{"id":8564,"date":"2011-07-27T11:45:56","date_gmt":"2011-07-27T09:45:56","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=8564"},"modified":"2011-07-27T11:45:56","modified_gmt":"2011-07-27T09:45:56","slug":"cazul-mircea-iorgulescu-dosarul-unui-dosar-4","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cazul-mircea-iorgulescu-dosarul-unui-dosar-4\/","title":{"rendered":"Cazul Mircea Iorgulescu. Dosarul unui dosar (4)"},"content":{"rendered":"
\n

Justitia uneori nu vrea, alteori nu poate<\/h3>\n

<\/strong>In loc de alte comentarii personale, am pus la dispozitia cititorului piesele principale ale dosarului, provenind de la ambele parti. Ele absorb si interpreteaza asa-zisul material probator, foarte voluminos deoarece cuprinde exact roadele supravegherii lui Mircea Iorgulescu de catre Securitate. Cine studiaza arhivele epocii observa usor ca ofiterii preluau stilul si reteta intregii societati de a-si umfla activitatea, deci meritele, c\u00e2t mai smechereste posibil. O ocazie speciala le-a oferit lumea literara, cu volubilitatea, orgoliile si rivalitatile ei. Tin\u00e2ndu-si urechea aproape, ofiterii converteau discutiile si scrisorile interceptate, sau dialogurile purtate fatis, neconspirativ, in fel de fel de rapoarte, note, sinteze. Scotocind in rumegusul lor, cautatorii disperati ai dizidentei pigmeice scot c\u00e2te un g\u00e2ndac uscat si exclama: \u201eiata eroul!\u201c Sau \u201eiata tradatorul!\u201c
\nDerizoriul triumfa, dar nu pe seama ridiculului, ci a unor vieti mai mult inocente dec\u00e2t culpabile. In mod normal, cernerea rumegusului, c\u00e2ntarirea si aprecierea faptelor, ar trebui sa le faca justitia, Dar justitia uneori nu vrea, alteori nu poate. Nu vor magistratii ce refuza, dintr-un motiv sau altul, sa se complice. Cei ce vor int\u00e2mpina dificultatea unei reglementari extrem de obtuze si simplificatoare. In bogatia de reglementari proaste si foarte proaste ce formeaza legislatia tranzitiei, Legea deconspirarii este cea mai proasta.
\nCititorul merita sa cunoasca si sa compare documentele etalate cu considerentele Doamnei judecator care a stabilit verdictul de \u201ecolaborator\u201c. Deocamdata nu-i putem
\nsatisface acest drept. Dupa aproape 5 luni de la rostirea verdictului (\u201eAdmite actiunea. Constata calitatea de colaborator al Securitatii. Cu recurs\u201c), Doamna judecator nu a reusit sa-si motiveze sentinta.<\/p>\n

Sergiu Andon<\/strong><\/p>\n<\/blockquote>\n

CURTEA DE APEL BUCURESTI
\nSectia a VIII-a de contencios
\nadministrativ si fiscal
\nDosar nr. 11789\/2\/2009
\nIn pronuntare la Doamna judecator
\nMONICA NICULESCU<\/p>\n

Doamna\u00a0 Presedinte,
\nSubsemnatul IORGULESCU MIRCEA \u2013 prin avocat \u2013 in calitate de p\u00e2r\u00e2t in pricina ce formeaza obiectul dosarului nr. 11789\/2\/ 2009, reclamant fiind CONSILIUL NATIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITATII \u2013 CNSAS,
\nIn conformitate cu prevederile art. 146 din Codul de procedura civila si cu dispozitiile Curtii la incheierea dezbaterilor,
\nDepun, cu rugamintea de a fi primite, analizate si avute in vedere la solutionarea cauzei, urmatoarele<\/p>\n

CONCLUZII SCRISE
\nDezlegarea acestei pricini se confunda cu raspunsul la urmatoarele 4 probleme elementare de drept:<\/p>\n

Daca verdictul instantei trebuie sa se intemeieze pe supozitii ori pe certitudini.
\nDaca, in acceptiunea legislatiei deconspirarii, se are in vedere activitatea de a fi furnizat informatii fostei Securitati ori si activitatea de a fi primit informatii de la acea institutie.
\nDaca spiritul legii cere ca faptul juridic al colaborarii sa fi fost comis constient, cu vointa, cu intentie directa sau indirecta, ori daca el a putut fi si neconstient, involuntar.
\nDaca instanta investita cu o astfel de actiune este sau nu tinuta de obligatia de a preveni orice greseala in aflarea adevarului (art. 129 alin. (5) Cod proc. Civ.).<\/p>\n

Doamnei Presedinte a Sectiei a VIII-a, de contencios administrativ
\nsi fiscal \u2013 Curtea de Apel Bucuresti<\/p>\n

