{"id":8884,"date":"2011-09-01T16:52:36","date_gmt":"2011-09-01T14:52:36","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=8884"},"modified":"2026-01-23T20:33:55","modified_gmt":"2026-01-23T18:33:55","slug":"privilegiul-de-a-plati-taxe","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/privilegiul-de-a-plati-taxe\/","title":{"rendered":"Privilegiul de a plati taxe"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Toate istoriile economice \u00eencep cu o confuzie care le falsifica esential: ele confunda cauza cu efectul si considera ca banii au aparut pentru a facilita comertul. Foarte putini economisti spun ca banii au aparut pentru a facilita statelor sa impuna si sa \u00eencaseze taxe si impozite. <\/strong><\/em><\/p>\n<p>Ca unii se \u00eensala si ceilalti au dreptate este dovedit de faptul ca moneda nu se naste singura, spontan, pe masura ce au loc acte de comert; ea este \u00eentotdeauna emisa de o autoritate care are dreptul si puterea de a o emite si impune respectarea ei. \u00centotdeauna capacitatea de a bate moneda a apartinut entitatilor politice suverane sau autonome si a reflectat doar \u00een parte nevoile de comert din regiunea vizata; ea a reflectat \u00een mult mai buna masura interesele statelor de a percepe impozite si a fost parte a unor strategii politice, administrative si militare. Comertul a fost, p\u00e2na \u00een perioada companiilor Indiilor, un mecanism secundar de actiune economica.<br \/>\nCele doua teorii, a banului-comert si a banului-putere, se reunesc \u00een explicarea societatilor pre-industriale, c\u00e2nd aristrocratiile militare au decazut si au cedat definitiv puterea unor elite negustoresti care au dominat si determinat secolele urmatoare. \u00cen definitiv, nici Smith, nici Marx, nici Fisher, nici Keynes, nici Friedman nu au avut de teoretizat lumea financiara din Egiptul Antic, nici Wall-Street-ul din Babilon, ci lumi concrete \u00een care puterea reala era cea comerciala. Confuzia initiala devine \u00een asemenea context nesemnificativa.<br \/>\nCitind teoriile monetariste curente si \u00eendeosebi operele de popularizare economica, ai impresia ca banii apartin populatiei, ca un fel de dat natural, iar statele, gestion\u00e2nd moneda, fura pur si simplu din ei. Cuv\u00e2ntul \u201efurt\u201c apare uneori \u00een clar \u00een asemenea teorii, la fel ca si \u201efalsificare\u201c (sinonim pentru \u201einflatie\u201c) sau \u201etruc\u201c pentru \u201edenominare\u201c (expresii citate dintr-o lucrare semnata de Murray N. Rothbard, reprezentant al libertarianismului). Poate ca asemenea \u201econcepte\u201c sunt potrivite pentru a polemiza cu Administratia Nixon (\u00een cazul lui Rothbard), sau cu Administratia Obama (sunt de parere rusii si chinezii) sau pentru a explica ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een Grecia si Italia. Dar ele nu au consistenta istorica pentru ca orice teorie a \u201ebanilor liberi\u201c sau a \u201ebanilor buni\u201c se bazeaza pe egalitatea dintre moneda si economie, pe echivalenta dintre masa monetara si produsul intern brut, pe lichiditate ca o calitate intrinseca a tuturor bunurilor. N-a fost \u00eentotdeauna asa. \u00cen perioadele antica si medievala statele reuseau sa \u00eencaseze maxim 5-8% din produsul intern sub forma de taxe, iar banii aflati \u00een circulatie reflectau acest procent: doar 10% din economie era monetizata, iar viteza de circulatie a banilor era apropiata de zero. Economia de baza era complet nemonetizata, iar comertul se defasura predominant prin troc. \u00cen lumea rurala chiar si componente de natura financiara (cum ar fi arenda si \u00eemprumutul) aveau o contravaloare \u00een natura.<br \/>\nBanii sunt o inventie a orasului, dar nu a orasului-t\u00e2rg, ci a orasului-capitala. Ei au corespuns nevoii de contributivitate a localnicilor la forta militara, la constructia de fortificatii, la infrastructura civila, la crearea si consolidarea ordinii comunitare, la institutii culturale si religioase. A fost, de la bun \u00eenceput, o nevoie, nu o obligatie. Timp de milenii, dreptul de a locui \u00een orase a fost un privilegiu, iar respectarea unor principii cenzitare era mecanismul esential prin care comunitatile se puteau constitui, organiza si \u00eesi asigurau supravietuirea si dezvoltarea. Plata impozitelor este asadar, din punct de vedere istoric si antropologic, un privilegiu, chiar daca volumul sau structura impozitelor a generat uneori conflicte la nivel politic. Banii nu au facut dec\u00e2t sa serveasca drept unitati de cuantificare si tezaur pentru averea comunitara gestionata de stat, rasp\u00e2ndita si re-centralizata, prin intremediul oraselor-t\u00e2rg, la nivelul \u00eentregului hinterland pe care o capitala si-l putea constitui si pe care \u00eel domina.<br \/>\nPe bancnote, azi, ca si pe monezi, ieri, sunt chipuri de oameni. Portretele reprezinta figuri politice (pentru a sublinia natura istorica a statului) sau oameni de cultura (atunci c\u00e2nd statul vrea sa demonstreze caracterul anonim, democratic, al puterii). Nu sunt desene \u00eent\u00e2mplatoare, ci atestate, de natura simbolica, ale statului. Ele demonstreaza si o anume inertie istorica, dar sunt o permanenta si concreta afirmare a principiului ca banii sunt ai statului, chiar si c\u00e2nd sunt \u00een proprietatea cetatenilor, ca ei au servit si pot servi pentru plata impozitelor. Oricare ar fi aversul si reversul, banii dovedesc ca \u00een spatele lor se afla (sau nu!) un etalon de metal pretios si ca izvorasc (cu certitudine) dintr-o filosofie politica.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p style=\"text-align: right;\"><a href=\"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/\">www.nicuilie.eu<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Toate istoriile economice \u00eencep cu o confuzie care le falsifica esential: ele confunda cauza cu efectul si considera ca banii au aparut pentru a facilita comertul. Foarte putini economisti spun ca banii au aparut pentru a facilita statelor sa impuna si sa \u00eencaseze taxe si impozite. Ca unii se \u00eensala si ceilalti au dreptate este&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/privilegiul-de-a-plati-taxe\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Privilegiul de a plati taxe<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[6315,6316,6318,6320,6317,6314,6319],"class_list":["post-8884","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-banii-comert","tag-banii-putere","tag-impozite","tag-mecanisme-cenzitare","tag-taxe","tag-teorii-despre-bani","tag-teorii-monetariste"],"views":1482,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8884","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8884"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8884\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":28037,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8884\/revisions\/28037"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8884"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8884"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8884"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}