{"id":8788,"date":"2011-08-18T13:00:41","date_gmt":"2011-08-18T11:00:41","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=8788"},"modified":"2011-08-18T13:01:14","modified_gmt":"2011-08-18T11:01:14","slug":"roland-garros-mon-amour-15","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/roland-garros-mon-amour-15\/","title":{"rendered":"Roland Garros, mon amour (15)"},"content":{"rendered":"<p>In tenis, exista jucatori-fetis, care nu doar ca scriu istoria, cum se spune, dar o mai si marcheaza decisiv, numele lor devenind adevarate borne ale domeniului. Intr-un fel, si nu doar intr-un inteles metaforic, se poate spune ca exista un \u201einainte\u201c si un \u201edupa\u201c&#8230; acel nume de campion. Exact asa stau lucrurile in ceea ce-l priveste pe suedezul Bj\u00f6rn Borg, recordman al titlurilor c\u00e2stigate in era moderna la Roland Garros, p\u00e2na anul acesta, c\u00e2nd ibericul Rafael Nadal a atins si el treapta cu numarul sase. Pentru multi iubitori ai sportului alb, Borg a fost \u201ecel mai mare\u201c, chiar daca nu a contabilizat palmaresul unui Federer ori Sampras si chiar daca nu a izbutit sa realizeze Marele Slem, ca Laver.<br \/>\nBorg insa nu s-a nascut&#8230; Borg. In copilarie, pe c\u00e2nd se antrena si juca pentru clubul din S\u00f6dert\u00e4lje, undeva, l\u00e2nga Stockholm (avea vreo doisprezece ani pe-atunci), era un pusti turbulent, care nu admitea sa joace prost si mai ales sa piarda vreo minge! Bj\u00f6rn se enerva cumplit, azv\u00e2rlea cu racheta te miri unde, injura de mama focului, dezvolt\u00e2nd un comportament pe care antrenorii si sefii clubului nu au gasit cu cale sa-l admita. Asa ca i-au chemat pe parintii baiatului si le-au comunicat cu severitate cum ca juniorul este suspendat o jumatate de an, doar-doar prin acesta pedagogie a frustrarii i-o veni mintea la cap. Bj\u00f6rn a suferit, s-a calmat si a jinduit sa revina c\u00e2t mai repede pe terenul clubului din S\u00f6dert\u00e4lje. Dupa trei luni s-a prezentat la antrenament, dar antrenorul sau personal i-a spus cu fermitate \u201eai venit prea devreme, mai ai de stat trei luni, ai tot timpul sa meditezi la bunele maniere pe terenul de tenis\u201c. Dupa ce sorocul a venit, Borg&#8230; a devenit Borg cel pe care-l stie toata lumea: adica, un personaj de un calm desav\u00e2rsit, cu o imensa capacitate de concentrare, pe care nimeni si nimic nu-l disturba, un sportiv de un fair-play desav\u00e2rsit.<br \/>\nRelatia lui Bj\u00f6rn cu Roland Garros-ul e una speciala. Extrem de precoce, suedezul a jucat calificarile la editia din 1973 (cea care avea sa-l vada incununat cu frumoasa \u201eCupa a Muschetarilor\u201c pe Ilie Nastase!), le-a parcurs cu stralucire, iar numele sau a intrat in urna tragerilor la sorti pe tabloul principal masculin. M\u00e2na lui France Gall, o celebra c\u00e2ntareata pariziana, nu s-a dovedit prea norocoasa pentru atletul nordic. De fapt, nici nu se putea vorbi despre noroc in situatia sa, caci nu era cap de serie. Oricum, fapt este ca in primul tur la Porte d&#8217;Auteuil, Borg se trezeste fata in fata cu un favorit impozant, cel cu numarul noua, roscovanul texan Cliff Richey, genul de tenisman-salahor pentru care nici o minge nu e dinainte pierduta, un sportiv de o indaratnicie exceptionala, motiv pentru care era supranumit \u201epittbul\u201c.<br \/>\nDar Borg, fidel noii sale filosofii de viata, nu se dezminte. El nu este deloc impresionat de faima rea a americanului, c\u00e2ndva semifinalist la Paris, si-si face jocul \u2013 unul impresionant si, mai cu seama, nemaivazut p\u00e2na atunci in circuitul profesionist. Dreapta scandinavului este ca un lasou aruncat cu maiestrie, adica un forhand infasurat, cu imens de mult efect topspin-lift, mingea caz\u00e2nd cu mare viteza si ricos\u00e2nd la o altitudine aproape imposibila pentru contraatacul adversarului. Iar reverul, unul cu doua m\u00e2ini (raritate in epoca in turneele masculine!), se dovedea o lovitura de o cumplita precizie. Bietul Cliff nici nu a apucat sa vada bine mingea, desi era un tenisman cu experienta, valoare si mai ales stiinta a jocului pe zgura! Juniorul de nici saptesprezece ani (ii va implini