{"id":8898,"date":"2011-09-01T17:25:35","date_gmt":"2011-09-01T15:25:35","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=8898"},"modified":"2011-09-01T17:27:00","modified_gmt":"2011-09-01T15:27:00","slug":"rusia-in-disputa-cu-ea-insasi-i","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/rusia-in-disputa-cu-ea-insasi-i\/","title":{"rendered":"Rusia \u00een disputa cu ea \u00eensasi (I)"},"content":{"rendered":"

H\u00e9l\u00e8ne Carr\u00e8re d’Encausse: ,,URSS a murit, traiasca Rusia\u201c,<\/em> Editura Artemis, 2010<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

\u201eURSS a murit, traiasca Rusia\u201c de H\u00e9l\u00e8ne Carr\u00e8re d’Encausse, tradusa \u00een rom\u00e2neste si publicata la Editura Artemis \u00een 2010, este o carte de istorie recenta, cu informatii si interpretari, \u00een mare, pertinente. Analiza se \u00eentinde pe perioada noii Rusii, cea federativa, acoperita de trei presedinti, diferiti ca optiuni, ca temperament, ca performante. Boris Elt\u00een este socotit ,,lichidatorul\u201c Uniunii Sovietice, Vladimir Putin, omul puternic care a stopat decaderea si a redresat puterea Rusiei, si Dimitri Medvedev, considerat de autoare mai flexibil, pro-occidental si mai preocupat de reformarea statului. Premisa cartii \u2013 Rusia nu mai este un pericol pentru Europa \u2013 trezeste interesul lectorului \u00eenca de la \u00eenceput. Opinia vine din aprecierea autoarei ca Rusia este unul dintre statele putin ideologizate, chiar fara ideologie. Nu sunt sigur ca lucrurile stau chiar asa. Ce mare putere poate fi exonerata de suspiciunea ca nu poarta \u00een sine un ghem de ambitii \u00een spatele caruia este de presupus ca se afla o ideologie? Nu cred ca exista state fara o ideologie. Fie predominant financiara, fie predominant economica, asa cum sunt statele capitaliste. Fie predominant politica, asa cum a fost URSS. Despre ideologia care sta la baza puterii militare si a ambitiilor de dominare sa nu mai vorbim. URSS a fost ultimul imperiu european iar\u00a0 destramarea ei a lasat destule probleme nerezolvate. Cum sa mearga \u00een istorie Rusia fara busola? Tocmai de aceea cred ca unele dintre considerentele autoarei ram\u00e2n discutabile. Teza sf\u00e2rsitului razboiului ideologic consecutiv prabusirii regimurilor de guvernare comunista din Estul Europei poate fi si ea amendata. Altfel nu putem \u00eentelege ratiunile razboiului \u00eempotriva terorismului, ale expansiunii (economice, militare, financiare) a Chinei, ale aparitiei, \u00een unele tari din America Latina, a conceptului de\u00a0 ,,socialism al secolului XXI\u201c. Cu aceasta nu vreau sa diminuez meritele H\u00e9l\u00e8nei Carr\u00e8re d’Encausse si ale excelentei sale analize facute \u00een cel mai recent studiu consacrat Rusiei federative.
\nO viziune din exterior nu
\nsuficient de detasata
\nH\u00e9l\u00e8ne Carr\u00e8re d’Encausse este istoric, membra a Academiei Franceze, specializata \u00een istoria si politica Imperiului tarist, a URSS si a Rusiei de azi. \u00cen mai vechiul \u201eBlestemul rusilor. Eseu despre asasinatul politic\u201c, Carr\u00e8re d’Encausse scria \u201eUnsprezece secole de istorie jalonata de omoruri fac desigur din Rusia o tara fara asemanare. Totusi, aceasta constatare rapida ascunde discontinuitati si schimbari care sunt poate mult mai semnificative dec\u00e2t traditia de a nu separa niciodata, \u00een cazul ei, omorul de putere\u201c. Despre astfel de discontinuitati si schimbari este vorba \u00een \u201eURSS a murit, traiasca Rusia\u201c, cu mentiunea ca, de data aceasta, puterea nu a mai fost cucerita prin crima. Reiau acest citat pentru a spune de la \u00eenceput ca preferinta autoarei pentru istoria si politica Rusiei nu este \u00eent\u00e2mplatoare. Rusoaica prin nastere, ea provine dintr-o familie de nobili rusi emigranti si are o majora afinitate pentru politica, dar si pentru cultura\u00a0 rusa. A publicat, \u00eentre altele, \u201eImperiul Asiei\u201c, \u201eGloria Natiunilor\u201c, \u201eDezastrul rus, Nicolae al II-lea\u201c, \u201eLenin, Ecaterina a II-a si Alexandru al II-lea\u201c. \u00cen \u00eentregime, aceasta opera are la baza o viziune istorica \u00een marginea politicii, ceea ce confera un avantaj pentru interpretarea evenimentelor. H\u00e9l\u00e8ne Carr\u00e8re d’Encausse nu a fost numai un istoric de arhiva. Ea a intuit prabusirea imperiului sovietic, asa cum o demonstreaza \u00een\u00a0 \u201eL’Empire eclat\u00e9\u201c \u00een 1978.
