{"id":868,"date":"2009-12-23T23:51:16","date_gmt":"2009-12-23T21:51:16","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=868"},"modified":"2009-12-23T23:51:42","modified_gmt":"2009-12-23T21:51:42","slug":"reforma-romaneasca-munca-in-folosul-partidului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/reforma-romaneasca-munca-in-folosul-partidului\/","title":{"rendered":"Reforma rom\u00e2neasca;  munca \u00een folosul partidului"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><em><strong>Alegerile au trecut. Curtea Constitutionala si-a facut treaba, Traian Basescu este presedintele Rom\u00e2niei, Mircea Geoana s-a consolat cu pierderea puerila a cursei pentru prezidentiale, mai nou este puternic contestat \u00een PSD, \u00een consecinta lucrurile se asaza \u00een matca simplista a politicii rom\u00e2nesti.<\/strong><\/em><\/p><\/blockquote>\n<p><strong><br \/>\nCuloarea politica \u2013 cel mai<br \/>\nsemnificativ criteriu de<br \/>\ncompetenta<\/strong><br \/>\nCa sa nu piarda vremea cu marunte fapte politicianiste, PDL-ul, prin reprezentantul sau Emil Boc, fost si, se pare, viitor prim-ministru (de o slugarnicie ce ar face invidios orice stap\u00e2n ce-si doreste un subaltern de nadejde si devotat p\u00e2na la caricatura), a grabit procesul de \u201ereformare\u201c a tarii, nu de alta, dar subiectul fusese unul dintre principalele teme de campanie, dorinta expresa a lui Traian Basescu si a celor din partidul majoritar fiind reformarea clasei politice, mai mult chiar, a \u00eentregii Rom\u00e2nii.<br \/>\nS-a actionat cu repeziciune, nu putem fr\u00e2na cu una, cu doua procesul de reforma. Irinel Popescu, seful Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS), a fost demis de catre Emil Boc. Dar ce s-a \u00eent\u00e2mplat, ce i se reproseaza respectatului chirurg? A facut el ceva greseli, a nemultumit pe cineva? Prezent la OTV (televiziune radicala, axata si ea, bine\u00eenteles, tot pe procesul de reformare a statului rom\u00e2n), presedintele PDL a explicat senin si fara patima ca lui Irinel Popescu nu i se poate reprosa nimic, \u201etot respectul pentru activitatea sa medicala, \u00eensa, din punct de vedere managerial si politic, pozitia sa a fost asumata de PSD\u201c. Si cum o atare \u00eensailare nu putea ram\u00e2ne fara urmari, s-a trecut la corectarea unei asemenea ingrate fapte petrecuta \u00een trecutul comun de guvernare si o alta persoana cu experienta manageriala i-a luat locul.<br \/>\nNumele celui care l-a \u00eenlocuit pe medicul Irinel Popescu nici nu mai conteaza. Nu este important nici faptul ca acest act politic s-a produs sub atenta supraveghere a PDL-ului. Partidele nu sunt importante aici. Importante sunt gesturile. Este o evidenta faptul ca si PSD-ul, dar si PNL-ul au procedat \u00een conformitate cu acest ideal politic rom\u00e2nesc de nezdruncinat, acela de a-si plasa oamenii de \u00eencredere \u00een posturi caldute, ce nu necesita competente speciale at\u00e2ta vreme c\u00e2t partidul te sustine si-ti este aliat fidel (totdeauna serviciile aduse partidului se rasplatesc cu generozitate, iata o regula de aur \u00een politica de pe la noi).<br \/>\n<strong>Ce \u00eenseamna munca \u00een folosul partidului<\/strong><br \/>\nDiscutia ce trebuie sa se poarte porneste de la \u00eentrebari simple, probabil puse de sute de ori \u00een vremea din urma. C\u00e2t de \u00een profunzime trebuie \u00eempinse atributiile unui partid ce se afla la putere? Este executivul cumva responsabil \u00een vreun anumit fel fata de aceasta politizare excesiva a oricarei activitati bugetare? Sau acea banala rostire, cum ca noi suntem responsabili doar \u00een fata poporului suveran, va fi placa ce ni se va pune totdeauna de catre un partid sau altul, chestionat \u00een legatura cu dubioase numiri \u00een posturi administrative?