In legatura cu aceste 4 probleme de drept observam urmatoarele:<\/p>\n

1<\/strong><\/p>\n

Certitudini:
\nP\u00e2r\u00e2tul a fost urmarit de Securitate.
\nUrmarirea a fost incetata si reluata de mai multe ori, pe parcursul mai multor ani.
\nPeriaoda atentiei pe care i-a acordat-o Securitatea a inceput in anul 1982, cu interes maxim in anii 1985-1986.
\nVerificat in timp, interesul Securitatii fata de MIRCEA IORGULESCU se prezinta astfel: perioada sigura 1985-1986, perioada probabila 1982-1985, perioada eventuala 1980-1982, perioada improbabila p\u00e2na in 1980. Aceste aprecieri se bazeaza pe urmatoarele dovezi:
\nPerioada sigura este dovedita de data deschiderii Dosarului de urmarire informativa nr. 4249 inscrisa pe coperta acestuia \u2013 29.10.1985 \u2013 si de data predarii dosarului pentru inarhivare, inscrisa in rezolutiile de pe fila 86 verso a volumului I: 29.10.1986.
\nPerioada probabila are ca data de inceput 19.05.1982 c\u00e2nd in adresa S.M.B. catre I.S.J. Prahova (D.U.I. fila 7) se mentioneaza obtinerea unei autorizari a organului de partid.
\nPerioada eventuala poate fi luata in discutie incep\u00e2nd cu 13.01.1982 de pe Nota olograf a sursei SUCIU (D.U.I. fila 6)
\nPerioada anterioara datei de 13.01.1982 este improbabila sub aspectul interesului de orice fel al Securitatii fata de MIRCEA IORGULESCU. Nu exista dosar informativ sau de retea. Nu exista nicio aprobare solicitata organului P.C.R., nu exista niciun plan de masuri, adresa, nota de analiza sau orice alt document privitor la MIRCEA IORGULESCU, suspectul DORIN ori suspectul MIREL. Cele 4 inscrisuri care fac referire la un pseudonim DORIN (si pe care le vom analiza infra la cap. 1.2., provin din anii 1977-1978, sunt extrase din alte dosare, fara sa existe vreun temei pentru a se considera ca acel colaborator DORIN, din 1977-1978, ar fi MIRCEA IORGULESCU, urmarit 5 ani mai t\u00e2rziu sub pseudonim omonim.
\nDin inscrisuri rezulta cu certitudine ca s-a solicitat aprobarea Comitetului P.C.R. ,,pentru ad\u00e2ncirea verificarilor privind unele atitudini necorespunzatoare ale criticului literar\u201c (Nota catre Comitetul de partid al Sectorului 1 fara numar si fara data aflata la fila 4 din D.U.I. \u2013 subl.ns. \u2013 S.A.). Deci nu pentru a fi colaborator.
\nSituatia interceptarii convorbirilor telefonice demonstreaza ca urmarirea informativa s-a efectuat si in afara perioadelor aprobate de Comitetul de partid, dar tot ca suspect.
\nPentru asigurarea spionarii p\u00e2r\u00e2tului au fost dirijati nu mai putin de 11 informatori adevarati (nume de cod: Mircea Pop, Crin, Martin, Tudorache, Dalton, Suciu, Daniel, Prodan, Tom (sau Toni), Relu si Paul).
\nI-a fost interceptata si copiata intreaga corespondenta, inclusiv cu personalitati culturale din tara si strainatate (ex. Klaus Heitmann, Motzan Peter, S. Drukmann Damian, George Pruteanu, Bedros Horasangian, Michel Kaptis).
\nb) MIREL si DORIN au fost nume de cod ale urmaritului MIRCEA IORGULESCU si nu ale colaboratorului.
\nCa persoana suspecta, titular de dosar de urmarire informativa, p\u00e2r\u00e2tului MIRCEA IORGULESCU i s-a stabilit initial numele de cod DORIN (p\u00e2na la 23.03.1985) apoi numele de cod MIREL (29.03.1985-29.10.1986).
\nNu exisa absolut nicio dovada sau indiciu ca p\u00e2r\u00e2tul i-ar fi fost atribuit acest nume de cod si ca informator. De altfel este absurd si contrar regulilor conspirativitatii ca unei persoane urmarite, careia i se aloca un anumit nume de cod tocmai pentru a nu afla ca este urmarita, sa i se atribuie acelasi nume de cod si ca informator, ceea ce presupune sa cunoasca numele si sa-l foloseasca.
\nCertitudinea ca n-a fost folosit ca informator rezulta si din concluziile Raportului cu propuneri de inchidere a D.U.I. ,,MIREL\u201c din 29.10.1986, pag. 3 ,,incetarea urmaririi informative prin influentare (…) cu mentinerea lui IORGULESCU MIRCEA in cartoteca general-documentara si fara mentinerea in evidenta legaturilor\u201c (D.U.I. fila 86, sublinierile ne apartin).<\/p>\n

c) Actiunile, declaratiile si chiar prezenta in anumite zone ale lui MIRCEA IORGULESCU care interesau Securitatea nu sunt aflate deloc de ofiterii institutiei, ori sunt aflate din interceptari si relatari ale informatorilor, niciodata de la MIRCEA IORGULESCU insusi.
\nAstfel, de int\u00e2lnirile cu MONICA LOVINESCU si VIRGIL IERUNCA, Securitatea nu a stiut. Contactele cu alti cetateni straini au fost urmarite cu toata circumspectia.
\nDespre intentia de a calatori in R.F.G. la T\u00e2rgul de carte de la Frankfurt, Securitatea afla de la sursa TOMI (D.U.I. filele 41 si 41 verso).<\/p>\n

Si despre luarile de atitudine ale p\u00e2r\u00e2tului, inclusiv din Consiliul de Conducere al Uniunii Scriitorilor, Securitatea afla din surse si nu de la MIRCEA IORGULESCU.
\nAcele surse (informatori adevarati din mediul literar) depuneau chiar eforturi \u201esa-l traga de limba\u201c pe obiectiv, astfel cum rezulta, spre exemplu din Nota-raport a sursei SUCIU din 17.12.1985 (D.U.I. filele 52-53).
\nEste de neimaginat ca DORIN sau MIREL, daca ar fi fost surse, ori si surse, sa nu-si ia precautia de a informa cel putin partial ofiterul de legatura cu aspecte despre care putea fi sigur ca vor ajunge la cunostinta acestuia. Si este la fel de neimaginat ca Securitatea, cunosc\u00e2nd intentiile asa-zisului colaborator (de luari de atitudine, de contacte cu strainii, de plecare in strainatate) sa nu le fi cuprins in scenarii si combinatii specifice preocuparilor institutiei, consemn\u00e2ndu-le ca atare in documente.<\/p>\n

