{"id":8669,"date":"2011-08-11T16:24:50","date_gmt":"2011-08-11T14:24:50","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=8669"},"modified":"2011-08-11T16:26:49","modified_gmt":"2011-08-11T14:26:49","slug":"genealogie-si-istorie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/genealogie-si-istorie\/","title":{"rendered":"Genealogie si istorie"},"content":{"rendered":"

Mihai Sorin Radulescu, In cautarea unor istorii uitate – familii rom\u00e2nesti si peripluri apusene,<\/em> Editura Vremea, Bucuresti, 2011, 384 p.<\/strong><\/p>\n

 <\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Cu discretie, sagacitate si perseverenta, Mihai Sorin Radulescu revine in recenta sa carte asupra unor aspecte ale societatii rom\u00e2nesti, reflectate in trecute vieti de oameni de isprava, demers din care reinvie pentru noi o lume plina de culoare, vizitata de autor cu patrunz\u00e3tor spirit inchizitiv si multa empatie, adeseori in lumina unor surprinzatoare confluente apusene. \u201eIn cautarea unor istorii uitate \u2013 familii rom\u00e2nesti si peripluri apusene\u201c vine astfel sa ofere cititorului o noua demonstratie a admirabilei acribii de care istoricul da de multi ani dovada in stradania sa de a aprofunda si pune in valoare c\u00e2t mai mult din zestrea de invatatura si inedit, inepuizabil prezenta in substanta istoriei \u2013 mari si mici.
\nIntr-o pagina remarcabila prin eleganta si franchete polemica, eruditul genealogist si istoric pune, in acest sens, problema relevantei istoriei generatiilor ca parte integranta din marele trunchi al istoriei tarii si, nu mai putin, ca reper constructiv, chemat a juca un rol de liant, de factor de coeziune in viata Cetatii: \u201eGenealogiile inseamna perpetua revenire in timp, rememorare permanenta in succesiunea generatiilor \u2013 si se gaseste aici un mesaj moral deosebit de instructiv si actual\u201c, subliniaza Mihai Sorin Radulescu. De ce \u2013 se intreaba el in continuare \u2013 \u201eistoricul, si in acest caz genealogistul, nu ar trebui sa vada dincolo de litera si cifra evenimentialului? De ce nu ar trebui sa respecte acel adagiu clasic \u2013 in realitate totusi at\u00e2t de putin aplicat \u2013 al \u201ehistoriei magistra vitae\u201c\u201e?
\nO carte de personaje<\/strong>
\nCartea depl\u00e2nge aceasta carenta si ofera pe de alta parte raspuns acestei propozitii. Ea se prezinta ca o pledoarie in favoarea redesteptarii interesului public fata de trecut, inteles si apreciat prin prisma substantei morale pe care \u2013 dincolo de scaderi si de omenestile lui umbre \u2013 el, trecutul, o cuprinde si o poate transmite.
\n\u201eIn cautarea unor istorii uitate\u201c este, precumpanitor, o carte de personaje. In spatele documentelor desprinse de istoric din zapisuri si vechi arhive de familie \u2013 material la prima vedere arid si caduc \u2013 se simte prezenta animata a unui univers uman de mare dinamism si pregnanta, degaj\u00e2nd vigoare intelectuala si energie politica. Iata, de pilda, schita de portret a unui filantrop si mare iubitor de tara din vechime \u2013 om politic si generos mecena totodata \u2013, Ion C\u00e2mpineanu, al carui patronim este prezent in peisajul Bucurestiului de azi prin strada care ii poarta numele: \u201eFara el nu poate fi inteles curentul pasoptist si, in consecinta tot ce a insemnat cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Nu putini sunt cei carora li se atribuie astazi cu generozitate atributul de \u201efondator\u201c al Rom\u00e2niei moderne. Intre ei ar trebui sa i se faca loc si acestui mare boier care a pus interesele obstesti inaintea celor ale persoanei sale\u201c \u2013 spune Mihai Sorin Radulescu, care citeaza in continuare pe Ion Ghica evoc\u00e2nd statura morala si politica a inaintasului sau: \u201eEl este acela care a redeschis in Rom\u00e2nia lupta pe tar\u00e2mul politic si care, prin apararea ce a sustinut in contra acelor care voiau sa ne rapeasca autonomia, ne-a lasat o pagina frumoasa din istoria tarii\u201c. Investindu-si averea in slujba culturii rom\u00e2ne moderne atunci in leagan, daruind intreg avutul sau Societatii Filarmonice si Teatrului National, apoi cauzei cresterii primei generatii de artisti si actori ai tarii, Ion C\u00e2mpineanu este \u201eunul dintre intemeietorii \u201enationalismului\u201c rom\u00e2nesc\u201c, afirma Mihai Sorin Radulescu,\u00a0 care nu omite sa precizeze ca \u2013 voit sau nevoit \u2013 exista in zilele noastre o regretabila ambivalenta, ba chiar confuzie intre conceptele de \u201enational\u201c si \u201enationalist\u201c.
