C\u00e2nd s-a \u00eenceput, \u00een Europa, spre sf\u00e2rsitul secolului al XVIII-lea si \u00eenceputul secolului urmator, cercetarea culturii populare, s-a \u00eenteles ca, pe l\u00e2nga demersul direct pe teren al specialistilor, recursul la intermediari este util. \u00cen cuv\u00e2ntul \u00eenainte la cea de-a doua editie, revazuta si \u00eentregita a lucrarii lui Ion Muslea si Ovidiu B\u00e2rlea, \u201eTipologia folclorului din raspunsurile la chestionarele lui B.P. Hasdeu\u201c (Editura Academiei Rom\u00e2ne, 2010, 606 p.), Ion Talos examineaza tocmai aceasta problema, a culegerii folclorului cu ajutorul corespondentilor, demers care a debutat cu ancheta lansata, \u00een 1811, de catre administratia napoleoniana \u00een Italia, procedeu urmat de Iakob Grimm \u00een Germania, \u00een anii 1812 si 1815, de Jean-Jacques Amp\u00e8re \u00een Franta, care a lansat, la Paris, \u00een 1853, \u201eInstructions relatives aux po\u00e9sies populaires de la France\u201c, de Wilhelm Mannhardt \u00een Germania \u00een 1865, care cu raspunsurile la cele 35 de \u00eentrebari privitoare la obiceiurile agrare referitoare la recolta, dorea sa realizeze colectia \u201eMonumenta mytica Germaniae\u201c. Cu cele 2128 de raspunsuri a \u00eenfaptuit celebra lucrare \u201eWald-und Feldkulte\u201c (1875, 1877). Acelasi mijloc, de culegere prin intermediari, l-au urmat Michele Barbi, pe la 1900, \u00een Italia, Ram\u00f3n Men\u00e9ndez Pidal \u00een Spania si Arthur Rossat, \u00een Elvetia romanda, \u00een 1907.
\nMetoda culegerii cu ajutorul corespondentilor a fost practicata si la noi, \u00een principal de B. P. Hasdeu, care a lansat chestionarele \u201eObiceiele juridice ale poporului rom\u00e2n. Programa\u201c (1878) si \u201ePrograma pentru adunarea datelor privitoare la limba rom\u00e2na\u201c (1884-1885), de Nicolae Densusianu, cu \u201eCestionariu despre traditiunile istorice si anticitatile terilor locuite de rom\u00e2ni…\u201c, I (1893), II (1895), de Muzeul Limbii Rom\u00e2ne si de Muzeul Etnografic al Transilvaniei dupa 1919, de Arhiva de Folclor a Academiei Rom\u00e2ne dupa 1930, de Arhiva de Folclor a Moldovei si Bucovinei, de \u201eAtlasul etnografic al Rom\u00e2niei\u201c, al carui chestionar, lansat \u00een 1970, a recoltat raspunsuri din 600 de sate. Ion Talos aminteste si c\u00e2tiva cercetatori razleti, care au cules creatii populare cu ajutorul elevilor, Timotei Cipariu, Ion Micu Moldovan, Alexiu Viciu, Traian Gherman. Se cuvenea sa fie amintit si Th. D. Sperantia, cu cele doua chestionare ale sale, primul privind sarbatorile pag\u00e2ne ale poporului rom\u00e2n, la care a primit 1281 de raspunsuri, aflate la Biblioteca Academiei Rom\u00e2ne, \u00een 8 volume \u00eensum\u00e2nd 5 758 de pagini de manuscris, si cel de al doilea chestionar, pe tema \u201ecel mai nou c\u00e2ntec\u201c. \u00cen volumul nostru, \u201eRepere \u00een etnologia rom\u00e2neasca\u201c (2002) figureaza articolul \u201eTh. D. Sperantia si sarbatorile pag\u00e2ne ale poporului rom\u00e2n\u201c, iar \u00een celalalt volum al nostru, \u201eContributii la etnologia rom\u00e2neasca\u201c (2004) am inclus articolul \u201eS\u00e2nzienele (Dragaica) \u00een raspunsurile la chestionarul lui Th. D. Sperantia\u201c. Este \u00eenca un aspect care n-a facut obiectul eruditului articol al lui Ion Talos, si anume ca unele chestionare aparute \u00een Vest au fost preluate de etnologi rom\u00e2ni. B. P. Hasdeu foloseste \u201eclasica opera\u201c a lui Grimm, \u201eDeutsche Rechtsalterth\u00fcmer\u201c din 1845 si chestionarele lui V. Bogisich de la Ragusa si ale lui Efimenko si Matviev din Rusia. Gr. G. Tocilescu \u00eensa a preluat, nemarturisit, \u201eInstructions et Questionnaires\u201c, publicat de Paul S\u00e9billot \u00een revista franceza \u201eRevue des traditions populaires\u201c. Plagiatul a fost denuntat de vreo doua gazete ale timpului, \u00een primul r\u00e2nd de Artur Gorovei, care publicase chestionarul lui S\u00e9billot \u00een \u201eSezatoarea\u201c falticeneana.