d) Neincrederea Securitatii in actiunile si intentiile lui MIRCEA IORGULESCU depasesc cu mult limitele circumspectiei profesionale.
\nIncadrarea p\u00e2r\u00e2tului cu 11 adevarati informatori, pe l\u00e2nga interceptarea asidua a corespondentei si telefoanelor, denota ca p\u00e2r\u00e2tul nu se bucura nicidecum de increderea pe care o presupune initierea unei relatii de colaborare.
\nNeincrederea mergea p\u00e2na la urmarirea p\u00e2r\u00e2tului chiar si prin tara (a se vedea adresele I.S.M. Bucuresti catre I.S.J. Constanta si I.S.J. Cluj).
\nEste meritul lui MIRCEA IORGULESCU de a-si fi impus, prin natura si valoarea preocuparilor, prezenta la T\u00e2rgul de carte din R.F.G. in noiembrie 1986. Securitatea ar fi putut profita de prilej pentru a-i incredinta anumite misiuni si, in orice caz, a-i sprijini plecarea cel putin sub aspect birocratic. Toate dovezile indica aspectul ca p\u00e2r\u00e2tul singur, neajutat, a trebuit sa se zbata pentru a-si obtine aprobarile si avizele de plecare.
\nIn schimb, ofiterii din Directia de securitate care se ocupau de lumea literara au grija sa ceara Directiei Pasapoarte (D.U.I. fila 44) ca la trecerea frontierei p\u00e2r\u00e2tul sa fie controlat minutios. (In mod normal, spionilor proprii li se faciliteaza, nu li se ingreuneaza trecerea frontierei).
\nScotocirea minutioasa a bagajelor la punctul de trecere a frontierei (D.U.I. fila 54-55) reflecta pe l\u00e2nga o circumspectie generala si una speciala. Circumspectia speciala era aceea ca sa nu scoata din tara vreun manuscris de-al lui BUJOR NEDELCOVICI (D.U.I. fila 44). Iata deci adevarata fata a relatiei trivalente Securitate – Iorgulescu \u2013 Nedelcovici si nu aceea pe care o acrediteaza actiunea reclamantului.<\/p>\n

e) Profilul intelectual, moral, profesional si civic al lui MIRCEA IORGULESCU este precis conturat chiar prin inscrisurile Securitatii.
\nCitam:
\n\u201eMircea Iorgulescu ocupa o pozitie speciala, determinanta (…) de faptul ca evita o dependenta directa de cei care incearca sa dea tonul in judecarea cartilor si evaluarea autorilor (…). Actele lui de independenta se citesc in semnalele cartilor (…). Imi pare onest si interesat real de binele literaturii (…). Uneori isi marturiseste nemultumirea, insa nu public si nu crede ca o ruptura sau un scandal ar ajuta la munca si pozitia lui. (…) Nu pare sa aiba o camarila, precum Manolescu si Simion. Nici n-o doreste, cred.\u201c
\n(Nota sursei PRODAN \u2013 D.U.I. fila 38)<\/p>\n

\u201e(…) pe marginea ultimei sedinte de Consiliu de la Uniunea Scriitorilor (…) Iorgulescu a afirmat ca nu a mai vrut sa ridice unele probleme care-l fram\u00e2nta (…) ca sa nu se mai spuna ca el da tonul nemultumirilor (…). In acelasi timp Iorgulescu era suparat pe Dan Desliu consider\u00e2nd gestul lui cu scrisoarea lui Tudoran drept un act provocator\u201c.
\n(Nota raport a sursei DANIEL din 21.06.1985, D.U.I. filele 36-36 verso).<\/p>\n

\u201eVerificarile complexe efectuate au confirmat ca IORGULESCU MIRCEA in diverse imprejurari, at\u00e2t in cercul sau de relatii c\u00e2t si in timpul unor sedinte de lucru de la Uniunea Scriitorilor adopta un ton revendicativ, exprim\u00e2ndu-si totodata nemultumirele fata de politica editoriala, situatia tirajelor, a drepturilor de autor etc.\u201c
\n(Raport cu propuneri de inchidere a D.U.I. \u201eMIREL\u201c
\nIntocmit de lt.col. Oprisor Onitiu la 29.10.1985,
\nD.U.I. fila 85).
\nDin aceste documente rezulta ca MIRCEA IORGULESCU se comporta ca un carturar cu verticalitate, calauzit de principii profesionale si etice, evit\u00e2nd protestele spectaculoase si inutile, chiar daunatoare, dar action\u00e2nd transant si perseverent in problemele esentiale pentru climatul cultural, av\u00e2nd in vedere in mod realist si conditiile epocii. Un om neinfluentabil, nici de catre \u201edizidenti\u201c, nici de catre oficiali.<\/p>\n

f) MIRCEA IORGULESCU isi urma, in conditiile totalitarismului, propriile obiective socio-profesionale.
\nEchilibrat, dar nu conformist, MIRCEA IORGULESCU adopta public pozitii transante c\u00e2nd considera ca atitudinea lui poate avea efecte benefice pentru obstea literara.
\nUn exemplu in acest sens este Nota-raport a sursei PAUL din 02.08.1986 (D.U.I. fila 84).
\nDintre obiectivele sale diferite de ale oficialitatilor au facut parte apararea lui OCTAVIAN PALER, respectarea Statutului Uniunii Scriitorilor, editarea publicatiei elitiste Caiete critice.
\nO pozitie intransigenta a avut in legatura cu deformari ale relatiei scriitori-cititori prin actiuni de masa, cu participanti adusi cu forta, in contextul actiunilor de cult al personalitatii lui NICOLAE CEAUSESCU (A se vedea inscrisurile nr. 2 si nr. 3 depuse la termenul din 26.01.2011).<\/p>\n

g) Securitatea cunostea de la terti si prin mijloacele directe de supraveghere actiunile comise sau preconizate de MIRCEA IORGULESCU si le adapta propriei birocratii.
\nCa nu Securitatea era cea care-i forma opiniile si ii dirija atitudinile lui MIRCEA IORGULESCU rezulta, spre exemplu, din rezolutia pusa de ofiter pe Nota sursei PRODAN din 08.05.1985: \u201eA fost instruit sa-si apropie relatiile de acesta pentru a ne semnala aspecte concrete legate de modul cum interpreteaza politica culturala a partidului si a activitatii ce o desfasoara in cadrul rev. \u201eRom\u00e2nia literara\u201c) (D.U.I. fila 38).<\/p>\n

h) Neexist\u00e2nd nicio dovada ca MIRCEA IORGULESCU ar fi rasp\u00e2ndit alte idei dec\u00e2t ideile proprii actiunea reclamantului se transforma intr-o actiune de cenzura retroactiva.
\nIn fapt, se cere unei instante a statului de drept sa stigmatizeze prin atribuirea unui calificativ blamant un cetatean care nu a facut altceva dec\u00e2t sa-si afirme ideile si convingerile.<\/p>\n

