Exista printre cei \u00eendragostiti ireparabil de categorii tendinta de a separa emigratia de exil. Desigur, de aici ar decurge unele avantaje teoretice si de asemenea c\u00e2teva criterii de distribuire a unor diplome de merit. \u00cen ultima instanta, at\u00e2t exilatul, c\u00e2t si emigrantul (ca sa apelam la aceasta distinctie) sunt dezradacinati, izolati. Daca distinctia functioneaza la punctul de origine al fenomenului, la celalalt capat al lui, cei doi se confrunta cu aceleasi conditii. Consolarea care li se propune este ca pentru copiii lor lucrurile vor fi altfel. Ne\u00eendoielnic ca \u00eentr-un fel sau altul este adevarat. Ma \u00eendoiesc \u00eensa de seriozitatea afirmatiei \u00een \u00eentregimea ei, caci prin ea, viata celui \u00een cauza este pusa \u00een paranteza, plasata \u00eentr-un interval imobil, o forma de eutanasie. Aceasta afirmatie este nu mai mult dec\u00e2t \u00eenca o ideologie vinovata.
\nCu rare exceptii, viata imigrantului se desfasoara \u00eentr-o nisa sociala. Chiar daca aparent el face aceleasi lucruri ca acela nascut aici (merge la serviciu, \u00eesi cumpara casa, \u00eesi \u00eengrijeste sanatatea, \u00eesi creste copiii, calatoreste, urmareste spectacolele de televiziune sau spectacole vii), el continua sa fie un strain. Accentul sau \u00eel va descoperi reflectat \u00een ochii celui de la ghiseul de banca, \u00een privirile calatorilor din metrou, \u00een privirile colegilor de serviciu. De multe ori, el va r\u00e2de \u00eent\u00e2rziat la glumele din jur sau nu va r\u00e2de deloc, neprinz\u00e2nd sensul acestora. Copiii crescuti aici \u00eel vor privi nu de putine ori cu superioritate si condescendenta pentru ca nu stie lucruri comune pentru orice canadian. Autoritatea lui \u00een fata copiilor se subrezeste astfel foarte cur\u00e2nd, acestia demit\u00e2ndu-l adeseori ca model \u00een favoarea unora de la TV \u2013 fie sportivi, fie stele pop \u2013 sau \u00een favoarea unor modele culese din imediata proximitate. Absenta familiei largite reduce \u00een constiinta copilului \u00eentelesul familiei ca institutie esentiala. Adesea, copilul emigrantului se simte st\u00e2njenit \u00een propria familie, grabindu-se la r\u00e2ndul lui sa emigreze din ea. Absenta familiei largite taie posibilitatea copilului de a avea contact natural cu o multitudine de generatii. Astfel, el va fi izolat \u00eentr-o nisa de generatie, ba chiar de v\u00e2rsta, ce \u00eentr-un fel sau altul se va institui \u00een criteriu de segregare. Sarbatorile ce confera contextul largilor \u00eentruniri de familie pentru bastinasi sunt momente de durere si singuratate pentru emigranti. Si ei se vor aduna \u00eempreuna cu cei c\u00e2tiva prieteni sau eventuale rude, si, chiar daca la \u00eenceput vor discuta despre lucruri care umplu ziarele si ecranele televizoarelor \u00een acele zile, discutiile vor duce p\u00e2na la urma inevitabil la cum si c\u00e2t de diferiti sunt ceilalti, dar si c\u00e2t de diferiti sunt de-acum si cei de-acasa.
\nConditia imigrantului este de doua ori dureroasa: o data, pentru motivele care \u00eel determina sa plece si apoi, pentru conditia \u00een care intra \u00een noua patrie. Incapabil sa \u00eesi mai gaseasca un loc \u00een patria sa, contestat \u00een calitate de categorie politica, economica, sociala sau religioasa, el va fi \u00een noua patrie strainul purt\u00e2nd cu sine umbra ciudata a celui fara trecut. Economic, el va trezi \u00eengrijorarea printre noii sai concetateni. Politic, el va fi un caz (o alta forma de \u00eensingurare). Religios, el va parasi o enclava pentru a intra \u00een alta.
\n\u00cen Canada, \u00een discursurile politice si sociale se foloseste adesea cuv\u00e2ntul \u201ecomunitate\u201c. Este greu ca emigrant, cel putin la \u00eenceput, sa nu tresari la auzul cuv\u00e2ntului, \u00eenteleg\u00e2nd ca nu faci parte din comunitate, ca esti cumva asocial. Ce este acea comunitate, din moment ce imigrantul este nevoit sa se mute des, din moment ce viata sa imediata integrarii nu \u00eei \u00eengaduie timpul necesar muncii voluntare, c\u00e2nd de multe ori cultura din care vine nu i-a creat o acoperire pentru acea notiune sau i-a deformat perceptia asupra ei? Sau, c\u00e2nd \u00een noua patrie, diversi \u00eentreprinzatori si birocrati abuzeaza de ea pentru a-si \u00eendeplini propriile dorinte, nevoi, proiecte? Ce este comunitatea daca nu apartii la ea, dec\u00e2t un nou criteriu de segregare? Desigur ca cea mai buna metoda de a te asimila \u00eentr-un mediu este sa te implici \u00een el. De unde sa \u00eencepi \u00eensa atunci c\u00e2nd nu stii nimic? De la locul de munca? Exista o cultura a relatiei de munca specifica; ea e dictata de tipul locului de munca, de nivelul \u00een ierarhia respectiva, de industria \u00een care este implicata, sau chiar de personalitatea companiei sau institutiei. C\u00e2t de harnic sa fii ca sa nu-ti jignesti colegii dar sa-ti multumesti sefii? C\u00e2t de multe sa \u00eentrebi ca sa \u00eentelegi problemele specifice, dar sa nu-ti enervezi colegii si superiorii, par\u00e2nd un arivist grabit? C\u00e2ta initiativa sa ai si \u00een ce moment?