\nDar iata, prin contrast, reinviind din filele cartii silueta unui om de cu totul alta conditie, negustorul Hagi Panteli, inconjurat de numeroasa sa familie, ctitori vestiti ai bisericii Lucaci si binefacatori ai obstii si ai mahalalei (nimic periorativ!) in care si-a trait veacul. In acele vremuri, urc\u00e2nd prin agonisita si merite treptele sociale ale timpului si ajuns la bogatie, \u201ecomerciantul simtea nevoia in general sa-si zideasca banii intr-un lacas de cult\u201c, aminteste Mihai Sorin Radulescu.
\nIntr-un alt capitol, istoricul arunca lumini noi asupra familiei Bratianu ca inspiratoare si datatoare de imbold nu doar istoriei politice a tarii, dar si simtului estetic intruchipat in spatiul public, printre altele prin arhitectura, vazuta ca \u201euna din expresiile cele mai vizibile si elocvente ale istoriei: intruparea in piatra a unei epoci\u201c \u2013 in cuvintele autorului. \u201eAt\u00e2t Ion C. Bratianu, c\u00e2t si Ionel Bratianu \u2013 scrie el -erau interesati de trecut, din care incercau sa extraga invataminte pentru conduita lor politica. Gheorghe Bratianu a fost, dupa cum se stie, chiar un practician profesionist al acestui domeniu. De altfel, este interesant de observat ca Bratienii nu au fost numai oameni politici si, provenind dintr-o familie boiereasca, ar putea fi considerati pe buna dreptate aristocrati, ci erau si intelectuali s\u2026t In buna masura, aceasta tripla ipostaza a lor, care se regaseste la majoritatea membrilor marcanti ai familiei, le explica succesul. De asemenea austeritatea, lipsa interesului propriu si inclinatia spre cauza propriului popor fac din ei o familie exemplara. Bratienii au stiut sa recunoasca si sa slujeasca, in fiecare moment al istoriei moderne, interesul national. Daca ar fi fost vorba de simple ambitii, cum se int\u00e2mpla in cazul multor politicieni, amprenta ad\u00e2nca pe care au lasat-o nu ar fi fost aceeasi\u201c,\u00a0 aminteste istoricul.
\nSiluete de oameni care au fost<\/strong>
\nDespre ctitori si ctitorii in multiple sensuri e vorba in capitolele cartii care evoca, printre altele, familii purt\u00e2nd nume ca Lecca, Bratasanu, Kretzulescu, Farcasanu, Pastia, Vladoianu, Prodan, Vulturescu, Romalo sau Voinescu, \u2013 exemple de trunchiuri de neam si leagane de istorie ca cele despre care, citat in lucrare, scria N. Iorga : \u201eDe la ei ne vine ceva mai scump dec\u00e2t toate mostenirile materiale, mai greu de purtat dec\u00e2t toate sarcinile, ceva care adesea trebuie infruntat cu mai mult curaj desperat dec\u00e2t toate pericolele: felul lor de a fi, transmis, corectat, sintetizat cu mii si mii de experiente, care ajunge p\u00e2na la tine, omul de azi. Ceva care abia poti sa-l infr\u00e2nezi, dar sa-l suprimi cu totul nu, caci mortii nu se dau morti\u201c.
\nPersonaje in carne si oase, rom\u00e2ni si rom\u00e2nce de demult, modele rasarite prin puterile sufletului din marele tesut conjunctiv al duratei lungi, toate aceste siluete de oameni care au fost \u2013 configureaza, dimpreuna cu posteritatea lor \u2013 un tablou policrom, de mare diversitate si vivacitate. Vorbind despre femei, partenere de istorie si purtatoare de viitor, e de semnalat pagina consacrata unei fermecatoare domnite, Zoe Ghika, fiica Domnitorului Scarlat Ghika, evocata pe marginea descoperirii unui portret de la 1777 astazi \u2013 dupa o prelunga odisee -, conservat la Muzeul National din capitala Suediei. Sau, iata, un alt portret de rom\u00e2nca, cel al influentei boieroaice Maria Cantacuzino, apropiata de Balcescu si Alecsandri, imortalizata de Puvis de Chavannes intr-o fresca a Panteonului din capitala Frantei, sub chipul Sfintei Genoveva, patroana Parisului;\u00a0 si \u2013 surpriza\u2013 portretizata inca o data, sub chipul Salomeei, intr-un putin cunoscut tablou al aceluiasi pictor: \u201eTaierea capului sf\u00e2ntului Ioan Botezatorul\u201c, descoperit de istoricul rom\u00e2n intr-un muzeu din capitala Irlandei.