Supozitii:
\na) In principal, institutia reclamanta presupune ca p\u00e2r\u00e2tul ar fi indus la comanda in lumea literara, punctual spre unii scriitori care se straduiau sa capete aureola de protestatari, idei de temperare.
\nSupozitia este infirmata de probe din care rezulta ca:
\nMIRCEA IORGULESCU insusi avea atitudini foarte critice.
\nNiciodata MIRCEA IORGULESCU nu a sustinut alte idei dec\u00e2t cele in care credea, pentru ca erau ale lui.
\nNiciodata nu s-a lansat in actiuni provocatoare;
\nDaca Securitatea si-a propus sa incurajeze anumite nuante din convingerile lui MIRCEA IORGULESCU, a facut-o disimulat, prin cei 11 colaboratori cu care il inconjurase, ori prin rare discutii directe, sub masca unor convorbiri banale.
\nNiciun cetatean nu avea caderea sa refuze discutia cu reprezentanti ai unei autoritati.
\nDaca se admite ipoteza ca MIRCEA IORGULESCU ar fi fost manipulat de Securitate, nu exista nicio dovada credibila ca el a cunoscut ca este manipulat.
\nEste plauzibil ca Securitatea, daca dorea sa influenteze comporatmentul anumitor persoane, nu avea dec\u00e2t sa strecoare pseudo-indiscretii prin numerosii sai informatori adevarati, cont\u00e2nd pe realitatea ca mediul literar, ca si cel gazetaresc, este foarte bun conductor de informatii.<\/p>\n

b) Supozitiile Institutiei reclamante sunt extrase din inscrisuri provenind exclusiv de la ofiteri de securitate, necoroborate cu alte dovezi.
\nDeconspirarea are loc pentru ca Securitatea a fost desfiintata ca o institutie eminamente abuziva. Or, nu se pot credita fara rezerve inscrisurile prepusilor unei institutii desfiintate tocmai pentru ca era abuziva inclusiv in modul de intocmire a actelor.
\nPe de alta parte, nu poate fi ignorat stilul excesiv birocratic si dominat de falsuri al institutiilor statului totalitar, care-si creau si amplificau activitati fictive, rezultate fictive, victorii fictive, in cazul de fata \u2013 victoriile intru temperarea elementelor mai zgomotoase, fals dizidente si ele.<\/p>\n

c) Cele c\u00e2teva inscrisuri pe care se sprijina supozitia reclamantului sunt coplesite de multitudinea dovezilor cu continut contrar, mult mai verosimile, pe care le-am amintit in capitolul 1.1.<\/p>\n

d) Cel mult, poate fi luata in seama presupunerea ca ofiterii de securitate ce raspundeau de lumea literara, au incercat sa-l influenteze disimulat pe MIRCEA IORGULESCU, sa-si sustina unele dintre ideile sale, ceea ce nu poate forma obiectul deconspirarii.<\/p>\n

e) Supozitia ca persoana urmarita in anii 1982-1985 sub numele conspirativ DORIN este una si aceeasi persoana cu informatorul care in anii 1977-1978 a avut numele de cod DORIN nu este sustinuta de nicio proba si este contrara logicii actiunilor conspirative.
\nCert este ca urmarirea lui MIRCEA IORGULESCU incepe in 1982.
\nInscrisurile Securitatii mentioneaza si imprejurarea care a determinat suspectarea lui, anume iscalirea unui protest colectiv in apararea poetei ANA BLANDIANA si a redactorului de carte GETA DIMISIANU.
\nRepetam: nu exista niciun referat, raport, adresa, fisa, tabel ori alt inscris care sa probeze ca s-a cerut vreo aprobare organelor de partid anterior anului 1982, fie pentru urmarire, fie pentru colaborare, MIRCEA IORGULESCU fiind membru P.C.R. din anul 1968.
\nOr institutia reclamanta a facut in acest sens investigatii cu o perseverenta diabolica, cercet\u00e2nd mii si mii de inscrisuri, dupa cum rezulta din finalul Notei de constatare a Directiei de Investigatii nr. D.I.\/I\/859\/ 19.03.2009 pag. 14:
\n\u201ePentru finalizarea investigatiilor, s-au facut interogari in bazele de date ale Directiei Investigatii (SEAPP \u2013 ofiteri, informatori, delatori, S-E-Ca-Se, EDI, DAPL, CECO) pe numele persoanei verificate (nume conspirative \u201eDORIN\u201c, \u201eMIREL\u201c).Nu au rezultat alte informatii privind colaborarea cu Securitatea. (obs.: In baza de date SEAPP, in fisa dosrului R2499, apare mentionat numele conspirativ \u201eDORIN\u201c, informator a carui identitate nu a putut fi stabilita.) (sublinierea fianla ne apartine \u2013 S.A.)
\n\u201eDe asemenea, pentru finalizarea notei de constatare au fost identificate in evidenta DAPL si consultate urmatoarele dosare: I 6195 (DAN DESLIU, 5 vol); I 120450 (ION NEGOITESCU, 4 vol.); R 156681 (ION NEGOITESCU), I 143888 (LAURENTIU FULGA), R 251220 (LAURENTIU ULICI); SIE 48040 (DORIN TUDORAN); I 160189 (VIRGIL TANASE, 8 vol.); I 160193 (VIRGIL TANASE); R 96575 (LAURENTIU FULGA); I 67673 (PAUL BARBANEAGRA). Nu s-au identificat informatii suplimentare privind colaborarea lui MIRCEA IORGULESCU cu Securitatea\u201c.<\/p>\n

Asadar, dintr-un numar de 27 volume, cuprinz\u00e2nd supravegherea celor mai \u201eincomozi\u201c scriitori, inclusiv a celor de care se face referire in cererea introductiva de instanta, nu s-a gasit nicio dovada indubitabila a colaborarii p\u00e2r\u00e2tului cu Securitatea.<\/p>\n