\n\u00cen \u201eURSS a murit, traiasca Rusia\u201c\u00a0 autoarea beneficiaza de detasarea \u00een timp, ceea ce \u00eei permite o privire retrospectiva \u00een care unele dintre fapte au fost verificate de istorie. Autoarea urmareste eforturile conducatorilor Rusiei iesite din dezmembrarea URSS, pentru evitarea decaderii totale \u2013 pericol nu ipotetic \u2013 si reintrarea, produsa\u00a0 destul de rapid si viguros, \u00een noua logica a istoriei. Sunt suficiente cele doua decenii de la prabusirea imperiului sovietic pentru asigurarea unei corecte interpretari a evenimentelor, mai ales a evolutiilor? Aceasta este o \u00eentrebare fireasca daca pornim de la mentalitatea ruso-slava care presupune un timp mare, de secole, pentru proiectele mari politice, nu de decenii. Analiza pe care H\u00e9l\u00e8ne Carr\u00e8re d’Encausse o face asupra istoriei recente a Rusiei este una de reala autoritate. Desi este realizata din exterior, pe alocuri ea pare, totusi, nu \u00eendeajuns de detasata. Originea ei ruseasca o face sa sustina ca este exagerat sa se creada \u00eentr-un rol nefast \u00een istorie al imperiilor tarist sau sovietic. \u00cen plus, ea apreciaza ca Rusia de azi nu mai constituie un pericol. Comparativ, voi aminti macar o opinie care nu concorda cu aceasta. Un alt politician emigrant tot din Est, polono-americanul Zbigniew Brzinsky, fost consilier prezidential la Washington, priveste cu reticenta, chiar cu adversitate politica Moscovei. Diferenta vine de la preferinta acestuia pentru o analiza exclusiv politico-militara a evolutiilor din spatiul rusesc. Zbigniew Brzinsky vede \u00een Rusia de azi un continuator al imperialismului sovietic. Se poate avansa ideea ca dubiile sunt alimentate si de o declaratie a fostului presedinte Vladimir Putin potrivit careia ,,disparitia U.R.S.S. este cea mai mare catastrofa geopolitica a secolului XX\u201c. Exista, deci, directii diferite de apreciere a viitorului Rusiei de azi si macar mentionarea lor se impune.