\nCasatorii, incuscriri, discursuri politice, diate si inscriptii votive, divorturi, decese, logodne, mosteniri, nenumarate situatii sociale si de familie tes\u00e2nd istoria de zi cu zi, viata insasi a Cetatii, iata marea fresca multicolora care se desprinde din incursiunea intreprinsa de Mihai Sorin Radulescu cu admirabil profesionalism si\u00a0 migala\u00a0 \u201ein cautarea unor istorii uitate\u201c.
\nPrin documentele ei, cartea vorbeste in multiple maniere despre familii exemplare. Profilurile lor astfel regasite alcatuiesc o suma de portrete care ni se infatiseaza noua, celor de azi \u2013 discret dar convingator \u2013 ca o lectie. Aducerile lor in actualitate, subliniaza autorul, \u201ereinnoada cu traditia, pentru ca ele perpetueaza legatura cu trecutul, pentru ca raspund intrebarilor de astazi fac\u00e2nd referire la bogata si indelungata experienta a generatiilor care nu mai sunt, pentru ca trimit mesaje puternice prezentului\u201c .
\nElita si continuitate<\/strong>
\nDincolo de latura ei de restitutie strict documentara, prin sensurile ei ad\u00e2nci, contextuale, noua carte a lui Mihai Sorin Radulescu ni se infatiseaza printre altele si ca o chemare la reevaluarea conceptului de elita, a modului in care aceasta se construieste pornind de la valori comun impartasite si transmise din familie in familie. Ceea ce se impune, subliniaza el, \u201eeste felul in care aceste familii si-au pastrat si perpetuat, de-a lungul unor perioade de timp indelungate, preocuparile culturale si politice, au pierdut si au c\u00e2stigat averi, au cunoscut succese si esecuri si, in ciuda multor adversitati \u2013 mai ales de natura politica \u2013, au continuat sa existe si sa se manifeste in diferite domenii. Desi exista impresia ca Tarile Rom\u00e2ne s-au aflat intr-o cronica instabilitate, aceasta reproducere a boierimii de-a lungul veacurilor, cu toate elementele alogene asimilate, cu incercarile de decapitare a ei, precum cele intreprinse de unii domnitori mai autoritari, exprima mai degraba o continuitate \u2013 horribile dictum \u2013 in istoria elitelor rom\u00e2nesti. Din pacate, notiunea de \u201econtinuitate\u201c a fost aproape compromisa \u2013 adauga autorul \u2013 prin repetarea sa nesabuita inainte de Decembrie 1989 \u2013 chiar daca in cu totul alt context de semnificatie \u2013 si de\u00a0 aceea a devenit poate chiar dificil de folosit. Istoriografia apuseana utilizeaza intens acest concept si cu adevarat, fara el, evolutia institutiilor, a fenomenelor, a societatii in general nu poate fi inteleasa. Istoria insasi este o imbinare alchimica de continuitati si de fracturi a caror deslusire constituie in buna masura obiectul travaliului istoricului\u201c, isi conchide convingator argumentul autorul.
\nIstoric al unor familii de seama, din a caror fapta, impletita creator cu marile curente ale istoriei, se naste istoria mare, Mihai Sorin Radulescu aduce o substantiala contributie la intelegerea unui trecut inca insuficient cunoscut si aprofundat din perspectiva legaturilor cu trecutul apropiat si cu cele prezente, dominate astazi, cum se stie, de un cu totul alt tip de elite. \u201eIntr-un prezent dominat de coplesitoare interese economico-financiare si politice\u201c, actualitatea acestei abordari nu mai are nevoie de demonstratie. In contrasens cu superficialitatea agresiva cu care mai tot ce are tangenta cu factorul identitar este azi persiflat de catre multi, ori impins intr-un con de umbra prin mass-media, lucrarea istoricului Mihai Sorin Radulescu este o demonstratie de forta si credinta. Este vorba de forta documentului ca evidenta inconturnabila. Este vorba de credinta in adevarul ca, in coeziunea si mersul inainte al unui corp social, valorile ce confera directie si coerenta intregului sunt inextricabil legate de virtutea masurii, perseverenta si simtul pastrarii. \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Mihai Sorin Radulescu, In cautarea unor istorii uitate – familii rom\u00e2nesti si peripluri apusene, Editura Vremea, Bucuresti, 2011, 384 p.     Cu discretie, sagacitate si perseverenta, Mihai Sorin Radulescu revine in recenta sa carte asupra unor aspecte ale societatii rom\u00e2nesti, reflectate in trecute vieti de oameni de isprava, demers din care reinvie pentru noi… Cite\u0219te mai mult »Genealogie si istorie<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[6195,6194],"class_list":["post-8669","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-in-cautarea-unor-istorii-uitate-familii-romanesti-si-peripluri-apusene","tag-mihai-sorin-radulescu"],"views":1616,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8669","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8669"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8669\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8669"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8669"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8669"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}