f) In total dezechilibru cu rezultatul negativ al cercetarii celor 27 de volume, inscrisurile pe care se bazeaza supozitia ca informatorul DORIN \u201877 ar fi fost una si aceeasi persoana cu urmaritul DORIN \u201882 se prezinta astfel:
\n– 2 note-raport din 1977 ale unui ofiter ca se int\u00e2lnea cu o anumita sursa;
\n– 2 planuri de masuri din 1978 privind influentarea unui urmarit cu numele de cod TUDORACHE.
\nNu rezulta:
\n\u2022 cine era DORIN;
\n\u2022 daca DORIN a furnizat informatii viz\u00e2nd restr\u00e2ngerea de drepturi sau libertati fundamentale;
\n\u2022 daca DORIN s-a conformat sarcinilor imaginate prin planurile de masuri.
\ng) Una dintre cele 2 note din anul 1977 consemneaza ca necunoscutul DORIN ar fi participat la o int\u00e2lnire in locuinta scriitorului RADU TUDORAN (fara legatura cu scriitorul DORIN TUDORAN, aflat in atentie in anii 1982-1986) la care erau prezenti scriitorul SORIN TITEL, studentul BEBE NEDELEA si un oarecare NICU JURASCU.
\nNu rezulta din nicio dovada ca MIRCEA IORGULESCU ar fi participat la o asemenea int\u00e2lnire.
\nCu niciunul dintre cei 4 MIRCEA IORGULESCU nu a avut relatii apropiate. Dovada sunt cele 355 convorbiri telefonice interceptate, dintre care niciuna nu a fost purtata cu SORIN TITEL, BEBE NEDELCU sau NICU JURASCU, iar RADU TUDORAN apare cu un singur apel, intr-un \u201epachet\u201c de conversatii prilejuite de socul mortii lui NICHITA STANESCU.<\/p>\n

h) Cazul BUJOR NEDELCOVICI.
\nPrincipalul pretext pe care se sprijina actiunea institutiei reclamante ar fi pretinsa influentare a scriitorului BUJOR NEDELCOVICI. In dezbaterea fondului, reprezentantul institutiei reclamante a accentuat rolul judiciar al acestui dizident care-si cauta dizidenta aduc\u00e2nd ca ultim argument in sustinerea actiunii … cererea de verificare introdusa la C.N.S.A.S. de catre B.N.!
\nCe rezulta insa din materialul probator?
\nDocumentul de referinta este Nota din 14.05.1985 (D.U.I. filele 96-97) privind masurile preconizate de ofiterul de securitate. Nota cuprinde sarcini informative pentru sursele PRODAN, RELU, PRICOP, CRIN si pentru \u201elegaturile\u201c NIKI, LECTORUL, DALTON. Doar la pagina 3 exista si urmatoarea referire la \u201eMIREL\u201c (alias MIRCEA IORGULESCU) diferita de sarcinile informative (sublinierile noastre \u2013S.A.):
\n\u201eScriitorului \u201eMIREL\u201c, din anturajul sau, aflat in contactul nostru pentru dezinformare, ii vom relata ca B.N. nu constituie un caz pentru organele de securitate intruc\u00e2t interpretam fapta comisa ca o \u201eeroare\u201c generata de dorinta lui de a-si crea publicitate \u201epur literara\u201c in strainatate\u201c.
\nAsadar:
\n\u2022 MIREL (alias p\u00e2r\u00e2tul) nu primea sarcini informative;
\n\u2022 MIREL nu era nici sursa, nici \u201elegatura\u201c ci … \u201econtact\u201c;
\n\u2022 Lui MIREL urma sa i se induca o anumita parere, cu presupunerea ca o va propaga spre \u201eobiectiv\u201c;
\n\u2022 MIREL nu avea cum sti ca joaca intr-un scenariu, el receptiona o \u201eindiscretie\u201c a Securitatii cu continut benign.<\/p>\n

Aceasta Nota programatica din 14.05. 1985 ofera cheia decriptarii putinelor inscrisuri intocmite de ofiterul de securitate cu scopul de a justifica birocratic aplicarea masurilor.
\nIn schimb, niciuna dintre cele 11 convorbiri telefonice purtate de IORGULESCU cu BUJOR NEDELCOVICI nu atesta ca p\u00e2r\u00e2tul s-ar fi conformat planului de masuri sau ar fi incercat sa-l iscodeasca pe interlocutorul sau asupra unor aspecte care sa se regaseasca ulterior in informatii ajunse la Securitate.
\nDintre cele 5 convorbiri cu BUJOR NEDELCOVICI initiate de IORGULESCU (20.12.1983, 03.07.1984, 06.07.1984, 20.09.1985 si 25.09.1985) 4 au un continut exasperant de banal. Singura convorbire mai consistenta este cea din 03.07.1984 ora 20:40 (D.U.I. vol.II filele 116-116 verso) in care M.I. il intreaba pe B.N. ce s-a discutat in sedinta de Birou al Uniunii Scriitorilor, daca s-a fixat data sedintei de Consiliu, ce primiri se vor face, afla ca s-a discutat planul de sarbatorire a zilei de 23 august(!), despre o alocutiune remarcabila a lui Octavian Paler, ca s-au facut referiri la sistarea invitarii unor literati la Radio (intre care si IORGULESCU !), apoi comenteaza un articol al lui MIRCEA IORGULESCU despre PANAIT ISTRATI.
\nDintre cele 6 convorbiri initiate de BUJOR NEDELCOVICI, 5 sunt deasemeni foarte banale (23.11.1983, 13.12.1983, 15.12.1983, 31.07.1985 si 01.10.1985). In convorbirea din 20.11.1983 ora 9:27 (D.U.I. vol.II fila 31) IORGULESCU se refera la dezamagirile celor care nu au fost primiti in Uiunea Scriitorilor si despre starea de paupertate a unei doamne BALAMACI care traieste impreuna cu septuagenara CELA DELAVRANCEA, iar NEDELCOVICI se refera la dorinta de a-i sustine pe QUINTUS si CALUSTIAN.
\nInformatiile pe care cei doi si le-au furnizat nu apar a fi fost ulterior receptionate de vreun ofiter (altfel dec\u00e2t interceptate !) si nici nu se observa ca DORIN sau MIREL si-ar fi executat misiunea de influentare pozitiva a lui BUJOR NEDELCOVICI. De altfel cei doi conversau suficient de rar pentru a se intelege ca MIRCEA IORGULESCU nu era preocupat sa-l contacteze, cum ar fi fost normal daca ar fi acceptat, in mod constient, angajat, misiuni din partea Securitatii.
\ni). Cazul DORIN TUDORAN
\nSi in cazul alegatiilor privind influentarea lui DORIN TUDORAN din ordinul Securitatii, acestea trebuie confruntate cu materialul cert al convorbirilor interceptate. Ar fi neverosimil sa se presupuna ca, accept\u00e2nd misiuni de influentare, p\u00e2r\u00e2tul ar fi ratat ocazia sa le indeplineasca si la telefon, pe de o parte dintr-o consecventa a continutului mesajelor, iar pe de alta parte tocmai pentru ipoteza interceptarii, usor de presupus, prin care comanditarii ar fi putut verifica loialitatea presupusului colaborator.
\nDintre cele 355 de convorbiri, niciodata MIRCEA IORGULESCU nu l-a apelat pe DORIN TUDORAN, iar de la acesta a receptionat numai 4 apeluri, dintre care 2 urmate de convorbiri nesemnificative (07.12.1983 ora 18:41 si 09.12.1984).
\nIn schimb, celelalte 2 inregistrari sunt foarte semnificative, dar contrar sensului actiunii de fata:
\n\u00b7 La data de 07.12.1983 ora 09:59 casa IORGULESCU a fost sunata de DORIN TUDORAN, dar i s-a raspuns, total neobisnuit pentru manierele familiei respective, ca scriitorul este plecat la Timisoara, desi tocmai purtase o convorbire telefonica prelungita cu DINU SARARU.
\n\u00b7 In ziua de 17.01.1984 ora 10:17 cel care telefoneaza este tot DORIN TUDORAN, care-i relateaza pe larg despre scrisoarea revendicativa catre Biroul Uniunii Scriitorilor, despre procesul sau protestar cu Uniunea si despre masurile pe care si le-a luat ca aceste demersuri sa aiba rezonanta. P\u00e2r\u00e2tul nu a facut dec\u00e2t sa incheie convorbirea in mod evaziv, determin\u00e2nd urmatoarea consemnare neobisnuita a ofiterului de interceptari:
\n\u201eNu se intinde la vorba cu el. Este de o rece amabilitate\u201c
\nConcluziile nu pot fi dec\u00e2t aceleasi ca in cazul BUJOR NEDELCOVICI.<\/p>\n

