{"id":8738,"date":"2011-08-18T11:55:54","date_gmt":"2011-08-18T09:55:54","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=8738"},"modified":"2011-08-18T11:56:25","modified_gmt":"2011-08-18T09:56:25","slug":"calmul-valorilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/calmul-valorilor\/","title":{"rendered":"Calmul valorilor"},"content":{"rendered":"

Elena Stefoi, \u201eRaport de etapa\u201c<\/em>, Bucuresti, Editura Cartea Rom\u00e2neasca, 2011, 192 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Exista un paralelism de fond \u00eentre \u201eRaport de etapa\u201c, volumul iesit de sub tipar de c\u00e2teva saptam\u00e2ni, si debutul Elenei Stefoi cu \u201eLinia de plutire\u201c (1983). \u00cenainte de toate, legatura se bazeaza pe caracterul angajat al titlurilor. Daca \u00eenainte de 1989, dictatura nu-i dadea voie majoritatii sa \u00eenoate nici macar \u00een ape tulburi, dupa Revolutie, tranzitia prelungita a scos la iveala inaptitudinile multora pentru capitalism si nostalgia pentru statul paternalist. \u00cen optica scriitoarei, comunismul si democratia nu difera substantial. Dovada ca nu i s-a diminuat apetenta pentru contestarea puterii. Deosebirea esentiala \u00eentre perioadele de creatie se afla \u00een strategia de prelucrare a realului. \u00cen deceniul al noualea, Elena Stefoi se situa \u00een linia esopico-profetica, plina de invocatii catre stihii, cu adresare \u00een numele unei colectivitati torturate si deznadajduite. Tinerei lunediste \u00eei lipsea verva pamfletara. Acum, prin transformarea situatiei politice \u00een problema personala, \u201eRaport de etapa\u201c \u2013 scriere ampla, cuprinz\u00e2nd cinci sectiuni \u2013 continua \u201eAlinierea la start\u201c (1996).<\/strong><\/em>
\nDragoste \u00een vremea tranzitiei<\/strong>
\nPrima secventa (\u201eViata de dupa\u201c), contin\u00e2nd implicatii escatologice profane, izoleaza un timp nesigur, c\u00e2nd teroarea si dogmatismul ideologic dau semne ca se topesc, c\u00e2nd nimeni \u00eenca nu are curajul sa accepte schimbarea. Disparitia custii ceausiste marcheaza irevocabil destine. Orice decizie \u00eenseamna exprimarea totala a libertatii. Complicitatea dragostei ilicite, filate, primejduite \u00een permanenta de un avort, si solidaritatea cuplului \u00een lungul \u00eenghet se destrama imediat dupa aparitia alternativei. Nunta constiintelor nu mai poate substitui mariajul cu acte \u00een regula. Devenita realitate, speranta \u00eentr-o lume libera \u00eesi pierde forta de seductie, ca si cum atingerea pam\u00e2ntului fagaduit sau a paradisului celest i-ar \u00eentrista pe cei care au crezut ca reprezinta exclusiv o forma de supravietuire prin evaziune. Oamenii \u00eesi aleg drumul \u00een functie de propriul interes. Mila si teama de singuratate \u00eenceteaza sa se confunde cu afectiunea profunda: \u201ene-am pomenit mortii la mosii de iarna\/ pregatindu-ne de nunta desi nu cumparasem inele;\/ ne-am zbenguit apoi \u00eendelung \u00eentre patru pereti\/ \u00eenfofoliti \u00een pergamentul unei istorii\/ de care nu eram chiar siguri ca avea sa dureze\/ lacomi si jucausi asteptam an de an primavara,\/ ocrotind pe sub asternuturi bulbii de ghiocei,\/ pentru care nu exista niciun colt de pam\u00e2nt pregatit\/ sa-i accepte. I-am ascuns \u00eempreuna\/ sub o st\u00e2nca mare c\u00e2t casa, cu m\u00e2ini\/ \u00eenspaim\u00e2ntate, \u00een ultimul zi din ultimul februarie,\/ c\u00e2nd eu nu mai stiam ce am de facut\/ iar tu te-ntrebai doar daca nu-i prea t\u00e2rziu\/ sa-ti cauti \u00een alta tara pentru \u00eenca o data mireasa\u201c (\u201eBulbii de ghiocei\u201c). Apropiata de un text compus de Alexandru Musina \u2013 \u201eFiul iernii\u201c (vol. \u201eRegele diminetii\u201c) \u2013 poezia citata anterior pastreaza c\u00e2teva trasaturi din \u201eLinia de plutire\u201c. \u00cenfasurata \u00een metafore glaciare si vegetale, parabola sociala ram\u00e2ne plata, ilustr\u00e2nd, totusi, despartirea de vechea modalitate de abordare. Imediat dupa, dramele se instaleaza \u00een vremea tranzitiei, consum\u00e2ndu-se fara implozii, fara visceralitate, dar si fara acceptarea fatalismului: \u201eDe doua ori pe an ma suni de departe\/ sa ma-ntrebi ce fac.\/ Vocea ta nu-mi aduce aminte de nimeni.\/ Te-ntreb cine esti si-ti spun apoi\/ cu vocea pe care nu mi-o cunosti\/ ca fac c\u00e2t se poate de bine\u201c (\u201eMultumesc de-ntrebare\u201c). Persistenta seninatatii, p\u00e2na si \u00een \u00eenfruntarile cu trauma pierderii iubirii socotite c\u00e2ndva ideale, a mamei si a fratelui geaman, consolideaza \u00eentreg \u201eRaportul de etapa\u201c. Atitudinea relaxata a ajuns o raritate astazi c\u00e2nd \u00eencr\u00e2ncenarea domina.