\nDaca la primul chestionar, cel despre obiceiurile juridice, raspunsurile – venite din Botosani, Buzau, D\u00e2mbovita, Dolj, Falciu, Gorj, Mehedinti, Muscel, Prahova, Putna, R\u00e2mnicu Sarat, Roman, Tecuci, Tutova, Ilfov, Romanati si Vlasca – au fost adunate \u00een trei volume, cele despre \u201edatele privitoare la limba rom\u00e2na\u201c, primite din 700 de sate, au constituit 19 volume \u00eensum\u00e2nd 17 000 de pagini.
\nCa si unele raspunsuri la chestionare din Europa, cele primite de B. P. Hasdeu au \u00eenceput sa fie cercetate la trei sferturi de veac de la primirea lor. Ion Muslea si sotia sa au \u00eenceput redactarea lucrarii la \u00eenceputul anilor ’50 ai secolului trecut, din 1957 alatur\u00e2ndu-li-se t\u00e2narul cercetator Ion Talos. Fapt foarte laudabil, Ion Muslea a renuntat la proiectul dint\u00e2i, acela de a alcatui doar \u201eo simpla extragere de date\u201c, utila cercetatorilor clujeni, si a trecut la sistematizarea tuturor datelor. N-a putut \u00eensa, din cauza bolii, sa duca lucrarea p\u00e2na la capat, rug\u00e2ndu-si sotia sa-i transmita lui Ovidiu B\u00e2rlea, bunul sau prieten, sa continue lucrarea. Acesta, cu eruditia si tenacitatea care i-au fost unanim recunoscute, a \u00eencheiat lucrarea si ea a putut sa apara \u00een 1970 la Editura Minerva, redactor al cartii fiind Ioan Serb. Ovidiu B\u00e2rlea a desav\u00e2rsit aceasta lucrare, care, \u00een opinia sa, nu este \u201enici un repertoriu, nici un dictionar folcloric, ci o tipologie, deoarece datele au fost grupate tematic, reconstituind scheletul fiecarui fapt si arat\u00e2ndu-i stufozitatea de la aspectele cele mai frecvente p\u00e2na la cele singulare.\u201c
\n\u00cen partea \u00eent\u00e2i au fost sistematizate raspunsurile despre cosmogonie, lumea de apoi, fiinte si fenomene fantastice, regnul vegetal si animal, ciclul calendaristic, ciclul familial, gospodarie si viata cotidiana, iar \u00een partea a doua cele despre genuri si specii de arta.
\nPrin vechimea, bogatia, prin comunicarea de fenomene noi, de aspecte necunoscute, prin ingenioasa sistematizare si prezentare, raspunsurile la chestionarele lui B. P. Hasdeu se constituie \u00een \u201ecel mai important material folcloric rom\u00e2nesc\u201c. Si Ion Muslea, si Ovidiu B\u00e2rlea au relevat noutatile fata de lucrari aparute, semnate de Artur Gorovei, Tudor Pamfile, Elena Sevastos, I. A. Candrea. Astfel, se spune ca informatiile despre Dragaica din cartea lui Tudor Pamfile \u201eSarbatorile de vara\u201c, sunt sarace, ca sunt informatii despre ritualul nuntii care nu se gasesc \u00een monografiile publicate de S. Fl. Marian si Elena Sevastos, ca repertoriul jocurilor de copii este mai bogat dec\u00e2t \u00een cartile lui Tudor Pamfile, ca sectiunea despre deochi din cartea lui I.A. Candrea, \u201eFolclorul medical rom\u00e2n comparat\u201c este saraca fata de raspunsurile la chestionarul lui Hasdeu.
\nIon Muslea a tinut sa spuna ceva esential, ca lucrarea nu se adreseaza si nu este utila doar folcloristilor, ci si istoricilor literari, naturalistilor, fizicienilor, istoricilor medicinii, literatilor, artistilor, filologilor, lexicologilor.
\nEditia \u00eengrijita de Ioan I. Muslea este una \u201erevazuta si \u00eentregita\u201c, pentru ca, precizeaza el, \u201e\u00centre h\u00e2rtiile ramase de la Ovidiu B\u00e2rlea, am dat peste o lista a materialelor lipsa, iar, \u00een arhiva Muslea, am descoperit c\u00e2teva liste ale unor teme\/ raspunsuri ramase neredactate, incomplete sau nedefinitivate, dintre care amintesc: animale, pasari, insecte; fratii de cruce; juraminte, ocari; c\u00e2ntece; carti de joc; dansuri\/ jocuri; \u00eenmorm\u00e2ntarea; suflet de om si de dobitoc; moartea la om si la dobitoc; cuget, minte, g\u00e2ndire; frumosul; z\u00e2ne si z\u00e2ni; filma; lado; stafie; boale la vite si de om; ciuma; stiinta poporului; ziua si noaptea cum le \u00eemparte poporul; ziua-nt\u00e2i a lunii; animale mai placute lui Dumnezeu; locuri\/ape sfinte; blesteme cu Dunarea; despre v\u00e2nturi; rugaciuni \u00een afara bisericii; fapti; muma-padurii; rodul pam\u00e2ntului; m\u00e2nicatoarea; rai-iad; celalalt tar\u00e2m; vremea de apoi.\u201c
\nO noutate este capitolul de \u201eblesteme, juraminte, ocari, \u00eenjuraturi\u201c.