j). Ca sa-si mentina supozitiile, institutia reclamanta denatureaza si sustrage probele.<\/p>\n

Am invederat la punctul 4 al Int\u00e2mpinarii ca una dintre stratagemele folosite de institutia reclamanta este mixajul citatelor din documente cu exprimari proprii si neindicarea trimiterii la dovezi in cazul a 33 de sustineri.
\nO alta stratagema este boldirea tendentioasa a textelor si lasarea in grafica estompata a cuprinsului cu adevarat semnificativ.
\nDar cea mai scandaloasa e practica sustragerii de probe. Profit\u00e2nd de statutul de monopol asupra arhivelor preluate, C.N.S.A.S. ofera justitiei ce doresc prepusii ei si tainuieste ceea ce nu convine supozitiilor.
\nAstfel, la pag. 10 a Raportului Directiei de investigatii este reprodus Raportul informativ al maiorului CIUBOTA TRAIAN, in care se consemneaza:
\n\u201eLa int\u00e2lnirea cu sursa << DORIN >>, acesta ne-a relatat ca p\u00e2na in prezent nu a avut nici un fel de contact cu TUDORAN DORIN. Afirmatiile lui << DORIN >>\u00a0 nu corespund realitatii, deoarece in ziua de 23.03.a.c. a avut o convorbire cu TUDORAN DORIN (telefonica), cu care ocazie TUDORAN i-a recomandat sa asculte emisiunile postului de radio << Europa libera >> c\u00e2nd sunt radiodifuzate articolele sale nepublicate in tara, propunere cu care << DORIN >>\u00a0 a fost de acord\u201c.
\nChestionat de ofiter asupra acestui aspect, DORIN a incercat sa descurajeze ideea represaliilor care \u201enu ar conduce dec\u00e2t la popularizarea lui si la crearea cu el al (sic!) unui al doilea caz << GOMA>>\u201c.
\nIndiferent care a fost identitatea acelui neidentificat DORIN \u2013 a se vedea finalul Notei de constatare a Directiei de investigatii citat la pct. 1.2.f.- din nota maiorului CIUBOTA rezulta ca DORIN nu divulga Securitatii ceea ce aceasta astepta si incerca sa blocheze demersurile represive ale acesteia. Pentru ca nu-i sustine supozitiile, institutia reclamanta tainuieste acest inscris, nu il include printre cele 8 file din dosarul I153657\/1 pe care le-a depus Curtii si le-a comunicat partii adverse.
\nRaportul CIUBOTA mai dovedeste ca se interceptau convorbirile telefonice ale sursei DORIN cu TUDORAN DORIN. Nici transcriptul acelor convorbiri nu a fost depus la dosar, ceea ce intareste si mai mult ipoteza ca informatorul DORIN, neloial fata de Securitate, nu era unu si acelasi cu urmaritul DORIN, pentru care se depun dovezile a 355 interceptari.<\/p>\n

k). Maniera reclamantei de a-si fonda actiunea pe supozitii contravine dreptului national, dar si jurisprudentei C.E.D.O.
\nEvocam aceasta limpede conceptie a C.E.D.O. despre certitudini si indicii (Cazul NACIOVA si altii versus BULGARIA \u2013 Hotar\u00e2rea din 6 iulie 2005 pgf.7):
\n\u201eCurtea reaminteste ca, pentru a aprecia elementele de proba, ea retine criteriul probei
\n<< dincolo de orice dubiu rezonabil>>\u201c (subl.n.s. \u2013 S.A.).
\nO istitutie trecatoare isi poate face de lucru vehicul\u00e2nd supozitii insa justitia nu se poate intemeia dec\u00e2t pe adevar bine stabilit. Adevarul se sprijina pe certitudini, pe supozitii se \u201esprijina\u201c doar \u201ev\u00e2natoarea de vrajitoare\u201c.<\/p>\n