\nRaspunsurile la aceste \u00eentrebari nu se pot gasi \u00een carti sau publicatii periodice. Ele tin de intuitie, de experienta si adesea de noroc. Fac\u00e2nd \u00eensa o imersie \u00een cultura scrisa a tarii, \u00een publicatiile ce nu se ocupa doar de adevaruri de o zi, exista sansa de a grabi acest proces, de a-i da o buna turnura. Care sunt \u00eensa acele carti, acele publicatii, acele voci care ne pot da lamuriri? Care sunt emisiunile de radio si TV ce merita sa fie ascultate si privite? Unde se plaseaza fiecare dintre ele: la st\u00e2nga, la centru, la dreapta? Ce este st\u00e2nga canadiana si cum se raporteaza ea la st\u00e2nga clasica? Care este dreapta canadiana si p\u00e2na unde are similaritati cu ce stim despre dreapta politica? Discutii aprinse ce se poarta \u00een mass-media canadiene sunt pentru imigrant simple \u00eensiruiri de vorbe. El nu are context, repere, \u00eentelesuri si acoperire pentru idei, notiuni, concepte ce apar \u00een existenta cetatii sale, a natiunii care \u00eel gazduieste.
\nPentru cei care imigreaza \u00een Canada mai apare o problema: confruntarea cu conditiile trasate de un concept initial menit sa rezolve dificultatile unei natiuni nascute din si prin imigrare (anterior colonizare): multiculturalismul. \u00cen 1994, \u00een cartea sa \u201eSelling Illusions. The Cult of Multiculturalism in Canada\u201c, Neil Besoondath ridica obiectii care dezvaluie tensiunea cuprinsa \u00een acest concept, chiar daca dintr-o perspectiva opusa celei \u00een care s-ar situa imigrantul: multiculturalismul a balcanizat societatea canadiana prin accentul pus pe etnicitate, \u00een acelasi timp romantizand etnicitatea, \u00eenghet\u00e2nd-o \u00een timp, transform\u00e2nd-o \u00een marfa exotica; societatea s-a compartimentat si ghetoizat \u2013 social si economic.
\nChiar daca nu se poate vorbi despre un complot \u00eempotriva imigrantului (eventual despre o opozitie sistemica), exista o complicitate \u00een tacerea cu privire la prezenta sa izolata de miezul social. Aparatorii multiculturalismului invoca faptul ca nu at\u00e2t grupurile sunt \u00eencurajate sa se manifeste, c\u00e2t indivizii apartin\u00e2nd grupurilor. Superficialitatea si aparenta coerenta teoretica a acestei idei se dezvaluie de\u00eendata ce se observa coordonatele pe care functioneaza societatea canadiana \u2013 familie, comunitate, network \u2013 or, prin toate acestea, imigrantul este izolat de miezul social. \u00centr-o discutie la Radio CBC \u00een cadrul emisiunii \u201eIdeas\u201c, admirabila Marta Newsbaum observa ca atunci c\u00e2nd cultura din care faci parte nu se preocupa de cine esti tu, tinzi sa te consideri exclus, cetatean de gradul doi, pasul urmator, s-ar putea spune, fiind dezertarea de la participarea \u00een procesul democratic, care astfel se altereaza \u00een \u00eensasi esenta sa.
\nEmigrantul\/imigrantul este locul de \u00eent\u00e2lnire a doua feluri de probleme: cele pe care le sufera si cele pe care le provoaca, acolo de unde pleaca si acolo unde ajunge. Prin el, valori si virtuti intra \u00een competitie. Prin el, forme culturale intra \u00een dialog. Prin el, obiceiuri si cutume se confrunta. Prin el, c\u00e2teodata, zeii tin\u00e2nd de ceruri diferite stau de vorba.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Exista printre cei \u00eendragostiti ireparabil de categorii tendinta de a separa emigratia de exil. Desigur, de aici ar decurge unele avantaje teoretice si de asemenea c\u00e2teva criterii de distribuire a unor diplome de merit. \u00cen ultima instanta, at\u00e2t exilatul, c\u00e2t si emigrantul (ca sa apelam la aceasta distinctie) sunt dezradacinati, izolati. Daca distinctia functioneaza la… Cite\u0219te mai mult »Emigrantul ca imigrant<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[6210,3284,6209,450],"class_list":["post-8700","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-emigranti","tag-emigratie","tag-exil","tag-imigranti"],"views":3904,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8700","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8700"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8700\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8700"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8700"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8700"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}