\nPe prag<\/strong>
\nA doua secventa (\u201eDe peste ocean\u201c) propune un set de experiente autobiografice din Canada, similare, \u00eentruc\u00e2tva, cu cele ale lui Florin Manolescu din \u201eCu ochii pe mine: jurnal rom\u00e2no-german, 1995\u201c: asimilarea lingvistica, disputele mentalitare, ruperea de identitatea nationala si integrarea \u00eentr-o identitate culturala. Nu \u00eent\u00e2lnim nimic exotic. Evenimentele filtrate pe durata sederii canadiene pastreaza prozaismul si dispretul fata de natura, caracteristice scriitorilor din SUA. P\u00e2na si lebada, una dintre cele mai gingase vietati ale biosferei, sugereaza tot atmosfera gospodareasca, \u00eembl\u00e2nzita, confortabila, iar nu exaltarea salbaticiei: \u201epasarea s-a oprit la marginea paturii\/ cersind elegant cu ochii \u00eenflacarati totusi de asteptare\/ ciocul sau avea culoarea frunzelor de artar\/ imprimate pe servetul de pe cosul plin cu bucate\/\/ am ramas nemiscata ma pregateam sa vorbesc\/ \u00eentr-una dintre cele doua limbi ale locului\/ si sa spun ca tare mi-ar fi placut\/ sa pastrez \u00eentr-o poza momentul acesta\/ tocmai fiindca nu l-as fi putut inventa vreodata\u201c (\u201eTablou de duminica\u201c). De altfel, toate scenele din natura se deruleaza \u00een zone de agrement, amenajate ca sa dea iluzia evadarii.
\nComparabila ca dimensiuni cu Europa, noua resedinta alcatuieste at\u00e2t prototipul diversitatii, c\u00e2t si spatiul pierderii \u00een multime. Anonimatul este conditia tuturor locuitorilor. Elementele care atesta ruperea totala de casa nu desteapta dorul, ci creeaza confuzie, produc\u00e2nd aceeasi falie ontologica din \u201eInstitutia moarta a postei\u201c de Ionut Chiva: \u201eAstept noul an pe doua fuse orare,\/ fara sa stiu pe care sa-mi numar dorintele\u201c (\u201eAn nou\u201c). Aici descoperim si cel mai compact grupaj din punct de vedere valoric. Elena Stefoi redacteaza o poezie comportista, detasata, apartin\u00e2ndu-i unui cronicar menit sa saboteze scenariile mediatice. Crude, \u00eensa lipsite de empatie, se dovedesc contrareportajele \u00eenfatis\u00e2nd c\u00e2teva fr\u00e2nturi dintr-o regiune aproape imposibil de explorat \u00een totalitate. Autoarea nu respecta regulile jurnalistice. Nu ofera detalii de interes general. Surprinde faptul cotidian fierbinte, de ultima ora, pentru a se feri de minciunile oficializate, trimise prin satelit \u00een toate ungherele Terrei. Utopia neagra din tara natala o ajuta sa nu se integreze \u00een utopia luminoasa, libera si toleranta, din tara adoptiva. Adversari \u00een teorie, reporterii si infractorii urzesc \u00eempreuna povestile prin care sa-i manipuleze pe cetateni: \u201eUn pui de balena a fost agatat\/ de o ambarcatiune de croaziera\/ venind din Alaska\/ si-a dat duhul s\u00e2nger\u00e2nd \u00een navoade\/ sub ochii revoltati ai turistilor de pe punte\/ si i-a \u00eensotit, astfel, p\u00e2na ce vasul a tras la debarcader\/\/ ascultati de blitz-uri, reportofoane,\/ camere de filmat si interes desantat\/ din partea expertilor de tot felul\/ oamenii si-au marturisit imensa tristete\/ pentru aceasta tragedie nemaivazuta\/ asa cum facuse de fapt, cu o luna \u00een urma,\/ pe toate televizoarele, si perechea afgana,\/ depl\u00e2ng\u00e2nd convingator un accident de masina\/ care lasase patru victime \u00een canalul din Kingston\/ \u2013 desi s-a dovedit \u00eentre timp ca familia \u00eensasi\/ \u00eesi \u00eenecase cu s\u00e2nge rece, \u00eentr-un Nissan nou-nout,\/ cele trei fete rebele \u2013\/\/ \u00een pomelnicul verii, pe micul ecran,\/ balena albastra imatura si incapabila\/ sa se descurce \u00een traficul\u00a0 din Ocean\/ si adolescentele care nu voiau sa poarte val musulman,\/ desi tatal lor (cu doua neveste distribuite demult\/ \u00een doua roluri sub acelasi acoperis)\/ le-amenintase cu moartea,\/ \u00eesi unesc vocile ascu<n>z\u00e2nd ciocnirea civilizatiilor\/ din Vancouver p\u00e2na-n \u00eendepartatul Kabul\u201c (\u201eFapte diverse, ciocniri de sistem\u201c).