\nRusia \u00een disputa cu ea \u00eensasi
\nAcesta este titlul primului capitol al cartii lui H\u00e9l\u00e8ne Carr\u00e8re d’Encausse si el indica esenta politicii rusesti dupa dezmembrarea Uniunii Sovietice. Autoarea crede ca, \u00een timpul lui Elt\u00een,\u00a0 \u00een Rusia continua sa existe o ,,societate apatica\u201c si ca ,,perestroika\u201c lui Gorbaciov nu-si facuse efectele, ca nu se poate vorbi de iesirea din matca rigida a conservatorismului de tip slav. Schimbarea era, \u00eensa, iminenta. Carr\u00e8re d’Encausse constata corect ca orientarea politicii Rusiei sub Eltin a urmarit exclusiv, putem spune chiar excesiv, integrarea Rusiei \u00een Europa. Dupa reunificarea Germaniei, Rusia abandonase un sistem de securitate (Tratatul de la Varsovia) si, cont\u00e2nd pe o posibila reciprocitate, astepta masuri simetrice din partea Occidentului. Acestea nu vor veni niciodata. Elt\u00een largeste aria de actiune introduc\u00e2nd \u00een obiectivele politice cu prioritate acceptarea statutului de putere al Rusiei noi. La 3 ianuarie 1993, el a semnat la Washington Tratatul de reducere a armelor strategice. Era o concesie prin care Moscova intentiona sa demonstreze soliditatea orientarii sale democratice, dar c\u00e2stigul sperat ram\u00e2ne nesemnificativ. Evolutiile la granitele noi ale Rusiei federale \u00eencep sa devina preocupante pentru Kremlin. Ele releva primele semne evidente ale consecintelor pierderii puterii politice si militare a fostului imperiu sovietic. Comunitatea Statelor Independente nu se dovedeste a fi nici o familie, nici un spatiu de siguranta cu toate ca, \u00een mai 1992, fusese semnat la Taskent un Tratat de Securitate Colectiva de catre membrele CSI. \u00cencepe ,,parada celor nesupusi\u201c, cum numeste Carr\u00e8re d’Encausse miscarile centrifuge ale fostelor state sovietice devenite independente. \u00cen Caucaz, Georgia se manifesta ca adversar al Moscovei. La \u00eencercarea lui Elt\u00een de a pune ordine \u00een Cecenia, SUA reactioneaza direct. Georgia, Ucraina, Azerbaidjanul si Moldova, constituite \u00eencep\u00e2nd din 13 octombrie 1997 \u00eentr-un grup aparte, ignora ostentativ proiectele si structurile de securitate colectiva. \u00cen 1999, grupului i se va alatura si Uzbekistanul. \u00cen Balcani se extinde\u00a0 conflictul din fosta Iugoslavie si odata cu aceasta apare evident ca glasul Moscovei nu mai conteaza. Cel mai sever semnal \u00eel da proiectul extinderii NATO \u00een Europa de Est. Este proiectul care\u00a0 alimenteaza continuu teama Moscovei si o determina sa ia masuri rapide de redresare a puterii militare. Interventia NATO \u00een Kosovo arata c\u00e2t de mult pierduse Rusia pe plan international. A cui este vina? H\u00e9l\u00e8ne Carr\u00e8re d’Encausse avanseaza o ipoteza: ,,Rusia abandonase un sistem de securitate de care fusese at\u00e2t de atasata, convinsa fiind ca poate conta, \u00een schimb, pe un abandon simetric din partea Occidentului. Asa \u00eentelesese acordul ruso-occidental nascut odata cu reunificarea Germaniei. Expansiunea proiectata de NATO, adaugata ostilitatii cresc\u00e2nde pe care occidentalii, \u00een special europenii, o manifesta fata de Moscova din cauza razboiului din Cecenia, \u00eel determina pe Elt\u00een sa creada ca optiunea prooccidentala \u00eembratisata de Rusia a fost o greseala\u201c.\u00a0 (\u201eURSS a murit, traiasca Rusia\u201c, pag. 19). Elt\u00een \u00eencearca sa activeze ideea drepturilor pe care le-ar avea \u00een zona ,,strainatatii apropiate\u201c si lanseaza teza ,,responsabilitatii Rusiei pentru pace si stabilitate \u00een spatiul ex-sovietic\u201c. El nu vorbeste \u00eenca deschis de ,,zona de influenta\u201c a Rusiei, dar \u00eesi va da seama ca teza sa vine t\u00e2rziu si \u00eentr-un spatiu deja ostil. Statele baltice, Georgia, Ucraina se \u00eendreptasera ferm spre SUA. \u00cesi pune unele sperante \u00een apropierea de statele puternice din Asia si viziteaza China si India. SUA par intrigate de reluarea activitatii Moscovei pe acest continent. Apare temerea ca Rusia ar putea livra Indiei arma nucleara. Cu toate acestea, din ratiuni strategice, conducatorii de la Kremlin nu vor renunta la orientarea europeana a Rusiei. Ei sunt constienti ca obtinerea statutului de putere europeana (regionala) trebuie sa fie primul obiectiv pentru oprirea dezastrului care se profila la orizont. Paupera, Rusia nu mai poate convinge, nu se mai poate impune. Aceasta ar fi ipoteza de la care porneste H\u00e9l\u00e8ne Carr\u00e8re d’Encausse c\u00e2nd afirma ca Rusia nu mai prezinta un pericol.\u00a0 Fie si pentru Europa. Sa \u00eencercam sa sintetizam considerentele autoarei.