<br \/>\n\u00cen vremurile din urma, asemenea practici s-au agravat, orice functie, orice post, oric\u00e2t de ne\u00eensemnat ar fi el, fiind distribuite de partide \u00een concordanta cu fidelitatea exprimata fatis fata de o formatiune politica sau alta. S-a ajuns pe un drum al pierzaniei, migrarea oamenilor importanti de la un partid sau altul, \u00een functie de barometrul politic al momentului, fac\u00e2ndu-se cu o repeziciune si o lipsa de scrupule de un burlesc aparte.<br \/>\nAsemenea practici au adus \u00een peisajul administrativ rom\u00e2nesc personaje de o calitate si moralitate cel putin \u00eendoielnice. Orice aspirant la festinul neghiob al dezmatului public stie un lucru simplu, de o eficienta uluitoare: nu conteaza ce competente te recomanda, nu este important sa te remarci prin nu stiu ce fapte care sa-ti puna \u00een evidenta calitatea umana, moralitatea, talentul, seriozitatea si alte vorbe ce sunt golite de sens \u00een teritoriul carpato-danubiano-pontic. Nu, nu este nimic adevarat. Adevarul pentru eligibilitatea \u00een spatiul public autohton deriva din fidelitatea si munca depusa pentru un partid sau altul.<br \/>\nNu conteaza sa crezi obligatoriu si \u00een ideile acelui partid. Nu, nici vorba, poate peste c\u00e2teva luni de zile vei naviga \u00een alta barca politica. Doar munca \u00een folosul partidului e importanta. O nimica toata. Ce \u00eenseamna munca \u00een folosul partidului? \u00censeamna ca trebuie sa-ti pui \u00eentreaga putere de munca la dispozitia partidului, sa aduci voturi, mai mult, sa contribui si cu bani la dezvoltarea armonioasa a partidului. \u00cen raport cu aceste abilitati, bani cheltuiti si voturi aduse (indiferent prin ce practici), partidul va fi recunoscator si te va rasplati cum se cuvine.<br \/>\n\u00cen acest punct al evolutiei politice autohtone, democratia din tara noastra devine caricaturala, singurul ei merit fiind acela ca \u00eenca, fapt curios, ea functioneaza. Jupuiti sau nu de durere (ca sa-l citam pe Horia-Roman Patapievici), rom\u00e2nii nu contesta \u00eenca un asemenea mod de a face politica.<br \/>\n<strong>Reforma si numai ea<\/strong><br \/>\nTrei exemple din concretul imediat vin sa sublinieze acest jalnic proces rom\u00e2nesc de cretinizare politica, botezat \u00eenca de anumiti cetateni importanti cu titlul ceremonios de reforma. \u00cen primul caz, o directoare de la un liceu din Bucuresti, membra \u00eentr-unul din cele doua mari partide si sustinuta puternic \u00een functia de director al liceului respectiv, simtind v\u00e2ntul schimbarii dintre cele doua tururi, a luat decizia radicala de a parasi un partid si de a face campanie pentru altul. Daca a iesit cum si-a dorit nici nu prezinta interes. Importanta este aceasta stradanie a unui director de liceu de a fi mereu \u00een tabara \u00eenvingatorilor.<br \/>\nScoala poate sa mai astepte (oricum profesorii si elevii sunt \u00een vacanta fortata, Rom\u00e2nia nu \u00eesi permite luxul unui an scolar \u00eentreg mai mereu \u00een ultima vreme, fie din cauza frecventelor greve, fie din cauza lipsei banilor necesari), treburile politice sunt mai importante. Sa ne mai \u00eentrebam c\u00e2t de bine \u00eesi fac meseria asemenea directori angrenati \u00een politica? Sa contabilizam absentele lor nemotivate de la clasa, \u00eentruc\u00e2t partidul are nevoie de tine \u00een alt c\u00e2mp al muncii? La ce bun?