la 6 iunie) nu avea nici un respect pentru granzii circuitului&#8230;<br \/>\nIn turul al doilea, nici Pierre Barth\u00e8s, favoritul publicului si un sportiv cu prestanta, nu izbuteste cu mult mai mult dec\u00e2t Richey. El pierde, desi mai str\u00e2ns, izbutind \u201eperformanta\u201c de a smulge un set insolitului si insolentului junior suedez. Asta a fost de ajuns ca publicul, mai cu seama cel feminin, sa devina mare fan Borg. Si nu era vorba doar de maniera de joc, ci si de infatisare. Ce-i drept, p\u00e2na la Bj\u00f6rn, desi epoca hippie nu apusese, nimeni, cu exceptia brazilianului Thomaz Koch, nu purta parul lung. Dar Koch nu era un tenisman de prim-plan&#8230; Sau, dupa cum il descriu gazetarii de la \u201eTennis de France\u201c, \u201e&#8230; desi avea o figura de ingeras, cu pletele sale lungi si blonde pline de bucle, s-a dovedit un luptator foarte tenace\u201c. Argumente solide pentru ca sexul frumos sa sucombe in fata noului idol si sex-simbol al tenisului mondial. In partida urmatoare, Borg isi disputa calificarea in optimi contra unui alt american, Dick Stockton, nume mai putin sonor dec\u00e2t cel al texanului, insa oricum un competitor cel putin decent. Scor: 3-1 in favoarea pustanului de l\u00e2nga Stockholm.<br \/>\nOptimile de finala aduc fata in fata doua mari sperante ale tenisului, Bj\u00f6rn Borg si Adriano Panatta din Italia (am\u00e2ndoi viitori campioni aici, la Roland Garros). Publicul se inghesuie pe Central pentru a-i privi la lucru pe cei doi baieti frumosi ca zeii, dar at\u00e2t de diferiti fizic, temperamental si caracterial. Vremea este capricioasa, cu intemperii furioase, ce atrag mai multe nesuferite intreruperi ale meciului. Primul set e c\u00e2stigat de mai experimentatul italian, la tie-break. Borg egaleaza la unu, dar mansa a treia ii revine din nou latinului, scor 7-5. Concentrat, cum deja il stim, Bj\u00f6rn stap\u00e2neste jocul, face break, conduce ostilitatile, are 4-2, apoi minge de 5-3, pe serviciul sau. Suedezul face as, dar arbitrul considera mingea afara. Destabilizat de acel punct litigios, el isi pierde serviciul, Panatta egal\u00e2nd. Urmeaza un nou tie-break. Lipsit de experienta la acest nivel, pustiul blond pierde meciul, cu toate ca av\u00e2nd avantaj la punct de doua seturi peste tot, el trimite un rever in lung de linie afara. Italianul se impune cu 8-6. El smulge aplauzele si bezelele doamnelor si domnisoarelor, insa nu at\u00e2t de pregnant ca invinsul sau. Peste un an, Borg va reveni la Porte d&#8217;Auteuil pentru a c\u00e2stiga finala, la fel cum o va face si in 1975, pentru a bifa apoi patru titluri consecutive, intre 1978 si 1981.<br \/>\nLa juniori, in acel an, campion devine un anume Victor Pecci, din Paraguay. Peste sase ani, in 1979, Victor si Bj\u00f6rn se vor int\u00e2lni in finala tabloului masculin, impun\u00e2ndu-se suedezul dupa un meci extrem de disputat, in patru seturi&#8230; Insa 1973 a fost un an norocos pentru ambii juniori&#8230;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>In tenis, exista jucatori-fetis, care nu doar ca scriu istoria, cum se spune, dar o mai si marcheaza decisiv, numele lor devenind adevarate borne ale domeniului. Intr-un fel, si nu doar intr-un inteles metaforic, se poate spune ca exista un \u201einainte\u201c si un \u201edupa\u201c&#8230; acel nume de campion. Exact asa stau lucrurile in ceea ce-l&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/roland-garros-mon-amour-15\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Roland Garros, mon amour (15)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[6258,6257,720],"class_list":["post-8788","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-bjorn-borg","tag-istoria-tenisului","tag-roland-garros"],"views":1801,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8788","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8788"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8788\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8788"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8788"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8788"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}