\nProbleme personale<\/strong>
\nSecventele a treia si a patra (\u201eIlustrate canadiene\u201c si \u201eDe leac si nu tocmai\u201c), ambele consemnate \u00een sumar cu aceeasi cifra (3!), modifica imaginea despre stilul Elenei Stefoi. Poeta \u00eencearca si c\u00e2teodata reuseste sa surprinda placut prin abilitatile de caligrafa si prin volutele retorice \u00e0 la mani\u00e8re de Tudor Arghezi. \u00cen primul caz, poezia adopta tonul sententios, esentializ\u00e2nd textele anterioare. Scriitoarea renunta la aglomerarea elementelor \u00eenconjuratoare si la batalia cu demonii, prefer\u00e2nd simplitatea ideilor-standard: \u201eAmintirea ta \u2013\/ Numaratoare la zid\/ Si glont irosit\u201c (\u201eOda uitarii\u201c) sau \u201e\u00cen golf, \u00een caiac\/ O mama si un copil \u2013\/ Ritm tandru etern\u201c (\u201eInstantaneu\u201c). \u00cen al doilea caz, poezia preia structura metrica si universul minuscul din \u201eCarticica de seara\u201c, asperitatile lexicului si tensiunea nesolutionata din \u201eCuvinte potrivite\u201c si \u201eFlori de mucigai\u201c. Odata instalata, panica se concretizeaza \u00een \u201emiscari de insecta\u201c: \u201eNu mai pot spune ca nu-mi pasa\/ un greier fascinat de coasa\/ se-ascunde-n carnea-mi ca-ntr-o plasa\/ ce-a fost odata matasoasa\/\/ sare \u00eencolo si \u00eencoace\/ de parca ar dansa pe ace\/ dinspre sinapse spre torace\/ doar-doar taisul cel tenace\/ o sa-l \u00eentrebe ce mai face\/ si \u00een ce fel de carapace\/ \u00een lumea lumii care tace (\u201eStirea de pe urma\u201c).
\n\u00cen ultima secventa (\u201eLa cheremul traducatorului\u201c), scriitoarea se re\u00eentoarce la ne\u00eentelegerile \u00eentre fosta emisfera comunista si emisfera ostentativ democratica. Concilierea partilor se arata imposibila, \u00eentruc\u00e2t se confrunta empiria cu intuitia. Estul pastreaza memoria represiunii. Vestul este exaltat de marxismul livresc. Estul poarta urmele tumefierii. Vestul discuta \u00een abstract despre drepturile omului. Conflictul scoate la iveala ca \u201eRaportul de etapa\u201c se refera la stadiul \u00een care se gaseste noua religie politica: uniformizarea. Conventiile globalismului distrug personalitatea scriitorilor. Constr\u00e2ngerile tematice ale realismului socialist sunt \u00eenlocuite de limitari formale: \u201epe lumea cealalta era vremea cireselor\/ vecinii mei fusesera trotkisti maoisti activisti\/ ai egalitatii \u00een drepturi ai libertatii bine platite\/ nostalgici dupa dictatura de care n-avusesera parte\/ plictisiti de ei \u00eensisi dar gata sa se prezinte\/ drept frati vitregi cu dracul ori sa se creada\/ parinti adoptivi pentru orice spirit rebel\/ cu conditia ca acesta sa fie dispus sa \u00eencapa\/ \u00eentr-un numar obligatoriu de semne\/ sa se alinieze-n multime sa-i apartin\u00e3\u201c (\u201eNous, la multitude\u201c).
\nCompact, lipsit de scaderi exagerate, dialog\u00e2nd cu restul operei, volumul Elenei Stefoi se impune prin tragismul declansat de esecul proiectului antitotalitar. Limbajul sibilinic din \u201eLinia de plutire\u201c n-a prevazut ca, dupa caderea Cortinei de Fier, teroarea comunista se va dilua \u00een propaganda libertatii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Elena Stefoi, \u201eRaport de etapa\u201c, Bucuresti, Editura Cartea Rom\u00e2neasca, 2011, 192 p.     Exista un paralelism de fond \u00eentre \u201eRaport de etapa\u201c, volumul iesit de sub tipar de c\u00e2teva saptam\u00e2ni, si debutul Elenei Stefoi cu \u201eLinia de plutire\u201c (1983). \u00cenainte de toate, legatura se bazeaza pe caracterul angajat al titlurilor. Daca \u00eenainte de 1989,… Cite\u0219te mai mult »Calmul valorilor<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[6233,439],"class_list":["post-8738","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-raport-de-etapa","tag-elena-stefoi"],"views":1505,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8738","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8738"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8738\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8738"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8738"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8738"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}