2<\/strong><\/p>\n

Ipoteza tipica a calificativului de \u201ecolaborator al Securitatii\u201c in intelesul legislatiei deconspirarii, ipoteza la care se raporteaza si actiunea, este definita in art.2 lit b) prima fraza din O.U.G. nr.24\/2008 (aprobata prin Legea nr. 193\/2008). Norma este urmatoarea (sublinierile ne apartin \u2013 S.A.):
\n\u201ecolaborator al Securitatii \u2013 persoana care a furnizat informatii indiferent sub ce forma, precum note sau rapoarte scrise, relatari verbale consemnate de lucratori ai Securitatii, prin care se denuntau activitatile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist si care au vizat ingradirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului\u201c
\nObservam deci ca activitatea susceptibila de a fi conspirata, faptul juridic de natura sa atraga in noile realitati istorice blamul politic, se defineste prin urmatoarele elemente constitutive:
\n– actiunea de a furniza, adica de a oferi, a livra, a pune la dispozitie, a transmite catre;
\n– obiectul transmiterii sa fi fost informatii (conform Dictionarului Explicativ al Academiei Rom\u00e2ne: \u201einformatie\u201c = comunicare, veste, stire care pune pe cineva la curent cu o situatie.)
\n– receptorii informatiei furnizate sa fi fost lucratori ai Securitatii;
\nd) \u2013 nu orice informatii sunt vizate, ci acelea prin care s-a denuntat ceva (conform Dictionarului Explicativ al Academiei Rom\u00e2ne: \u201ea denunta\u201c = a aduce la cunostinta unei autoritati sav\u00e2rsirea unei infractiuni, a face un denunt)
\ne) – denuntul sa fi privit activitati sau atitudini ale altcuiva (conform Dictionarului Explicativ al Academiei Rom\u00e2ne: \u201eactivitate, activitati\u201c = ansamblu de acte fizice, intelectuale si morale facute in scopul obtinerii unui anumit rezultat; folosire sistematica a fortelor proprii intr-un anumit domeniu, participare activa si constienta la ceva; munca, ocupatie, indeletnicire, lucru;
\n\u201eatitudine, atitudini\u201c = fel de a fi sau de a se comporta, comportare)
\n– activitatile sau atitudinile denuntate sa fi fost \u201epotrivnice regimului totalitar comunist\u201c;
\n\u2013 furnizarea informatiilor sa fi vizat \u201eingradirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului\u201c.
\nAceste 7 elemente sunt cumulative. Absenta unuia singur atrage imposibilitatea constatarii calificativului blamant altfel dec\u00e2t prin adaos la lege.
\nAdmit\u00e2nd ca p\u00e2r\u00e2tul a avut si unele convorbiri cu ofiteri ai Securitatii (niciun cetatean al niciunui stat nu se poate sustrage discutiei cu un reprezentant al autoritatilor), metodele de informare si mijloacele de pesuasiune ale acestei institutii fiind din ce in ce mai perfide, unele dintre aceste conditii nu sunt intrunite, dupa cum urmeaza:<\/p>\n

\u203a daca se are in vedere ipoteza transmiterii de informatii catre ofiterii de securitate, acestea nu aveau caracterul unui denunt (nu reprezentau o divulgare, o destainuire), ci decurgeau din convorbiri normale, inofensive, schimburi de opinii. Tenta lor misterioasa, absconsa se instaleaza prin cuprinderea pedanta a convorbirilor in inscrisuri de serviciu, cu pretiozitatea si formulele rutiniere de rigoare.
\n\u203a De asemenea, continutul de viata si de int\u00e2mplari curente nu corespund finalitatii ca prin denunt\/divulgare sa fi fost vizata crearea unui rau pentru altcineva, adica, in termenii legii, nu vizau ingradirea unor drepturi si libertati fundamentale. Dimpotriva, ele erau menite sa mentina tolerarea si intelegerea de catre regimul totalitar a specificului lumii literare si preocuparilor ei, un climat cultural mai destins in comparatie cu perioada anterioara, a \u201edictaturii proletariatului\u201c si proletcultismului.
\n\u203a In ipoteza in care relatia cu Securitatea este privita ca o posibilitate a acelei institutii de a \u201einfluenta pozitiv\u201c adica de a detensiona prin p\u00e2r\u00e2t izbucnirile unor personalitati mai spectaculoase (ipoteza imbratisata de C.N.S.A.S. prin actiunea de fata dar pe care am amendat-o prin argumentele din Capitolul 1 al Concluziilor scrise) nu se poate trece peste absenta elementului principal, predicatul normei juridice si anume: nu p\u00e2r\u00e2tul furniza informatii ci (in acceptiunea reclamantului) Securitatea ii furniza informatii si idei, ceea ce nu constituie obiectul deconspirarii.
\nDupa anul 1964 \u2013 factum notorium \u2013 c\u00e2nd au fost eliberati toti detinutii politici si s-a lansat sloganul societatii monolitice, sub influenta unor minime obligatii internationale asumate in sensul aparentei de democratie, metodele si modalitatile de actiune ale Securitatii au devenit tot mai disimulate, mai persuasive, incluz\u00e2nd pseudo-sinceritatea, intoxicarea, manipularea. Decontul politico-social al comportamentului a constat in desfiintarea si repudierea institutiei. A-i sanctiona in prezent pe cei manipulati ori intoxicati constituie un non-sens, iar de pe pozitiile libertatii in numele careia se face deconspirarea, o absurditate.
\nDar, dupa\u00a0 cum am invederat, presupusa influentare a unor scriitori prin MIRCEA IORGULESCU nu este nici macar indirect efectul demersului ofiterilor de securitate. Pentru aceasta ar fi trebuit mai int\u00e2i ca M.I. sa fie influentat, ori MIRCEA IORGULESCU era si este o persoana neinfluentabila. El isi promova propriile crezuri si principii civice si literare care, prin echilibrul lor, conveneau oficialilor mai putin dec\u00e2t atitudinile conformistilor, dar mai mult dec\u00e2t atitudinile teribilistilor. Pe acest curs comportamental, elementele de scenariu ale ofiterilor s-au adaugat \u201eca musca la arat\u201c, fara sa influenteze lucrarea carturarului, dar cu obraznicia de a si-o asuma.<\/p>\n