<br \/>\nAl doilea exemplu vine din lumea adolescentilor. Un bun prieten mi-a povestit c\u00e2teva scene din viata nu al lui Ivan Denisovici, ci a unui nepot ajuns la visatoarea v\u00e2rsta de 19 ani. Eminent elev \u00een perioada liceului, atunc c\u00e2nd a ajuns student a luat importanta decizie de a se \u00eenscrie \u00eentr-un partid politic. Foarte bine, veti spune, sa vina tineri bine educati si pregatiti si \u00eenspre teatrul politicii! Numai ca \u00een acest punct al realitatii, grotescul iese \u00een relief. T\u00e2narul respectiv nu s-a \u00eenscris \u00eentr-un partid politic dintr-un excesiv demers cetatenesc. Nu, aspiratia lui catre un partid este ceva mai pragmatica. A aflat din surse credibile (alti studenti mai mari, prieteni de familie etc.) ca drumul sau viitor va fi mai lin daca urmeaza un traseu politic. Ca membru de partid, obtii gratuit o excursie la mare sau la munte \u00een vacante, \u00eeti faci cunostinte care \u00eeti vor fi de ajutor \u00een viata si, cine stie, la 28 de ani poate ajungi sa conduci din functia de director nu stiu ce organizatie judeteana. Se pare ca anumiti tineri sunt bine ancorati \u00een realitatea politica de la noi.<br \/>\nAl treilea exemplu vine din lumea rurala. Cu doua luni \u00eenainte de alegeri, un cetatean modest, cu studii medii, a fost angajat de catre primarie \u00een functia de muncitor la groapa de gunoi a satului. Loc bun, salariu nu mare, dar constant, carte de munca, lucruri rare \u00een spatiul taranesc autohton. Cum nimic nu se ofera gratis, respectivul a trebuit sa-si aduca prinosul partidului care i-a oferit de munca (orice primarie are o culoare politica si la alegeri toata lumea trebuie sa lucreze). Aici lucrurile \u00eentrec puterea de imaginatie, \u00eentruc\u00e2t sarcina celui angajat la groapa de gunoi a fost aceea de a aduna, cu o zi \u00eenainte de primul tur al alegerilor prezidentiale, cartile de identitate ale vecinilor lui (bine\u00eenteles, ale celor care erau de acord, dar aici trebuia sa intre \u00een joc si puterea de convingere). Cartile de identitate au fost \u00eenapoiate imediat dupa alegeri. Sa ghicim la ce au fost folosite buletinele acestor cetateni?<br \/>\nSe tot bate apa \u00een piua pe nu stiu ce mecanisme complicate de reformare a statului rom\u00e2n, dar este tragic ca, la doua decenii de la revolutie, recrutarea \u00een corpul administrativ rom\u00e2nesc se face pe criterii absolut politicianiste, competenta si munca bine facute sucomb\u00e2nd \u00een fata slugarniciei de partid. Este ne\u00eendoielnic faptul ca, daca mai exista oameni \u00een Rom\u00e2nia care mai cred \u00een reformarea statului, \u00een fond \u00een bun-simt si \u00een cinste, ei bine, ei mai trebuie sa mai astepte ceva vreme. P\u00e2na atunci, rom\u00e2nii se pot odihni si relaxa la munte de sarbatori, de exemplu \u00een Poiana Brasov. Preturile sunt o nimic toata (900 \u20ac, cu mic dejun si masa de revelion incluse, ce mai, o adevarata ultra-oferta).<br \/>\nVacanta placuta, Rom\u00e2nia, si sarbatori fericite!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Alegerile au trecut. Curtea Constitutionala si-a facut treaba, Traian Basescu este presedintele Rom\u00e2niei, Mircea Geoana s-a consolat cu pierderea puerila a cursei pentru prezidentiale, mai nou este puternic contestat \u00een PSD, \u00een consecinta lucrurile se asaza \u00een matca simplista a politicii rom\u00e2nesti. Culoarea politica \u2013 cel mai semnificativ criteriu de competenta Ca sa nu piarda&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/reforma-romaneasca-munca-in-folosul-partidului\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Reforma rom\u00e2neasca;  munca \u00een folosul partidului<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1,3],"tags":[486,102,485,260],"class_list":["post-868","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","category-politica","tag-campanie-electorala","tag-pdl","tag-pnl","tag-psd"],"views":2132,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/868","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=868"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/868\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=868"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=868"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=868"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}