{"id":8677,"date":"2011-08-11T16:34:45","date_gmt":"2011-08-11T14:34:45","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=8677"},"modified":"2011-08-11T17:09:08","modified_gmt":"2011-08-11T15:09:08","slug":"supererou-din-intamplare-%e2%80%9egreen-lantern%e2%80%9c-de-martin-campbell","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/supererou-din-intamplare-%e2%80%9egreen-lantern%e2%80%9c-de-martin-campbell\/","title":{"rendered":"Supererou din \u00eent\u00e2mplare: \u201eGreen Lantern\u201c de Martin Campbell"},"content":{"rendered":"

Brightest day, blackest night, no evil shall escape my sight.<\/strong><\/em>
\nLet those who worship evil’s might<\/strong><\/em>
\nBeware my power, green lantern’s light!<\/strong><\/em><\/p>\n

In cea mai luminoasa dintre zile<\/strong><\/em>
\nSi-n cea mai neagra dintre nopti, <\/strong><\/em>
\nNimic din ce-i malefic nu imi va scapa. <\/strong><\/em>
\nFie ca cei care se inchina puterilor raului <\/strong><\/em>
\nSa se teama de puterea mea, <\/strong><\/em>
\nLumina lanternei verzi!<\/strong><\/em><\/p>\n

(Juram\u00e2ntul Lanternei verzi,
\nprotector al Universului)<\/p>\n

In peisajul ecranizarilor de benzi desenate cu supereroi, \u201eGreen Lantern\u201c face nota aparte din doua motive: protagonistul are propria sa poezioara, pe care o recita c\u00e2nd e lupta mai apriga, iar ca erou, e doar unul din cei foarte multi asemeni lui.
\nExista 3600 de inele cu proprietati magice si 3600 de alesi, care fac parte din 2,3 milioane de specii. Dintre acestia, doar unul e om (Hal Jordan, interpretat de Ryan Reynolds). Si totusi, toate celelalte Lanterne verzi pe care le vedem au doua picioare pe care stau, doua m\u00e2ini cu care gesticuleaza si apuca, ochi cu care vad, un nas cu care respira si o gura cu care vorbesc. Cei care au creat aceasta or\u00e2nduiala si vegheaza ca ea sa fie respectata sunt si ei umanoizi, doar ca au teasta mai mare, semn al unei inteligente active, si pielea zb\u00e2rcita, ca pentru a-si arata v\u00e2rsta. In sf\u00e2rsit, corpul personajului negativ e ca de insecta la inceput si creste intr-un ce indefinibil pe masura ce numarul victimelor sale sporeste. Capul ram\u00e2ne, insa, la fel: ca de mumie, adica ceva care a fost odata uman.
\nC\u00e2t despre modul in care cohorta asta de extraterestri actioneaza sau g\u00e2ndeste, si aceasta ne este c\u00e2t se poate de familiar. Cu c\u00e2t am vazut mai multe filme americane p\u00e2na acum, cu at\u00e2t il stim mai bine.
\nPreocuparea lor principala este sa duca p\u00e2na la ultima lor suflare lupta dintre bine si rau. Ce inseamna exact victoria binelui si cum se int\u00e2mpla ca fiinte din alte galaxii sa aiba exact aceleasi notiuni ca noi despre ce inseamna binele si raul, asta nu ni se mai explica.
\nNu intelegem de ce, dar pricepem destul de bine cum. In limitele rescrierii etice pe care \u201eLanterna\u201c o opereaza, raul inseamna frica, iar binele, vointa sau curajul. Precum tricourile la un meci de fotbal, rolul de diferentiator il joaca culorile. Drept urmare, frica e reprezentata prin culoarea galbena (deloc int\u00e2mplator, \u201eyellow\u201c in limba engleza are si sensul de \u201elas\u201e), in timp ce curajul e verde. Cele 3600 de inele ale lanternelor sunt verzi, lanternele insesi au uniforme verzi, emanatia misterioasa cu care se apara sau ataca e la r\u00e2ndul ei verde. C\u00e2nd se vad nevoiti sa infrunte raul cu armele sale, ajunge sa inlocuiasca inelele verzi pe care le poarta cu unele galbene, si gata!, lupta e ca si c\u00e2stigata.
\nProdusul verde
\nPiloti de avioane de lupta pentru care zborul pare o activitate secundara (important e sa spuna ei chestii smechere in timp ce isi doboara inamicii), protagonisti pe care ii apuca blocajele psihice in cel mai prost moment cu putinta, instructii militare tinute de un comandant sadic, discursuri mobilizatoare recitate de un conducator de osti, int\u00e2mpinate cu entuziasm unanim de o armata care porneste cu sansa a doua, pizma pe care i-o poarta tocilarul t\u00e2narului chipes, bine facut si cu lipici la fete sau negativul care devine rau pentru ca nu a fost iubit destul de tatal sau, toate sunt colportate acum intr-un peisaj inedit: in spatiu, si asta ar trebui sa fie de ajuns. Supereroul e capitanul echipei de fotbal american, inamicul sau e nerd-ul, miza e cea mai frumoasa fata din liceu, ce daca in schema intra prima int\u00e2lnire cu o civilizatie extraterestra sau destinul insusi al omenirii?
\nOric\u00e2t de in toi ar fi lupta si oric\u00e2t de mare miza, totul at\u00e2rna de existenta unei femei. Mai devreme sau mai t\u00e2rziu, protagonistul trebuie sa aleaga intre cea care i-a picat cu tronc si intregul cosmos. In cele din urma, si femeia, si lumea sunt salvate, dar, cumva, aceasta prima alegere, a femeii in detrimentul universului, pare de fiecare data alegerea de bun simt, ceva absolut normal.
\nDaca universul e salvat, aceasta se int\u00e2mpla deoarece negativul e energie pura, adica un concept nebulos rasarit din imaginarul new age, dar o energie sensibila la rachete si la alte lovituri fizice. Tot energie e si materia verde, doar ca ea e generata de puterea vointei din fiecare fiinta. Aceasta energie se duce in bateria centrala care alimenteaza lanterna, care alimenteaza inelul, care ii da eroului superputeri. C\u00e2nd inelul nu isi mai face treaba, e pus la reincarcat, intocmai ca un telefon mobil.
\nIn ciuda abundentei de verde, rezultatul e un 3D care nu prea e 3D si un film c\u00e2t se poate de galben.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Brightest day, blackest night, no evil shall escape my sight. Let those who worship evil’s might Beware my power, green lantern’s light! In cea mai luminoasa dintre zile Si-n cea mai neagra dintre nopti, Nimic din ce-i malefic nu imi va scapa. Fie ca cei care se inchina puterilor raului Sa se teama de puterea… Cite\u0219te mai mult »Supererou din \u00eent\u00e2mplare: \u201eGreen Lantern\u201c de Martin Campbell<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[6196,150,83],"class_list":["post-8677","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-green-lantern","tag-cinema","tag-film"],"views":3297,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8677","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8677"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8677\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8677"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8677"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8677"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}