\nA existat cu adevarat un stat sovietic?
\nPrimul si cel mai puternic argument ar fi acela ca nu a existat un stat sovietic, ci un partid-stat; apoi teza ca imperiul sovietic nu mai poate fi refacut. De aici, o concluzie pentru adeptii constructivismului politic: teama de Moscova este contraproductiva. Autoarea reaminteste fapte concludente de istorie. \u00cen 1992, nici Europa, nici SUA nu doreau ca URSS sa se descompuna. Ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat\u00a0 s-a datorat exclusiv vointei Moscovei. Destramarea URSS este un act de vointa intern, Rusia hotar\u00e2nd din interior sa lichideze imperiul sovietic. Acestea sunt considerate merite si sunt puse la baza demonstratiei ca politica Rusiei este radical schimbata. Mare admiratoare a lui Elt\u00een, cu care s-a confesat, si a lui Putin, pe care \u00een considera omul providential pentru modernizarea Rusiei, un Petru cel Mare modern, H\u00e9l\u00e8ne Carr\u00e8re d’Encausse crede ca meritele istorice ale Rusiei postcomuniste sunt trecute cu vederea \u00een Occident. De aici si unele estimari personale \u00een considerarea viitorului statului rus. Pentru autoarea cartii \u201eU.R.S.S. a murit, traiasca Rusia\u201c, motivele dezmembrarii imperiului sovietic sunt fixate astfel \u00een logica istoriei: URSS nu a fost un stat functional; Moscova a \u00eenteles ca imperiul sovietic era o piedica \u00een calea progresului si a modernizarii statului; popoarele sovietice accentuasera starea de ,,iresponsabilitate sociala\u201c; tarul sau seful de partid-stat erau parintii raspunzatori de destinul fiecaruia. Si o concluzie: Gorbaciov a distrus URSS. Demonstratia pare bine asezata pe fapte sau realitati. \u00cen 1989 si \u00een 1991\/1992, nimeni din Occident nu contesta frontierele URSS; multa vreme Occidentul a stat \u00een expectativa fara sa pretinda Moscovei o schimbare. Elt\u00een creeaza statul rus si odata cu aceasta premisele dezmembrarii rapide a imperiului sovietic. Acum apare orientarea spre Europa echivalenta cu neglijarea fatala a statutului de putere mondiala pe care \u00eel avusese statul sovietic \u00een perioada bi-polarismului. Este vremea c\u00e2nd Elt\u00een traieste naiv cu convingerea remanentei puterii Kremlinului si cu iluzia ca Occidentul \u00eei va recunoaste statutul de partener. Pentru a-si proba sinceritatea cu care vede acest drum, el numeste ca prim-ministru pe liberalul Gaidar. Acesta pune \u00een functiune masinaria infernala a terapiei de soc pentru introducerea \u00een Federatia Rusa a economiei de piata. Ignora contextul social-economic subred, putred chiar, nepregatit pentru salturi bruste \u00een istorie. Eroare grava. Puterea economica a Rusiei este ruinata, armata este destabilizata. Pentru poporul rus \u00eencepe urcusul Golgotei.<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

H\u00e9l\u00e8ne Carr\u00e8re d’Encausse: ,,URSS a murit, traiasca Rusia\u201c, Editura Artemis, 2010 \u201eURSS a murit, traiasca Rusia\u201c de H\u00e9l\u00e8ne Carr\u00e8re d’Encausse, tradusa \u00een rom\u00e2neste si publicata la Editura Artemis \u00een 2010, este o carte de istorie recenta, cu informatii si interpretari, \u00een mare, pertinente. Analiza se \u00eentinde pe perioada noii Rusii, cea federativa, acoperita de trei… Cite\u0219te mai mult »Rusia \u00een disputa cu ea \u00eensasi (I)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[6326,6328,6327],"class_list":["post-8898","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-helene-carrere-dencausse","tag-traiasca-rusia","tag-urss-a-murit"],"views":1541,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8898","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8898"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8898\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8898"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8898"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8898"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}