\nInformatorii \u00eensisi apreciaza ca \u201emulte dintre ocari sunt scandaloase, foarte dure\u201c, \u201esunt sudalmi si \u00eenjuraturi \u00een tot modul si cheama bataie\u201c, \u201econtin cele mai murdare si neumane cuvinte si c\u00e2nd vin de la barbati si de la femei\u201c, \u201euneori se ajunge aproape la \u00eencaierare si se \u00eentrec \u00een vorbe murdare\u201c, \u201efemeile crescute foarte rau (cele de vacari sau de tigani) \u00eentrebuinteaza ocari de tot m\u00e2rsave\u201c. Cei care se dusmanesc \u00eesi arunca astfel de epitete: adormit, buzarnic, bagabont,betiv, calic, c\u00e2ine batr\u00e2n, cioflingar, ciudat, ciuciubat, ciuciupenci, cartofor, cascaund, curvar, dezl\u00e2nat, duhoare, fermecat, hot, ghiogar, gogoman, haidau, haidamac, jacuitor, janghinos, juchitor, lepsit, mascara, misel, mujic, nasoila, nauc, nemernic, nichipercea, oftigos, obracit, parsiv, p\u00e2rlit, paduchios, p\u00e2clisit, potlogar, rapanos, r\u00e2sul oamenilor, sarac, str\u00e2mb, sc\u00e2rnavie, t\u00e2lhar, t\u00e2r\u00e2ie br\u00e2u, venetic, zapacit.
\nSe \u00eenjura de cele sfinte: ceara, colac, denie, duh, Dumnezeu, evanghelie, grijanie, icoana, \u00eempartasanie, leturghie, lum\u00e2nare, morm\u00e2nt, praznic, priveghi, prohod, paste, prapuri, tam\u00e2nie s.a.
\nB.P. Hasdeu a avut eleganta de a scrie ca aceasta opera nu este doar a sa, ca ea este datorata si inteligentilor \u00eenvatatori din lumea satelor, care i-au trimis pretioase documente: \u201eAdeseori am fost silit sa intru \u00een corespondenta cu cei care au trimis raspunsurile pentru a le cere explicari, c\u00e2ntece poporane, sau alte informatiuni asupra raspunsurilor date. Din aceasta corespondenta s-a format un dosar \u00eentreg. Cu aceasta ocaziune \u00eemi pare bine a putea constata un lucru: orice s-ar zice despre starea instructiunii publice \u00een Rom\u00e2nia, raspunsurile ce am primit dovedesc ca sunt nu numai \u00een orase, dar chiar si \u00een sate si catune, \u00eenvatatori de o inteligenta rara, cari ar face onoare oricarei scoli straine.\u201c (\u201eAnalele Academiei Rom\u00e2ne\u201c, seria II, tom. VIII, 1885-1886, p. 103.)
\nPentru aceasta a doua editie a lucrarii, li se cuvin sincere multumiri domnului Ioan T. Muslea, alcatuitorul ei, Editurii Academiei Rom\u00e2ne si redactorului de carte, eminenta editoare, doamna Magdalena Bedrosian.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
C\u00e2nd s-a \u00eenceput, \u00een Europa, spre sf\u00e2rsitul secolului al XVIII-lea si \u00eenceputul secolului urmator, cercetarea culturii populare, s-a \u00eenteles ca, pe l\u00e2nga demersul direct pe teren al specialistilor, recursul la intermediari este util. \u00cen cuv\u00e2ntul \u00eenainte la cea de-a doua editie, revazuta si \u00eentregita a lucrarii lui Ion Muslea si Ovidiu B\u00e2rlea, \u201eTipologia folclorului din… Cite\u0219te mai mult »O opera de seama a lui B.P. Hasdeu<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[6092,6095,6097,6094,6099,2951,6089,6091,6093,4590,6090,1408,6096,6086,6088,6087,2638,6098],"class_list":["post-8576","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-6092","tag-analele-academiei","tag-artur-gorovei","tag-bp-hasdeu","tag-elena-sevastos","tag-folclor","tag-germania","tag-grimm","tag-hasdeu","tag-i-a-candrea","tag-jean-jacques","tag-limba-romana","tag-magdalena-bedrosian","tag-menendez-pidal","tag-monumenta","tag-populare","tag-spania","tag-tudor-pamfile"],"views":2551,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8576","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8576"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8576\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8576"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8576"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8576"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}