{"id":8772,"date":"2011-08-18T12:48:20","date_gmt":"2011-08-18T10:48:20","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=8772"},"modified":"2011-08-18T12:48:42","modified_gmt":"2011-08-18T10:48:42","slug":"ghidul-arianului-milostiv-%e2%80%9ecaptain-america-the-first-avenger%e2%80%9c-de-joe-johnston","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/ghidul-arianului-milostiv-%e2%80%9ecaptain-america-the-first-avenger%e2%80%9c-de-joe-johnston\/","title":{"rendered":"Ghidul arianului milostiv. \u201eCaptain America: The First Avenger\u201c de Joe Johnston"},"content":{"rendered":"

Unul dintre aspectele mai interesante ale acestei ultime ecranizari dupa o banda desenata Marvel este faptul ca reuseste sa fie subversiva si submisiva in acelasi timp. <\/strong><\/em>
\nRelatia protagonistului cu propaganda oficiala e una sinuoasa. Inainte de a deveni Captain America, Steve Rogers (Chris Evans) incaseaza o bataie zdravana fiindca insista ca toti spectatorii unui cinematograf sa acorde respectul cuvenit unui buletin de actualitati. In materialul cu pricina, e prezentat cazul unui baietel care, in focul celui de-al Doilea Razboi Mondial, str\u00e2nge fier vechi pe care il preda autoritatilor. Desi sufera de o sumedenie de boli care il fac ineligibil pentru inrolare, visul lui Steve e sa lupte pe front. C\u00e2nd in sf\u00e2rsit isi depaseste propriile limite si capata superputeri, e folosit ca simplu instrument de PR pentru armata americana, abilitatile sale deosebite nefiind niciodata exploatate. Desi acum mai mult ca niciodata ar putea sa lupte, Steve ajunge sa joace un rol, unul la fel de secundar precum acela al baietelului care ajuta si el cum poate. Mai mult, ajunge sa dispretuiasca propaganda pe care odinioara o apara.
\nTranzitia lui Rogers de la un baietel pipernicit la supererou se face prin mijlocirea unui proiect strict secret al armatei americane. Scopul acestui proiect este crearea soldatului perfect, initiativa a carei justete nu este pusa la indoiala niciodata in film. Dimpotriva, atunci c\u00e2nd germanii fac pe dracul in patru sa creeze proprii lor mutanti, dorinta lor de a c\u00e2stiga razboiul intr-un mod mai lesnicios ne pare monstruoasa.
\nMisiunea regizorului Joe Johnston este, altfel, usurata \u2013 monstrul interpretat de Hugo Weaving ar putea avea nasucul fremat\u00e2nd si ochii umezi ai lui Bambi: stiind ca e nazist, vedem in el intruchiparea cruzimii si a parsiveniei. In acelasi timp, faptul ca americanii apeleaza la o triserie genetica pentru a-si infr\u00e2nge inamicii e scuzat din punct de vedere etic si de tipul de cobai de care se servesc pentru a duce la capat experimentul. In ciuda fizicului sau, e preferat Rogers pentru ca e un baiat cumsecade, altruist si inimos, adica exact imaginea americanului tipic intruchipat odinioara de James Stewart. Asa ca fiecare tabara are acum supereroul ei, eroismul supereroului american fiind pus in lumina de rautatea absoluta a inamicului sau si de cea a structurii pe care acesta o conduce.
\nC\u00e2nd Johann Schmidt\/Red Skull rosteste formula \u201eHeil Hydra!\u201c, membrii organizatiei oculte executa un salut nazist adaptat, cu ambele m\u00e2ini ridicate. Efectul scontat e ca tot omul sa inteleaga un lucru simplu: daca Hitler, negativ absolut si personaj istoric c\u00e2t se poate de real, a fost rau, acesti negativi imaginari sunt de cel putin doua ori mai rai.
\nErou si supererou<\/strong>
\nAvantajul salvatorului de peste ocean este tocmai propria sa ambivalenta. Cele doua infatisari ale sale, de sfrijit, respectiv de culturist, fac ca, din punct de vedere al spectatorului, proiectia si identificarea sa fie concomitent posibile. Vedem in Captain America acele calitati exceptionale pe care oricui i-ar placea sa le aiba, dar in acelasi timp ne identificam cu Steve Rogers, t\u00e2narul cu inima mare si care nu are nimic de supererou in el. Normalitatea absoluta si eroismul extrem convietuiesc in acelasi personaj fara ca una sa o eclipseze vreodata pe cealalta \u2013 chiar si c\u00e2nd ajunge Captain America, Rogers ram\u00e2ne acelasi baiat de treaba.
\nSchizofrenia lui Captain America \u2013 personajul e dubla. Pe de o parte, avem un supererou bl\u00e2nd, un om dotat cu puteri remarcabile pe care nu prea le foloseste, pentru ca nu se cade. In al doilea r\u00e2nd, il avem pe cel mai mare inamic al nazistilor, care e totodata rezultatul unui experiment de eugenie pura. In cadrul acestui experiment, un t\u00e2nar scund, slab si bolnavicios e transformat intr-un \u00fcbermensch care i-ar fi mers si F\u00fchrerului la inima.
\nE o inadecvare care ar fi poate mai evidenta daca protagonistul si negativul nu ar purta permanent uniforme. Cea a lui Red Skull e de inspiratie militara, la loc de cinste tron\u00e2nd insemnele organizatiei pe care o conduce, in timp ce eroul Aliatilor poarta permanent, pe costum si pe scut, steagul patriei-mama (daca ar aparea in lenjerie intima, drapelul SUA ar fi probabil prezent si acolo). Steagul fiind sacrosanct, tot ceea ce eroul reprezinta devine scuzabil.
\nUna peste alta, aceasta ecranizare a unei benzi desenate care aduce monstri SF si arme ale viitorului intr-un trecut inca dureros e neasteptat de antrenanta. Una dintre cele mai indraznete scene de actiune ale filmului are loc intr-un avion care intra in picaj. Captain America si Red Skull se lupta mai int\u00e2i in conditii normale de gravitatie, apoi in imponderabilitate, apoi din nou pe teren sigur. Pentru siguranta, filmul reia unele dintre cele mai eficiente scene de actiune din \u201eIntoarcerea cavalerului Jedi\u201c (urmarirea prin padure si asaltul final asupra bazei), in timp ce goana dementa a unui ofiter nazist catre un secret ocult datator de invincibilitate e o reverenta destul de evidenta catre \u201eIndiana Jones si cautatorii arcei pierdute\u201c. In sf\u00e2rsit, e laudabil ca in acest blockbuster isi gasesc loc c\u00e2teva minute de satira, cele in care Captain America e exploatat in campanii publicitare sau in spectacole ca de b\u00e2lci.
\nAstfel, schizofrenia e completa: un produs tipic pentru societatea de consum persifleaza insesi conditiile care l-au facut posibil.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Unul dintre aspectele mai interesante ale acestei ultime ecranizari dupa o banda desenata Marvel este faptul ca reuseste sa fie subversiva si submisiva in acelasi timp. Relatia protagonistului cu propaganda oficiala e una sinuoasa. Inainte de a deveni Captain America, Steve Rogers (Chris Evans) incaseaza o bataie zdravana fiindca insista ca toti spectatorii unui cinematograf… Cite\u0219te mai mult »Ghidul arianului milostiv. \u201eCaptain America: The First Avenger\u201c de Joe Johnston<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[6252,150,83],"class_list":["post-8772","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-captain-america-the-first-avenger","tag-cinema","tag-film"],"views":1726,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8772","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8772"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8772\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8772"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8772"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8772"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}