{"id":8725,"date":"2011-08-18T11:40:49","date_gmt":"2011-08-18T09:40:49","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=8725"},"modified":"2011-08-18T11:47:00","modified_gmt":"2011-08-18T09:47:00","slug":"muzeul-comunismului-butaforie-a-superioritatii-morale","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/muzeul-comunismului-butaforie-a-superioritatii-morale\/","title":{"rendered":"Muzeul comunismului, butaforie a superioritatii morale"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>\u00cen 2011, partidul de la putere, PDL, cu valizele gata facute pentru a parasi puterea, lanseaza o ultima idee: Muzeul Comunismului. <\/strong><\/em><br \/>\n<em><strong>Ce am putea expune \u00eentr-un Muzeu al comunismului? <\/strong><\/em><br \/>\n<strong>Comunismul-ideologie<\/strong><br \/>\nCe e comunismul? Sub numele de comunism se \u00eenteleg mai multe lucruri: o ideologie politica, (exact ca socialismul, liberalismul, conservatorismul, crestin-democratia s.a.m.d.); un regim politic totalitar; o perioada de patru decenii din istoria Rom\u00e2niei, 1950-1990; o economie de tip centralizat. Sa le luam pe r\u00e2nd. Un muzeu al comunismului-ideologie e inutil, asa cum e inutil un muzeu al social-democratiei sau al liberalismului. Ideologiile si ideile sunt abstracte, nu pot fi \u00eempaiate si expuse \u00een diorame.<br \/>\n<strong>Comunismul-regim <\/strong><br \/>\n<strong>politic totalitar<\/strong><br \/>\nComunismul ca totalitarism nu poate fi expus. Totalitarismul e o forma de control a societatii, fie economic, fie ideologic, fie economic si ideologic. Totalitarismul e o stare de spirit. Cenzura totalitara nu poate fi expusa; ea este \u00een primul r\u00e2nd o absenta. Stim ca \u00een comunism psihanaliza era, de exemplu, interzisa, ca si scrierile lui Eliade, Nae Ionescu sau Soljenit\u00e2n, dar absentele nu pot fi expuse. Discursurile lui Nicolae Ceausescu, Brejnev sau ale altora nu merita expuse: sunt plicticoase si lipsite de continut, \u00eesi au locul \u00eentr-o biblioteca, nu \u00eentr-un muzeu. Dosarele Securitatii? \u00cesi au locul \u00een arhive sau \u00eentr-o biblioteca. Interzicerea avortului? Cum s-o expunem? Sa expunem \u00een custi c\u00e2tiva oameni de 40-43 de ani, cu legenda \u201eei s-au nascut \u00een plus din cauza interzicerii avortului\u201c? Ar fi grotesc. Sa expunem o masa de spital plina cu feti avortati, asa cum a vazut cutare ziarist englez la Bucuresti \u00een ianuarie 1990, c\u00e2nd femeile sarbatoreau prin avorturi caderea comunismului? Excelenta idee.<br \/>\n\u00cen primii ani de dupa 1990, editura Humanitas, ajutata de fundatia Soros, a luat asupra ei misiunea de a educa publicul \u00een ce priveste economia de piata, democratia si societatea civila, public\u00e2nd Hayek, Mises, Isaiah Berlin si Hannah Arendt. A fost o initiativa buna, care a aratat ca ideile se combat cu idei.<br \/>\n<strong>Comunismul ca perioada istorica<\/strong><br \/>\nUn muzeu este, conform dictionarului, o institutie \u00een care sunt colectate, conservate, studiate si partial expuse obiecte de importanta istorica, stiintifica sau artistica. Obiecte sau exponate comuniste nu exista. Un muzeu al comunismului ar trebui sa fie un muzeu \u00een care sunt expuse obiecte comuniste; or se pot spune multe rele despre acest regim (sunt primul care sa arunc piatra) \u2013 dar ca ar fi creat obiecte specific comuniste nu se poate spune. Singurele exponate recognoscibil comuniste sunt cravata de pionier, cartela de ulei si carnetul de partid, dar ma tem ca gloatele nu s-ar calca \u00een picioare ca sa le vada. Afise? Portrete? Lozinci? Pancarte? ele pot fi fotografiate si puse \u00eentr-un album. Fizic, o mare pancarta cu \u201ePartidul-Ceausescu-Rom\u00e2nia\u201c nu-si are locul \u00eentr-un muzeu, fiindca ea, ca obiect, nu prezinta nici un interes fizic. Tabla, vopseaua sunt banale. Tablouri si sculpturi cu Nicolae Ceausescu si sotia, cu muncitori, tesatoare, tractoristi? Scanate \u00eentr-un album online. Haine, mobila, vesela? \u00centr-un magazin de vintage.<br \/>\nNu exista, \u00een alte tari foste comuniste, un muzeu al comunismului. Exista la Praga un muzeu al comunismului, o colectie \u00eenjghebata de \u00eembogatit \u00een simigerie, un muzeu strict comercial, ca muzeele sexului din Amsterdam, o curiozitate de senzatie pentru turistii occidentali, fara valoare stiintifica sau istorica. E ridicat la Praga, centru turistic important.