Relatia dintre Ilie Nastase si Roland Garros va fi mereu una de mare intensitate, comport\u00e2nd o policromie afectiva extraordinara. Pentru tenismanul rom\u00e2n, turneul din capitala Frantei nu \u00eenseamna doar locatia unui Grand Slam pe care l-a c\u00e2stigat si la simplu, si la dublu, disput\u00e2nd acolo si alte finale; ori amintirea unui loc \u00een care a fost iubit, admirat si huiduit \u2013 toate la un loc (sa ne amintim ca pe la \u00eenceputul anilor optzeci ai veacului trecut Iliuta a primit deopotriva Premiul Portocalei si Premiul Lam\u00e2ii, recte distinctia acordata celui \u201emai sportiv\u201c, dar si celui \u201emai recalcitrant\u201c tenisman ce a participat la Roland Garros); \u00een primul r\u00e2nd, pentru Nasty Roland Garrosul este turneul unde a fost remarcat, descoperit, \u00eencurajat si \u00eennobilat de marea lumea a tenisului; fara Roland Garros, campionul nostru nu ar fi pasit \u00een high life-ul sportului alb, nu ar fi ajuns \u00een prim-planul atentiei marilor veterani ai Frantei, cei care, aidoma liderilor Atenei antice, hotarau daca un cadet are sau nu sanse sa parvina la conditia de campion. Pentru Nastase, la Porte d’Auteuil a \u00eenceput totul \u2013 si ar fi fost straniu ori chiar ilogic sa se petreaca altfel lucrurile, caci Ilie, ca orice est-european \u201enascut\u201c si \u201ecrescut\u201c pe zgura, a visat de copil sa triumfe pe terre battue pariziana, un adevarat El Dorado al tenisului continental…
\nAjuns cu oarece \u00eent\u00e2rziere la Paris, Roland Garros, pe la douazeci de ani, talentatul dar arhinecunoscutul tenisman d\u00e2mbovitean a beneficiat de o protectie \u201ela nivel \u00eenalt\u201c atunci c\u00e2nd a fost selectionat si titularizat \u00een echipa de Cupa Davis a Rom\u00e2niei Socialiste, \u00eenaintea altora, cu clasament, rezultate si experienta mai concludente. Fapt e ca \u00een 1966 Rom\u00e2nia \u00eenfrunta Franta pe zgura de la Porte d’Auteuil. Ion Tiriac, indiscutabil numarul unu al rom\u00e2nilor, parca l-ar fi vrut \u00een teren pe Petrica Marmureanu, \u00eensa zarurile fusesera aruncate \u00eenca de la Bucuresti. \u00cen prima zi a disputei, Tiri da piept cu Fran\u00e7ois Jauffret si pierde fara drept de apel, scor 6-4 6-4 6-1 (de altfel, acest Jauffret avea sa se dovedeasca, chiar si peste ani, c\u00e2nd Rom\u00e2nia dob\u00e2ndise o clasa valorica peste team-ul francez, o adevarata \u201epiaza rea\u201c a tenismanilor nostri, \u00eenving\u00e2ndu-i mai mereu \u00een Cupa Davis!). Marcat de emotie, impresionat de marea capitala franceza si apasat de atmosfera unui turneu Mare Slem, Ilie pierde si el, \u00eenca mai net, cu toate ca Pierre Darmon nu avea valoarea lui Jauffret: 6-1 6-2 6-2. Meciul de dublu a reprezentat \u00eensa piatra de hotar a carierei lui Nasty. Dezinhibat, juc\u00e2nd fara obsesia rezultatului, junele sportiv rom\u00e2n face o partida senzationala, oferind prilejul mai experimentatutului sau echipier sa traiasca o autentica revelatie (si \u00een bine, si \u00een rau…). Spectatorii prezenti la meci au fost convinsi ca tenismanii din Est joaca de mult timp \u00eempreuna, ignor\u00e2nd cu totii un adevar elementar, anume ca Tiriac si Natase erau abia la al treilea sau la al patrulea lor meci laolalta.
\nPrimul set e adjudecat de echipa Beust-Contet, cu 6-4. Urmeaza recitalul rom\u00e2nilor, scor 6-2, 6-3. Iliuta e \u00een al noualea cer, el \u00eencearca cu degetul Marea M\u00e2necii, devenind pe nepusa masa trufas si arogant \u00een fata norocului si a zonei. Iar zeii \u00eei pierd pe inocentii revendicativi. Risc\u00e2nd lovituri de mare clasa, experiment\u00e2nd efecte bune de \u00eencercat doar la antrenament, \u201efur\u00e2ndu-i\u201c lui papa Tiriac mingi care ar fi adus puncte cuplului, rom\u00e2nii pierd ultimele doua seturi, partida si meciul (4-6, 2-6). Iata ce-si aminteste liderul nostru de echipa: \u201e\u00cen seara aceea, la Roland Garros, am \u00eentrevazut pentru prima oara posibilitatea ca doua temperamente at\u00e2t de diferite sa-si apere \u00eempreuna cele doua careuri si cele doua culoare, \u00een fata fileului. \u00cen seara aceea, pe Roland Garros, Ilie mi-a \u00absuflat\u00bb multe mingi pe care eu le-as fi putut \u00ab\u00eengropa\u00bb fara nici un efort \u00een terenul lui Beust si Contet, dar a si prins c\u00e2teva, la numai c\u00e2tiva centimetri de fileu, din pozitii imposibile, \u00een urma unor plonjoane de acrobat. \u00cen seara aceea mi-am dat seama ca voleurile si crosurile imposibile ale lui Ilie Nastase pot fi o arma extraordinara, daca eu voi reusi sa \u00eenchid unghiurile tocmai \u00een functie de aceste mostre de anti-tenis, cum se va spune mai t\u00e2rziu, cu admiratie, despre jocul lui Nastase\u201c.
