Scriitorii, artistii, cercetatorii si editorii bacauani au stiut in mai toate momentele aniversare sau comemorative, si nu numai in asemenea ocazii, cum sa-l omagieze pe marele poet care s-a nascut, a trait si si-a scris opera in orasul lor. Adica, organiz\u00e2nd, incep\u00e2nd cu anul 1971, un prestigios festival literar-artistic al carui patron spititual este Bacovia, edit\u00e2nd scrierile acestuia sau cercet\u00e2ndu-i biografia si universul liric. In 2001, de pilda, Marilena Donea a publicat o lucrare dintre cele la care putini cercetatori se mai angajeaza: \u201eBibliografia Bacovia, 1971-2001\u201c, cu o prefata semnata de profesorul Gabriel Strempel si o documentata Addenda datorata lui Mircea Colosenco, coperta fiind realizata de pictorul Ilie Boca, un artist caruia universul bacovian ii este izvor de teme si idei. Impunatorul volum cuprinde nu mai putin de 2 423 de notite bibliografice, dintre care nu putine ocupa c\u00e2te o intreaga pagina. Structura lui a fost astfel conceputa, inc\u00e2t il poti citi pentru a te informa, dar si a te delecta cu povestea in date si evenimente a spectaculoasei receptari a operei lui Bacovia in ultimele trei decenii ale secolului trecut. Cele zece mari capitole ale lucrarii sunt precedate de o \u201eCronologie\u201c privind biografia poetului bazata pe documente de arhiva si cuprinz\u00e2nd multe informatii inedite. As retine una dintre acestea datata aprilie, 1940: \u201eSocietatea Scriitorilor Rom\u00e2ni ii aduce la cunostinta (lui Bacovia \u2013 n. mea) ca data fiind implinirea a 10 ani de la suirea pe tron a M.S. Regelui Carol II, \u201efestivitatea zilei cartii va trebui sa fie deosebit de solemna. Cu acest prilej Societatea Scriitorilor Rom\u00e2ni tine sa exprime Celui care este Inalt Patron si Primul membru activ tot respectul, toata admiratia si toata recunostinta sa. De aceea comitetul a hotar\u00e2t ca scriitorii sa ofere M.S. Regelui, de ziua cartii, un volum autograf in care fiecare dintre noi va scrie o pagina de proza, o poezie sau o g\u00e2ndire in legatura cu evenimentul sarbatorit. Va rugam ca p\u00e2na cel mai t\u00e2rziu la data de 15 Mai a.c. sa pregatiti textul ce doriti sa figureze in acest volum\u201c\u201e.
\nNe-a spus-o demult, ca nimeni altul, Eminescu: \u201eAlte masti, aceeasi piesa \/ Alte guri, aceeasi gama\u201c\u2026
\nUn interes deosebit il suscita cele trei sectiuni ale \u201eAnexelor\u201c, contin\u00e2nd referinte critice; \u201eDocumente si ilustratii\u201c, intre acestea si desene ale poetului, mai exact portrete si autoportrete, in fine, un grupaj de \u201ePoezii dedicate lui Bacovia\u201c. Sub titlul \u201eCritica, opinii, impresii\u201c, Marilena Donea a selectat fragmente din texte ale unor critici, eseisti, poeti, prozatori si istorici literari privind opera si personalitatea lui Bacovia, mai mult dec\u00e2t concludente in privinta receptarii si impunerii in constiinta literara a autorului \u201eStantelor burgheze\u201c. Si nu e vorba numai despre ce s-a scris efectiv intre 1971 si 2001, perioada avuta in vedere de autoarea Bibliografiei, ci si de ceea ce doar s-a publicat in acest rastimp, dar s-a produs, uneori cu mult, inainte de anii ’70, cum ar fi, de exemplu, analiza lui Tudor Vianu (\u201eScriitori rom\u00e2ni\u201c, volumul al III-lea): \u201eIdealul literar al lui Bacovia s-a format intr-o vreme c\u00e2nd scena liricii apusene este dominata de acei po\u00e8tes maudits, infatisati de Verlaine in articole renumite, poeti care isi resimteau menirea ca un tragic destin si care nu o data si-au asmat numele de decadenti. Cuv\u00e2ntul \u00abdecadent\u00bb alcatuieste, de altfel, o particularitate expresiva a vocabularului bacovian, fie ca poetul isi inchipuie iubita citind o poema decadenta, fie ca el insusi ni se arata vis\u00e2nd in \u00abzavoiul decadent\u00bb, fie ca adres\u00e2ndu-se, in notatiile in proza \u00abDintr-un text comun\u00bb, unui c\u00e2ntaret ii spune: \u00abAsculta graiul meu decadent\u00bb. Referinta mentala la un anumit cerc literar este evidenta in toate acestea si identificarea lui partiala ne-o usureaza poetul insusi c\u00e2nd intr-unul din versurile sale el ne evoca pe Poe, Baudelaire si Rollinat, desigur maestrii lui preferati\u201c.