<br \/>\nDupa parerea lui Andrei Plesu, \u201esondajele spun ca 51% dintre rom\u00e2ni gasesc legitima \u00eenfiintarea muzeului\u201c. \u00eentrebarea ar fi trebuit altfel pusa: daca s-ar \u00eenfiinta un muzeu al comunismului, l-ati vizita? Daca da, de ce? Pusa astfel, \u00eentrebarea ar str\u00e2nge mai putine aprobari.<br \/>\nN-am nici un fel de nostalgii (nostalgiile sunt distorsiuni cognitive, cum ne \u00eenvata psihologia cognitiva, nostalgiile provin din faptul ca memoria e rozaliu-selectiva). Nu cred ca era mai bine sub comunism \u2013 stiu ca nu era mai bine \u2013, nu \u00eemi pasa ca s-au ridicat blocuri si s-a construit metroul (desi, hein, n-ar trebui sa le pozam si sa le punem \u00een muzeu?) dar tot mi se pare proasta ideea muzeului. Mai citez din Andrei Plesu:<br \/>\n\u201eFilozofia lor de viata, (a nostalgicilor comunismului, si a celor care nu voteaza cu PDL, n.n.) nevoile lor fundamentale, metabolismul lor sufletesc nu sunt sensibile la samavolniciile unei dictaturi si nici la beneficiile (oric\u00e2t de costisitoare) ale unui sistem democratic. Tot ce s-ar putea face, pentru a le re\u00eemprospata memoria, ar fi sa li se organizeze o rezervatie \u00een care sa traiasca doua-trei luni \u00een conditiile anilor &#8217;80. Sau sa fie mutati \u00een Coreea de Nord. Oricum, pentru ei, un Muzeu al Comunismului e o cheltuiala inutila a unor politicieni nerecunoscatori.\u201c<br \/>\nRom\u00e2nia lui Ceausescu n-a semanat, nici pe departe, nici pe de-aproape, cu dictatura coreeana. Andrei Plesu \u00eensusi era, \u00een anii cei mai necrutatori ai dictaturii, 1983-1984, bursier Humboldt la Heidelberg, \u00een Republica Federala Germana. Adrian Marino calatorea \u00een strainatate, \u00een Elvetia si Franta. Bartolomeu Anania, iesit din \u00eenchisoare prin 1964, calatorea \u00een Statele Unite prin 1970. Dan Amedeo Lazarescu, iesit din \u00eenchisoare \u00een aceiasi ani, calatorea si el prin 1970 la simpozioane de istorie \u00een Italia. Etc. etc. etc. Anii 1948-1964 au fost ani de teroare stalinista, 16 ani, 1965-1979, 24 de ani, au fost ani de relativa destindere culturala, sociala si progres economic, 1979-1989, 10 ani, au fost ani de regres economic, saracie, cartele, supraveghere, cenzura si represiune ideologica. 26 ani negri, 24 de ani relativ albi, bilantul comunismului e mai nuantat dec\u00e2t se crede.<br \/>\n<strong>Superioritatea morala a democratiei<\/strong><br \/>\n\u201eBeneficiile (oric\u00e2t de costisitoare) ale unui sistem democratic\u201c nu se vad. Se vede clientelismul, se vad baronii locali, se vad mogulii, se vede o oligarhie obraznica. Se vede somajul, se vad doua milioane de emigrati economici, se vede agricultura de subzistenta, se vede o tara des-industrializata. Populatia angajata \u00een industrie a scazut cu 33 %. C\u00e2nd prin democratie au ajuns \u00een Parlamentul European fiinte ca Gigi Becali, Corneliu Vadim Tudor si Elena Basescu, constat ca democratia si-a ratat tinta. C\u00e2nd un partid ajuns la putere prin sufragiu universal, PNTCD, pleaca de la putere direct \u00een uitare, constat ca democratia nu \u00eenseamna mare lucru. C\u00e2nd parlamentul interzice, democratic, cercetarea penala a diversi senatori si deputati infractori, de st\u00e2nga si de dreapta, constat ca democratia e o vorba goala. C\u00e2nd candidatii la parlament \u00eesi fac campanie din banii mogulilor sau ai baronilor locali, singurii pe care \u00eei reprezinta, constat ca democratia e o vorba goala. C\u00e2nd fiii de potentati locali fac accidente mortale si scapa nepedepsiti, constat ca justitia e o vorba goala. C\u00e2nd Monica Iacob-Ridzi (si zeci de alti parlamentari) scapa de proces si condamnare fiindca nu vrea parlamentul, constat ca egalitatea tuturor \u00een fata justitiei e o vorba goala. Democratia e regimul politic \u00een care dizidenta e inutila.