{"id":8659,"date":"2011-08-11T16:14:13","date_gmt":"2011-08-11T14:14:13","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=8659"},"modified":"2011-08-11T16:15:43","modified_gmt":"2011-08-11T14:15:43","slug":"listituzione-chi-va","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/listituzione-chi-va\/","title":{"rendered":"L&#8217;istituzione chi va"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Ionut Chiva<em>, Institutia moarta a postei,<\/em> prefata de Cosmin Ciotlos, Casa de Pariuri Literare, Bucuresti, 2011, 80 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>\u201e\u00abPovestea acestei carti\u00bb e ca n-a fost g\u00e2ndita, p\u00e2na relativ de cur\u00e2nd, ca o carte. La c\u00e2tiva ani dupa terminarea facultatii am intrat intr-un alcoolism soft, nu at\u00e2t ca ma faceam muci intruna, dar beam zilnic, acasa, c\u00e2te patru, apoi cinci, apoi sase beri. Ramasesem cumva in scoala, mi-a placut foarte mult acolo. Cum sunt si usor nevrotic si eram cam nemultumit de viata mea, c\u00e2nd incepeam sa ma fac ma lua asa o stare: \u2013 si mai scriam c\u00e2te o poezie. P\u00e2na la urma am scris o suta sau c\u00e2te sunt. Na, baiat expresiv\u201c.1<br \/>\nCurat expresiv, Ionut Chiva recidiveaza poetic. Numai ca, raspunz\u00e2nd prefetei lui Cosmin Ciotlos, care copiaza prin titlu cel de-al doilea roman proiectat \u2013 si abandonat \u2013 de prozator, dupa relativ buna receptare a programaticului \u201e69\u201c, lucrurile nu stau bine. De fapt, am putea spune ca nu stau nicicum. Cu alte cuvinte, ca sa-i raspundem si lui Mircea Martin, cel care s-a grabit in urma cu sapte ani sa-l infranumeasca pe noul autor, micul Burroughs a devenit micul Chiva.<br \/>\nContinutistic, volumul e despre limitele comunicarii \u2013 fapt implicit inca din titlu, dupa cum bine remarca Paul Cernat in generoasa lui cronica din \u201e22\u201c \u2013 si, mai ales, o teribila dare de seama despre marasmul cotidian. Cauzele sunt evidentiate din start: \u201eo sa vina iarna, tata, si eu tot n-o sa am timp, e greu,\/ dar tie ti-e cald acolo, iata, am ajuns si la asta: tu esti de ceva timp, acum, chimie\/ si eu te fac\/ mi-e greu sa adorm uneori, alteori te visez si-mi pare foarte rau \/si tu esti mort ai murit\/ murisesi.\u201c (\u201eapuka\u201c). Devoalata c\u00e2t mai explicit posibil, in functia sa de trauma prima, comuna multora dintre vocile douamiiste, pierderea tatalui pare ca functioneaza ca motor textual; astfel, o buna parte din suita de biografeme se roteste lent in jurul acestui eveniment fatal: aparitia \u201e69\u201c-lui si cum \u201epe atunci \/ tatal meu acceptase ca nu mai are loc de vorbit in casa \/ s\u2026t \/ la sf\u00e2rsitul verii am cunoscut-o pe iubita mea cu care citeam suplimentul ziarului ziua\/ un an dupa aia a murit tatal meu\u201c (\u201evara peroni\u201c \u2013 de remarcat schimbarea de macaz, de la iubire la moarte); si mult iubita catea Sasa, dar in special cum \u201eint\u00e2i a murit un membru al familiei\/ apoi repede mama ei\/ si apoi foarte repede sasa. s\u2026t nimic nu-mi lipseste mai mult dec\u00e2t sasa\/ care s-a nascut c\u00e2nd eu nu intrasem la facultate si\/ a fost ce putea fi mai bun pentru mine\u201c (***); si cum, de la un punct, mortile se insinueaza p\u00e2na la provocarea decesului propriu, la modul autist: \u201eumbra mea cum merg seara e mai frumoasa dec\u00e2t david bowie dar sufletul meu e o pestera plictisitoare s\u2026t in care nu vezi nimic.\/ s\u2026t nu-mi pot\u00ed face nimic daca nu ajungi\/ la inima mea de adolescent care citea noaptea si fuma o tigara la 2 ore si se uita de pe balcon la stele.\u201c (***) \u2013 in rest, \u201ecarne trista, dragoste porno\u201c.<br \/>\n<strong>Copil teribil sau tata castrator?<\/strong><br \/>\nGenului nesigur al amintirilor, Ionut Chiva ii contrapune dorinte pe care le proiecteaza la fel de incert asupra unui copil inca neivit; astfel, cu riscul unei hipersaturatii de citate, nu ma pot abtine sa nu redau si fragmentul urmator, inclusiv pentru a-i putea concede poetului niste circumstante atenuante: \u201esa devina un tip foarte cult si reactionar, crud cu people pentru ca are pretentii, foarte rece, sa aiba o viata ca un bildungsroman, cu sens, cu momente de cumpana si suferinta peste care sa treaca cu greu fum\u00e2nd pe malul lacului de pe proprietatea lui si recit\u00e2nd versuri de whitman pentru ca le stie pe dinafara. s\u2026t sa nu fie un produs al contrakulturii un sfertodoct demn de mila dezorganizat care consuma bataille si sade si in loc de versuri din poetii englezi e plin de citate din foucault si moare ca o maimuta care s-a b\u00e2lb\u00e2it toata viata\u201c (\u201emi-as dori foarte tare\u201c). Sa citim in aceste r\u00e2nduri un autorefuz al douamiismului sau, dimpotriva, un elogiu doar in aparenta pe dos? Amaraciune sau dizidenta? Cert e ca dincolo de probabilul caracter antifrastic, pasajul citat e printre putinele reusite ale volumului.