{"id":8707,"date":"2011-08-11T17:02:22","date_gmt":"2011-08-11T15:02:22","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=8707"},"modified":"2011-08-11T17:03:48","modified_gmt":"2011-08-11T15:03:48","slug":"profitul-un-viciu-al-contabilitatii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/profitul-un-viciu-al-contabilitatii\/","title":{"rendered":"Profitul, un viciu  al contabilitatii"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: center;\"><strong>Filosofie pop<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Productia nu presupune profit.<br \/>\nAsta ar trebui sa fie o axioma, dar e doar un paradox. Sa ma explic: poti face foarte bine profit fara nici un fel de productie, chiar si fara comert sau fara a presta vreun serviciu. Specul\u00e2nd \u00een Forex, de exemplu. Sau cumpar\u00e2nd si rev\u00e2nz\u00e2nd proprietati pe o piata ascendenta. Sau fac\u00e2nd orice alta forma de specula financiara permisa de legislatie si reglementari, inclusiv pariuri. Nici macar nu iau \u00een calcul \u201eeconomia crimei\u201c, teoretizata de Gary Becker, pentru ca \u00een marile crime, cum ar fi afacerea cu droguri, e nevoie de productie, forta de munca, investitii si logistica. Uneori, crima nu e cea mai usoara modalitate de facut bani, si \u00een niciun caz profit.<br \/>\nEconomia reala (de fapt \u201edomeniul financiar\u201c real, \u00eentruc\u00e2t articolul de fata \u00eesi propune sa demonstreze o falie \u00eentre profit, care e un derivat financiar, si activitatea economica, vazuta ca un pretext al profitului) are \u00een centrul sau concepte imprecise, mixate \u00eentr-un<br \/>\ncocktail economico-financiar care functioneaza atunci c\u00e2nd statele extrag impozite, iar antreprenorii valoare financiara; dar care, preluate, genereaza teorii economice imprecise, dezechilibrate, sursa permanenta de crize.<br \/>\nContabilitatea actuala e g\u00e2ndita ca o poza a unui ciclu economic finit, unitar, la capatul caruia se obtine pierdere sau profit. Adica profit negativ sau pozitiv. Astfel, orice ciclu economic este masurat financiar \u00een asemenea cuante, dar ele sunt doar unitati de masura, nu parti ale ciclului economic. Ele nu sunt \u00een niciun fel legate de acesta si au o existenta proprie si independenta.<br \/>\nUn exemplu: o companie X realizeaza un profit Y \u00een anumite conditii ale pietei. \u00cen alte conditii ale pietei, cu exact aceeasi structura de productie si exact aceleasi cantitati produse, obtine un profit 2Y. Asta arata ca profitul nu e un derivat economic, ci unul financiar. Ca nu tine nici de munca, nici de valoarea productiei, ci de piata. Sa luam cazul unui hotel sezonier de pe litoral. \u00cen iarna nu are nici activitate economica, nici comerciala si \u00eenregistreaza profit zero. La \u00eenceputul verii deschide cu structura de personal si de servicii completa si \u00eenregistreaza profit unu. O luna mai t\u00e2rziu, \u00een v\u00e2rf de sezon, creste tariful si, cu aceeasi structura de personal, servicii si grad de ocupare, obtine profit doi. Profitul s-a realizat prin conjunctura pietei, nu prin natura serviciilor.<br \/>\nAceeasi este situatia \u00een toate \u00eentreprinderile si antreprizele din lume, doar ca diferentele nu sunt at\u00e2t de evidente ca \u00een cazul activitatilor sezoniere sau sunt estompate de diverse \u201ezgomote\u201c ale mediului economic (ex.: influentele meteo \u00een agricultura).<br \/>\nProfitul este asadar un compus al pietei, paralel cu afacerea la care se refera. El are legatura cu structura pietei si cu capacitatea unor factori economici sau agenti de capital de a echivala \u00een bani un produs sau o proprietate. Cum specula produselor altuia a fost \u00eentotdeauna riscanta si mai mereu prohibita, companiile dezvolta linii de productie si afaceri economice pentru a avea produse proprii pe care sa le speculeze financiar.<br \/>\nEconomia, si c\u00e2nd spun asta ma g\u00e2ndesc (cu o oarecare str\u00e2ngere de inima) si la comert si servicii, nu doar la productie, are un alt cuantificator intern de eficienta: randamentul*. Acela, da, e un derivat economic. Profitul e un concept contabil care nu are nimic de-a face cu randamentul. Redusa, deci, la esenta, \u201eeconomia de piata\u201c este, daca nu o teorie falsa, o struto-camila, un sfinx, un animal care poate fi venerat, dar care nu populeaza nici o jungla a lumii.<\/p>\n<blockquote><p><strong>Nota:<\/strong><br \/>\n* Pe o logica primara, probabil sofistica, randamentul ar trebui, \u00een expresie proprie, sa fie \u00eentotdeauna subunitar, av\u00e2nd \u00een vedere ca deriva din actiuni fizice, caracterizate \u00eentotdeauna de pierderi de energie sau de substanta. \u00cen plus, la acestea s-ar adauga si celebrele \u201epierderi de productie\u201c, care ar diminua si mai mult rata randamentului. Sincer, chiar nu stiu daca e sofism!<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Filosofie pop &nbsp; Productia nu presupune profit. Asta ar trebui sa fie o axioma, dar e doar un paradox. Sa ma explic: poti face foarte bine profit fara nici un fel de productie, chiar si fara comert sau fara a presta vreun serviciu. Specul\u00e2nd \u00een Forex, de exemplu. Sau cumpar\u00e2nd si rev\u00e2nz\u00e2nd proprietati pe o&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/profitul-un-viciu-al-contabilitatii\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Profitul, un viciu  al contabilitatii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[6212,6211,6213,6214],"class_list":["post-8707","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-producite","tag-profit","tag-teorii-economice","tag-teorii-financiare"],"views":2677,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8707","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8707"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8707\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8707"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8707"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8707"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}