\nAv\u00e2nd \u00een spate un 3-0 net, francezii nu s-au mai mobilizat \u00een proportie de 100% pentru ziua a treia, astfel \u00eenc\u00e2t Iliuta a izbutit un meci str\u00e2ns si spectaculos contra lui Jauffret (6-1, 6-3, 8-6 \u00een favoarea \u201ecocosului galic\u201c), iar Tiriac l-a \u00eenfr\u00e2nt relativ usor pe Darmon, scor 3-6, 6-0, 6-3, 6-3. Rezultatul final, caci nu era deloc rusinos sa pierzi la Paris cu 1-4 \u00eempotriva Frantei, dincolo de aritmetica evidenta a punctelor, a dezvaluit lumii pariziene un imens talent, un artist ce amintea publicului de la Roland Garros de un Gottfried von Cramm, Lewis Hoad, Manuel Santana. Marele gazetar Denis Lalanne sublinia calitatile hors s\u00e9rie ale lui Ilie Nastase, un tenisman de care nu auzise efectiv nimeni, iar Toto Brugnon \u00eel lauda pe fantezistul rom\u00e2n, recomand\u00e2ndu-l lui Lacoste si FFT-ului. Peste putina vreme, la nici o luna de la batalia din Cupa Davis, Natase primeste nu numai o invitatie sa participe direct pe tabloul principal la Roland Garros, dar si un echipament complet Lacoste \u2013 fapt ce-l va face foarte m\u00e2ndru pe necunoscutul pusti de la Bucuresti, un sportiv ce combinase p\u00e2na atunci doar elemente disparate si uzate de echipament vestimentar.
\nCei doi prieteni, \u201egeneralul\u201c si \u201elocotenentul\u201c, adica Ion si Ilie, descind la modestul hotel Le Petit Murat, unde aveau asigurate micul dejun si cina, fireste, modeste si ele, \u00e0 la Gauloise: teasta de vitel, oua cu maioneza, friptura ori pui fript cu cartofi prajiti. Nu e mare lucru, \u00eensa pentru Nasty reprezinta o imensa descoperire aceasta bucatarie populara pariziana, ca si cinematograful cu filme occidentale, unde se duce \u00een fiecare seara.
\nEditia 1966 este una foarte buna pentru cei doi, caci la simplu sportivii rom\u00e2ni trec fiecare doua tururi: Nastase \u00eei elimina pe Montrenaud si Kodes, iar Tiriac pe Wilson si Davidson. \u00cen turul trei cei doi se opresc, caci sunt eliminati de adversari foarte puternici, Ilie de Drysdale, iar Ion de Jauffret. Proba de dublu le rezerva \u00eensa tenismanilor din arcul carpatic un parcurs absolut exceptional, deoarece rom\u00e2nii elimina pe r\u00e2nd cuplurile Homberg-Richey, Javorski-Koudelka, Barnes-Rodriguez, Bowrey-Davidson si Metreveli-Lihaciov. Finala prezinta un raport de forte disproportionat, caci dublul Graebner-Ralston este unul dintre cele mai bune din lume, cu zeci de meciuri la activ (6-3, 6-3, 6-0). Emotiile lui Iliuta si rigiditatea lui Tiri au completat cadrul unui dezastru cumva previzibil… \u00censa, oricum, era formidabil ceea ce se \u00eent\u00e2mplase: un cuplu rom\u00e2n deloc sudat \u00een finala Roland Garros-ului!
\nSeara, dupa deceptia partidei pierdute, cei doi sunt invitati de un emigrant rom\u00e2n, monsieur Gheorghe, sa \u201edescopere\u201c si altfel Parisul. De fapt, asistam la un adevarat complot pus la cale de Ion si Gheorghe, care doreau sa-l ajute pe timidul si virginul Nastase sa scape de obsesia unei masculinitati ne\u00eemplinite. Trioul de circumstanta ia directia Halelor si poposeste \u00eentr-un bar \u00e0 filles l\u00e9g\u00e8res, unde totul este gata aranjat. O veterana a stabilimentului \u00eel initiaza pe miratul rom\u00e2n, patruns fara voia lui \u00een aceasta Curte a Miracolelor de pe rue Saint-Dennis. Din acea clipa, Iliuta va scapa de complexul sau feminin, izbutind sa abordeze cu tupeu si dezinvoltura orice relatie cu reprezentantele sexului frumos. Iata, asadar, c\u00e2te amintiri \u00eel leaga pe Nasty de Roland Garros, fie daca evocam doar acest unic moment al anului 1966!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Relatia dintre Ilie Nastase si Roland Garros va fi mereu una de mare intensitate, comport\u00e2nd o policromie afectiva extraordinara. Pentru tenismanul rom\u00e2n, turneul din capitala Frantei nu \u00eenseamna doar locatia unui Grand Slam pe care l-a c\u00e2stigat si la simplu, si la dublu, disput\u00e2nd acolo si alte finale; ori amintirea unui loc \u00een care a… Cite\u0219te mai mult »Roland Garros, mon amour (14)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[720],"class_list":["post-8704","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-roland-garros"],"views":1554,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8704","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8704"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8704\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8704"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8704"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8704"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}