<br \/>\nAs dori sa vad \u00een acest muzeu toate combinatele, \u00eentreprinderile, fabricile si uzinele ridicate \u00een comunism si \u00eenchise sub democratie. As vrea sa vad toate fermele zootehnice, toate centrele de cercetari agronomice \u00eenchise si desfiintate. sunt sigur ca n-o sa vad \u00een acest muzeu cum productia de cereale a scazut dupa privatizare, democratizare si intrarea \u00een Uniunea Europeana, cum productia de cereale a scazut chiar dupa ce preturile internationale la gr\u00e2u s-au dublat (sic) din 2005 \u00eencoace. Democratizarea (si ea incompleta si caraghioasa) nu \u00eenseamna nimic pentru mine. Atunci c\u00e2nd un amar\u00e2t de raid prin vami sperie nitel vamesii, care se apuca sa vamuiasca ceva mai corect, constat ca accizele \u00eencasate cumuleaza, anual, un miliard de dolari, un sfert din total. Repet: vamesii, \u00een vami, fura anual un miliard de dolari, un sfert din totalul accizelor \u00eencasabile, sub obladuirea mioapa a SRI. (conform \u00eenregistrarilor telefonice).<br \/>\nAu americanii vreun drept moral sa condamne torturile prizonierilor si exterminarea civililor de sub dictatura lui Saddam Hussein, c\u00e2nd ei \u00eensisi au ucis mii de civili si au torturat detinuti la Abu Ghraib si Guantanamo? Au oare americanii dreptul moral sa ridice un Muzeu comemorativ al dictaturii lui Saddam Hussein? La fel, ceteris paribus, \u00een numele carei superioritati morale ridica regimul politic de azi un muzeu al comunismului? Avem democratie? Nu. Avem justitie? Nu. Avem transparenta? Nu. Avem mass-media independente? Nu. Avem prosperitate economica? C\u00e2tiva \u00eembogatiti interlopi, cu doua milioane de emigrati economici, cu salarii scazute brusc, cu bulibasi stridenti cu vile stridente, moguli si baroni \u00eembogatiti din contracte cu statul nu \u00eenseamna progres economic. Avem liberalism economic? Atunci de ce economia Chinei creste cu zece la suta anual, de treizeci de ani \u00eencoace, si a Rom\u00e2niei abia se t\u00e2r\u00e2ie?<br \/>\nTotalitarismul comunist al lui Ceausescu a cazut din cauza brutalitatii, a saraciei, a lipsei de transparenta si a esecului economic. Democratia a promis transparenta si prosperitate, care nu se vad.<br \/>\n<strong>Muzeul ca totalitarism <\/strong><br \/>\n<strong>cu sens invers<\/strong><br \/>\nDeja Institutul de Cercetare a Crimelor Comunismului si Raportul comisiei de cercetare a crimelor comunismului au fost doua proiecte de istoriografie la comanda, istorie scrisa din comanda de stat, cu istoriografi cooptati pe spr\u00e2nceana. Doar \u00een anii \u00eengrozitori ai lui Roller a mai existat o istorie oficiala a Rom\u00e2niei, scrisa la comanda statului. Muzeul, daca se va face, va \u00eencadrat cu sinecuristi ai puterii, si va \u00eemparti muzeul \u00een doua, partea hagiografica, politicienii interbelici morti \u00een \u00eenchisori, si partea de \u00eenfierare, cu calaii demonici comunisti. Opusul istoriografiei comuniste nu e monologul liberal de sens contrar. Opusul adevarului oficial comunist, \u00een cercetarea trecutului, e cercetarea polifonica, facuta de istorici independenti, \u00een facultatile de istorie. Asta n-au \u00eenteles subtilii nostri preopinenti. A \u00eenlocui istoria oficiala ceausista cu o istorie oficiala anti-comunista e tot totalitarism ideologic. Mentalitatea elitista a discipolilor lui Noica de generatia a doua e tot un totalitarism cu sens schimbat.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen 2011, partidul de la putere, PDL, cu valizele gata facute pentru a parasi puterea, lanseaza o ultima idee: Muzeul Comunismului. Ce am putea expune \u00eentr-un Muzeu al comunismului? Comunismul-ideologie Ce e comunismul? Sub numele de comunism se \u00eenteleg mai multe lucruri: o ideologie politica, (exact ca socialismul, liberalismul, conservatorismul, crestin-democratia s.a.m.d.); un regim politic&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/muzeul-comunismului-butaforie-a-superioritatii-morale\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Muzeul comunismului, butaforie a superioritatii morale<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[3302,3194,604],"class_list":["post-8725","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-istoria-comunismului","tag-muzeul-comunismului","tag-totalitarism"],"views":1953,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8725","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8725"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8725\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8725"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8725"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8725"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}