\nObservatiile lui Tudor Vianu ram\u00e2n desigur ca un reper de istorie literara. Caci de c\u00e2nd ele au fost formulate si p\u00e2na astazi lucrurile au evoluat enorm, comentatorii din generatiile mai tinere, critici ori poeti de prim plan, au descoperit in Bacovia insusi un maestru, el fiind creatorul unui curent, bacovianismul, cel mai important, dupa eminescianism, in istoria poeziei rom\u00e2nesti. Cu alte cuvinte, un Bacovia desprins din plasa maestrilor numiti de Vianu, un protagonist si \u201epatron\u201c al unei noi \u201escene lirice\u201c. O scena la care aveau sa aspire si pe care aveau sa patrunda, sub lumini cu totul innoitoare, poeti saizecisti si postmordenisti. In volumul \u201eCeara si sigiliul\u201c, aparut in 1982, criticul, pe atunci t\u00e2nar, Mircea Iorgulescu constata: \u201eIntre scriitorii rom\u00e2ni, Bacovia are cel mai spectaculos destin literar. Steaua poeziei lui, vreme de c\u00e2teva decenii aparent stationara in zona valorilor de al doilea rang, a inceput sa urce fulgerator, inalt\u00e2ndu-se pe o traiectorie care in epoca postbelica l-a adus pe Bacovia in acelasi plan cu marii poeti ai veacului\u2026 Bacovia ne apare ca un veritabil poet pentru viitor, inclusiv in sensul ca nu e deloc improbabil ca autorul \u00abLacustrei\u00bb sa fie socotit, poate p\u00e2na la sf\u00e2rsitul acestui secol, drept cel mai mare liric \u00abmodern\u00bb al nostru. De aceea, sub raportul carierei in postumitate, Bacovia e comparabil doar cu Eminescu; desi in realitate totul ii deosebeste\u201c.
\nCriticul a vazut si, totodata, a intuit bine. Au trecut aproape treizeci de ani de la publicarea acestui text reprodus in Bibliografia Marilenei Donea si previziunea lui Mircea Iorgulescu s-a adeverit intru totul.
\nLa r\u00e2ndul sau, Ileana Malancioiu, intr-un eseu din volumul \u201eCalatorie spre mine insami\u201c, aparut in 1987, marturisea: \u201eDaca ar fi sa caracterizez printr-o singura propozitie poezia lui Bacovia as spune ca ea este un fel de pastel al esentelor\u2026 Cei carora ne este dat sa respiram cu adevarat atmosfera grea a poeziei bacoviene ne vom purta in piept plumbul sau p\u00e2na c\u00e2nd vom muri de el. Si eu cred ca daca unul dintre noi ar putea invia, el ar invia tot cu plumbul acesta in piept. Fiindca oric\u00e2t am fi de generosi cu secolul nostru el nu este nici pe departe un secol de aur. Este secolul de plumb al marelui Bacovia pe care poate ca nu-l intelegem inca tocmai pentru ca este prea aproape de noi\u201c.
\nAsa cum a inceput, avem toate motivele sa credem ca secolul din care s-a scurs deja un deceniu va fi unul mai greu dec\u00e2t plumbul, altfel spus mult mai bacovian, inc\u00e2t va putea parea ca a fost proiectat de Bacovia. Versuri, precum acestea din capodopera sa lirica \u201eDecembre\u201c: \u201eEu nu ma mai duc azi acasa\u2026\/ Potop e-napoi si-nainte\u2026\u201c, vor deveni tot mai consonante cu ceea ce va fi mai ramas din sufletul omului evului in care am intrat. Si asta cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t asa cum simtea un alt mare poet, Nichita Stanescu: \u201eDintre poetii a caror tensiune de comunicare a atins pragul extrem al suportabilitatii emotive, in ordinea poeziei rom\u00e2nesti, Bacovia este primul\u201c, iar la el: \u201eMediul suav-paradisiac, aspiratia catre fericire se resimt acut prin absenta lor\u201c.
\nRecitind aceste g\u00e2nduri a doi mari poeti \u2013 Ileana Malancioiu si Nichita Stanescu \u2013 mi-a venit in minte o reflectie a lui Marin Preda: \u201eExista putini scriitori care sa presimta marile seisme imediate care ii astepta pe oameni. C\u00e2nd sunt, istoria ne spune pe urma ca ei le-ar fi pregatit prin opere\u201c.
\nBacovia este printre acei putini scriitori.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Scriitorii, artistii, cercetatorii si editorii bacauani au stiut in mai toate momentele aniversare sau comemorative, si nu numai in asemenea ocazii, cum sa-l omagieze pe marele poet care s-a nascut, a trait si si-a scris opera in orasul lor. Adica, organiz\u00e2nd, incep\u00e2nd cu anul 1971, un prestigios festival literar-artistic al carui patron spititual este Bacovia,… Cite\u0219te mai mult »Posteritatea lui Bacovia (II)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[6296],"class_list":["post-8836","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-posteritatea-lui-bacovia"],"views":1791,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8836","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8836"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8836\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8836"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8836"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8836"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}