<br \/>\nCa reflex al unei vocatii de prozator inca nerasuflate, cartea lui Chiva contine poeme narate cu brio: \u201ema preocupa foarte mult parca mai mult ca niciodata\/ persoana mea si in schimb nu mai pot decit sa narez\u201c (\u201elacrimi pe ringul de dans\u201c). In paranteza fie scris, e ciudat cum Cosmin Ciotlos, in prefata volumului, desi recunoaste caracterul fanat al episoadelor povestite, nu se grabeste sa vorbeasca despre o poezie narativa, ci de \u201escene care scapa memoriei\u201c. Tot poietic vorbind, chiar daca recontextualizat, aflam de la poeto-prozator ca \u201epoezia incepe c\u00e2nd pleaca masinile\u201c (\u201eportughezii\u201c) \u2013 cu alte cuvinte, poemele se misca greu, povestelnic. Si, culmea pentru cineva care s-ar spune ca refuza textualismul, avem intertexte si pretexte la tot pasul: de la \u201eun roman prost si plictisitor de ph. roth\u201c (\u201erom\u00e2nia-olanda, o seara cu ciprian\u201c), la o poezie de Caius Dobrescu pe care acesta \u201eo povesteste in \u201emodernitatea ultima\u201c si asa cum o povesteste pare ok.\u201c (\u201eo femeie vorbeste in bucatarie\u201c); sa mai notam \u201eiluzia singularitatii \/pentru care se sinucid at\u00e2tia adolescenti las\u00e2ndu-si creierii\/ sa se scurga pe scurte de l\u00e2na ca-n cronenberg\u201c (\u201eemergin&#8217; youth\u201c), sau cinematextul anticristic von Trier: \u201einima mea inteligenta ca vulpea care mai scapa o data la limita s\u2026t vulpe mica plouata a dezolarii care vorbeste si spune chaos reigns.\u201c (\u201emunca\u201c) \u2013 numai bine de pus in legatura cu perspectiva lui Cioran emigrantul: \u201ea quoi bon avoir quitte coasta boacii\u201c (\u201egood-bye good-luck good-bye\u201c). Pentru ca, nu-i asa, tot acasa pare mai bine, pe via Baccho. De ce sa mai pui semnul intrebarii pe o fraza ca \u201ede la un punct incolo incepi\/ sa semeni cu orasul in care stai\u201c (\u201epolitics, vision, future\u201c), c\u00e2nd o seara \u201ev\u00e2nata ca in bacovia\u201c se va lasa mereu, chiar intr-o neopatrie terminala cum e Belgia.<br \/>\n<strong>Betie de noapte, poezie de zi<\/strong><br \/>\nDe la un titlu \u2013 desi cinic \u2013 o, suflet al meu, la perle gen \u201esmecheria cu cum au stat masinile\u201c, \u201emunti metalici ca cerul de plumb\u201c, \u201ez\u00e2mbesc sunt inca cool e ok no fear of doamne\u201c, sau, doamne, \u201eca \/nu stiu ce ca cica\u201c, de la \u201eyr so porn &amp; homo homini lupus est &amp; god\u201c, la \u201ekim vine from a pour backround&#8230; \u201e si \u201ebocancii de skin\u201c, avem impresia ca tot volumul ar fi fost scris intr-o zi proasta, nu doar poemul intitulat \u2013 in deplina concordanta cu marturisirea citata la inceputul acestei cronici \u2013 drink till mornin&#8217; sleep through noon. Autorul intreaba retoric: \u201ebar in care am atipit putin \/ nici nu mai stiu: esti de zi sau de noapte?\u201c (\u201ebar de zi, bar de noapte\u2026\u201c) \u2013 pentru a culmina cu \u201emy father sbut also mother, as we find out, finallyt drank from beer bottles \/ and said walk on \/ walk on my son\u201c ss.a.t; si, de fapt, in acest ultim poem, denumit the family of men, avem parafrazate versurile unei melodii semnate Stereophonics. Adica neopostmodernism, optezecism \u00e0 la carte.<br \/>\nIn concluzie, debut\u00e2nd in poezie la recenta Casa de Pariuri Literare, Ionut Chiva depune pe tapet o carte buna de periat, nicidecum de pariat. Un volum prost si plictisitor. Cu ce sa ram\u00e2i de pe urma lui? Cu faptul poate trist ca \u201einstitutia\u201c fracturista s-a fracturat. Cu alte cuvinte, si poliglot, intr-o limba nefolosita-n poeme, dar in buna traditie globalista, pe apa de marasm a s\u00e2mbetei bahice, la nave Chi va\u00a0 s&#8217;affond\u00f2.<\/p>\n<p>Nota<br \/>\n1. http:\/\/www.cdpl.ro\/interviu-ionut-chiva.html, accesat pe 3 august<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Ionut Chiva, Institutia moarta a postei, prefata de Cosmin Ciotlos, Casa de Pariuri Literare, Bucuresti, 2011, 80 p. \u201e\u00abPovestea acestei carti\u00bb e ca n-a fost g\u00e2ndita, p\u00e2na relativ de cur\u00e2nd, ca o carte. La c\u00e2tiva ani dupa terminarea facultatii am intrat intr-un alcoolism soft, nu at\u00e2t ca ma faceam muci intruna, dar beam zilnic, acasa,&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/listituzione-chi-va\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">L&#8217;istituzione chi va<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[6192,6191,5660,6193],"class_list":["post-8659","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-institutia-moarta-a-postei","tag-ionut-chiva","tag-poeti-romani-de-azi","tag-poezie-actuala-romaneasca"],"views":1877,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8659","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8659"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8659\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8659"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8659"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8659"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}