{"id":8791,"date":"2011-08-18T13:04:35","date_gmt":"2011-08-18T11:04:35","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=8791"},"modified":"2011-08-18T13:08:02","modified_gmt":"2011-08-18T11:08:02","slug":"internetul-%e2%80%93-mall-privat-sau-piata-publica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/internetul-%e2%80%93-mall-privat-sau-piata-publica\/","title":{"rendered":"Internetul \u2013 mall privat sau piata publica?"},"content":{"rendered":"

Utopia comunitATii virtuale vs afacerile cu multe zero-uri<\/strong><\/p>\n

\u00cen luna august se \u00eemplinesc 20 de ani de c\u00e2nd primul browser web a fost lansat pe piata. Pe atunci, Internetul parea o utopie pe cale sa se \u00eemplineasca \u2013 un spatiu virtual global, liber de influenta restrictiva a guvernelor lumii, \u00een care totul, sau aproape totul, era oferit pe gratis, tuturor. Utopia a luat \u00eensa sf\u00e2rsit imediat ce web-ul a devenit terenul de investitii al marilor corporatii. E momentul sa ne \u00eentrebam ce ne dorim sa devina Internetul, \u00een urmatorii ani: o piata dominata de marile companii, sau un forum de discutii pentru oamenii din lumea \u00eentreaga?, ne avertizeaza Evgeny Morozov \u00een \u201eProspect Magazine\u201c.<\/p>\n

\u201eE imposibil sa studiezi istoria Internetului fara a studia ideile, impasurile si dorintele primilor sai propovaduitori, un grup deosebit de cel al inginerilor de software. Printre acestia se numara Stewart Brand, Kevin Kelly, John Perry Barlow, si grupul care s-a \u00eenchegat \u00een jurul revistei Weired, dupa lansarea acesteia \u00een 1993. Acestia erau toti barbati, locuiau \u00een California si aveau amintiri placute despre tumultuosul hedonism al anilor ’60\u201c, scrie Evgeny Morozov. Acesti barbati au subliniat importanta comunitatii si a \u00eempartasirii experientelor, \u00een spatiul virtual; ei credeau ca oamenii sunt buni, prin natura lor, ca iau decizii rationale si ca tind, \u00een mod natural, sa coopereze cu alti oameni. Statul si institutiile sale erau, pentru acesti propovaduitori, un obstacol care trebuia depasit, iar cel mai bun mediu pentru a scapa de prezenta restrictiva a statului era spatiul virtual.
\n\u201eValorile lor au avut un efect profund asupra mecanismelor Internetului, \u00eensa nu \u00eentotdeauna unul pozitiv. Proliferarea spam-ului si a criminalitatii virtuale e, \u00een parte, consecinta esecului lor de a anticipa ce s-ar putea \u00eent\u00e2mpla, ca rezultat al infrastructurii deschise a Internetului. Primul mesaj spam dateaza din 1978; acum, 85 la suta din totalul emailurilor, \u00een \u00eentreaga lume, e reprezentat de mesaje spam\u201c, arata Morozov.
\n\u201ePoate cea mai mare realizare a propovaduitorilor a fost acea ca au smuls autoritatea asupra Internetului din m\u00e2inile inginerilor fondatori, a caror mentalitate era aceea a Razboiului Rece\u201c, arata Evgeny Morozov. Ideea de \u201ecomunitate virtuala\u201c \u2013 antiteza paranoii din timpul Razboiului Rece \u2013 a fost popularizata de scriitorul Howard Rheingold; termenul a luat nastere \u00een urma experimentului Well.com \u2013 un precursor timpuriu al Facebook-ului.<\/p>\n

Viziunea unui Internet fara intermediari \u2013 ziarele traditionale, de pilda, urmau sa fie \u00eenlocuite de panouri cu anunturi, e-zine si, mai t\u00e2rziu, de forumuri si bloguri \u2013 era pe placul fostilor hipioti, din r\u00e2ndul carora s-au recrutat primii propavaduitori ai Internetului, si, de asemenea, \u00eei atragea pe cyber-carturarii libertarieni, anti-sistem. Ambele categorii doreau ca Internetul sa \u201eaplatizeze\u201c lumea. \u201eFaptul ca fostii hipioti s-au trezit ca iau masa cu capitalistii oportunisti parea a confirma imensul potential de a arunca punti, \u00eentre oameni, al Internetului. Fostii hipioti credeau sincer ca toate planurile lor utopice ar putea sa fie puse \u00een aplicare cu ajutorul capitalului privat\u201c.
\n\u201eDaca a existat un site care sa valideze etosul primilor pionieri \u2013 faptul ca oamenii sunt buni si, \u00een circumstantele potrivite, vor coopera \u00een numele unor idealuri comune \u2013 acel site este Wikipedia. Este, de asemenea, unul dintre putinele site-uri care sfideaza modelul axat pe profit tipic pentru afacerile care se deschid pe Internet. (…) Wikipedia e un memento dureros pentru ceea ce ar fi putut deveni Internetul daca viziunea timpurie asupra acestuia, ca spatiu public, comun, n-ar fi fost acaparata de marile afaceri\u201c.
\nParintii fondatori ai Internetului au avut instincte laudabile, arata Evgeny Morozov: viziunea utopica a Internetului ca spatiu public, folosit pentru a spori binele comun, e un model bun, ca punct de plecare. Dar propovaduitorii au fost prinsi \u00een plasa afacerilor cu multe zero-uri \u00een coada, si au cazut \u00een capcana discursului despre puterea pe care ar trebui sa o dob\u00e2ndeasca omul de r\u00e2nd, care a fost doar un viclesug ideologic folosit pentru a masca interesele marilor companii si pentru a minimaliza interventia statului. \u201eStarea de fapt curenta nu e ireversibila\u201c, scrie Morozov. \u201e\u00cenca ne-a mai ramas putina intimitate, iar companiile on-line pot fi \u00eenca tinute sub control, prin intermediul unor reglementari inteligente. Dar trebuie sa \u00eencetam sa g\u00e2ndim Internetul mai \u00eent\u00e2i ca pe o piata, si abia apoi ca pe un forum de discutii publice. Am trecut de prea multa vreme cu vederea necesitatea unei reevaluari fundamentale a dimensiunilor civice si estetice ale Internetului, ca dimensiuni dominante. E timpul sa ne hotar\u00e2m daca ne dorim ca Internetul sa arate ca un mall privat, sau ca o piata publica\u201c.<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Utopia comunitATii virtuale vs afacerile cu multe zero-uri \u00cen luna august se \u00eemplinesc 20 de ani de c\u00e2nd primul browser web a fost lansat pe piata. Pe atunci, Internetul parea o utopie pe cale sa se \u00eemplineasca \u2013 un spatiu virtual global, liber de influenta restrictiva a guvernelor lumii, \u00een care totul, sau aproape totul,… Cite\u0219te mai mult »Internetul \u2013 mall privat sau piata publica?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[6268,6260,6259,6267,6264,1073,6266,6263,6265,6262,6261],"class_list":["post-8791","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-prospect-magazine","tag-afaceri-pe-internet","tag-comunitate-virtula","tag-evgeny-morozov","tag-ingineri-de-software","tag-internetul","tag-internetul-ca-piata","tag-investitia-web","tag-mecanismele-internetului","tag-spatiu-virtual","tag-utopii"],"views":2364,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8791","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8791"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8791\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8791"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8791"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8791"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}