp, in aceeasi cheie, Adrian Paunescu, poate cel mai bacovian poet din generatia 60 (dar cu instrumente masive, ca sa preiau o expresie a lui Marian Popa): \u201eFoioasele in v\u00e2ntul toamnei ard,\/ Muscate s\u00e2ngeros si trist de luna,\/ Si turturelele se despreuna,\/ Acum, noi doi, in focul revansard\/ Acum, at\u00e2t de singuri pe pam\u00e2nt,\/ Sa recitam Bacovia, pl\u00e2ng\u00e2nd\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
In primele zile ale acestei toamne se implinesc 130 de ani de la nasterea lui Bacovia. Poeti importanti din generatia de aur \u201860, dar indeosebi optzecistii au consacrat in lirica rom\u00e2neasca bacovianismul. S-a observat adeseori in ultimele cinci decenii ca, \u201epentru poezia rom\u00e2neasca actuala, marile repere canonice nu mai sunt at\u00e2t Ion Barbu sau Lucian… Cite\u0219te mai mult »Posteritatea lui Bacovia<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[1203],"class_list":["post-8923","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-bacovia"],"views":2782,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8923","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8923"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8923\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8923"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8923"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8923"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}