C\u00e2t de subiectiva si chiar aventurista este ipoteza de lucru a actiunii in constatare se observa si din urmatorul detaliu:
\nIn Nota-raport despre nuvela Stap\u00e2nul golfului, respinsa de la publicare, ofiterul concepe si masura ca autorul, BUJOR NEDELCOVICI, sa fie cuprins \u201ein masuri de influentare\u201c inclusiv prin MIRCEA DINESCU. Se intelege ca era vorba de \u201einfluentare pozitiva\u201c, adica de detensionare, de a indeparta o finalitate represiva si nu de a apropia o asemenea finalitate. Dar, spre deosebire de p\u00e2r\u00e2t, Domnul DINESCU urma nu numai sa-l tempereze pe BUJOR NEDELCOVICI, ci si sa poarte cu acesta \u201eo discutie controlata cu mijloace speciale\u201c.
\nEste stiut ca MIRCEA DINESCU e membru in Colegiul C.N.S.A.S., titularul actiunii in constatare. Consider\u00e2ndu-se ca \u201einfluentarea pozitiva\u201c trebuie sa formeze obiectul deconspirarii, am ajunge la concluzia deprimanta ca p\u00e2na si liderii C.N.S.A.S. au fost colaboratori ai Securitatii.
\nAcestea sunt riscurile interpretarii extensive a legii.<\/p>\n

3<\/strong><\/p>\n

Din moment ce definitia termenului de colaboartor al Securitatii (in acceptiunea art.2 lit.b din O.U.G. nr.24\/2008) presupune actiuni determinate (furnizare, divulgare) cu continut determinat (activitati sau atitudini contrare regimului totalitar) si cu finalitate determinata (ingradirea unor drepturi si libertati) inseamna ca activitatea respectiva trebuie sa fi fost neaparat constienta, voluntara, cu reprezentarea si intentia, fie si indirecta, de a sustine regimul totalitar, respectiv de a viza drepturile si libertatile fundamentale ale unor persoane.
\nChiar daca \u2013 privind generic \u2013 p\u00e2r\u00e2tul a purtat discutii cu ofiterii de securitate, inclusiv despre int\u00e2mplari din lumea literara, ele au fost de natura de a salvgarda firava libertate a creatorilor si de a face intelese si acceptate afirmatiile si atitudinile care nelinisteau aparatul represiv.
\n\u201eInfluentarea pozitiva\u201c la care se refera inscrisurile Securitatii exprima prin insasi sintagma aleasa opusul represiunii, deci al unor ingradiri de drepturi si libertati fundamentale, denot\u00e2nd intentia pastrarii unui climat cultural c\u00e2t mai putin conflictual. Deconspirarea fostei Securitati nu poate include si reprosul de a nu se fi incitat la revolta individuala sau de grup, de a nu fi incercat comportamente temerare. Asemenea \u201eexigente\u201c tin de judecata istoriei asupra intregii comunitati si nu de analiza juridica a unui comporatment individual, iar in termeni de politie politica s-ar inscrie mai degraba in categoria actelor provocatoare, care ele ar trebui cercetate pentru eventuala deconspirare, si nu reactiile chibzuite, neaventuroase.
\nRevenind insa la concretul spetei si al probelor ei, observam constantele cazului, intre care adevarurile invederate ca:
\nMIRCEA IORGULESCU este neinfluentabil,
\nMIRCEA IORGULESCU este opusul delatorului,
\nMIRCEA IORGULESCU si-a constituit propria nisa de rezistenta si principii,
\nMIRCEA IORGULESCU ferea de Securitate actiuni si atitudini de real interes pentru aceasta (contacte cu strainii, proiecte de rezistenta prin cultura),
\nMIRCEA IORGULESCU evita diversiunile, dar ducea lupte cu miza tangibila (apararea lui PALER, editarea \u201eCaietelor critice\u201c, publicarea unor articole, corectitudinea vietii de asociatie, obiectivitatea criticii literare, evitarea intoarcerii la proletcultism, sustinerea modernistilor, promovarea culturii de calitate).
\nCelalalt fel de interpretare a inscrisurilor Securitatii, incercat de reclamant, nu corespunde realitatii, ci unor fictiuni birocratice despre care p\u00e2r\u00e2tul nu avea cum sa aiba cunostinta pentru ca nu corespundeau unei atitudini voluntare, in cunostinta de cauza, din partea sa.<\/p>\n

4<\/strong><\/p>\n

Raspunsul la intrebarea 4 este indiscutabil legat de clarificarea naturii juridice a acestui tip special de actiuni.
\nLegitimitatea unor astfel de actiuni decurge din dreptul general al comunitatii si al subiectilor ei de a cunoaste comportamentul semnificativ pentru societate al persoanelor publice, context in care cunoasterea eventualei contributii la nefastul regim totalitar prin mijloace represive si uzurpatoare de drepturi si libertati este esentiala.
\nTotusi, realizarea acestui \u201edrept\u201c (al intregii comunitati si al fiecarui membru al ei) limiteaza ea insasi drepturi si libertati fundamentale ale subiectilor individual vizati (persoanele supuse verificarii). Constatarea colaborarii cu fosta Securitate este de natura sa atraga oprobriul asupra persoanei in cauza, sa-i lezeze reputatia si sa-i lezeze si exercitiul altor drepturi. Sunt vizate limitarea dreptului la imagine, la reputatie, la intimitate a vietii personale. De aceea intervine criteriul consacrat prin art.53 din Constitutia Rom\u00e2niei, prin Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si al Libertatilor Fundamentale, precum si prin jurisprudenta comunitara, anume ca restr\u00e2ngerea drepturilor si libertatilor sa fie in mod rezonabil necesara intr-o societate democratica.
\nDin perspectiva jurisprudentei C.E.D.O. legislatia nationala se afla \u201epe muchie de cutit\u201c. Pe l\u00e2nga faptul ca reglementarea este aproape unica din punctul de vedere al dreptului comparat, trebuie mentionat ca singurul stat cu o lege oarecum asemanatoare, Lituania, a dat nastere tocmai prin respectiva lege unei spete in care a fost condamnata pentru exces de restr\u00e2ngere a drepturilor si libertatilor (Cazul SIDABRAS si DZIAUTAS versus LITUANIA, Hotar\u00e2rea C.E.D.O. Sectia a II.a din 27 iulie 2004).
\nDreptul la reputatie este un drept sensibil ce decurge din normele si principiile Conventiei pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale (Cazul NIEMIETZ versus GERMANIA \u2013 Hotar\u00e2rea din 16 decembrie 1992 pgf. 4). Sunt tangibile, afectate direct sau indirect si alte drepturi fundamentale: la imagine corecta, la viata privata, drepturi electorale si chiar, in mod paradoxal, libertatea constiintei (ca in speta de fata in care, in mod implicit, se imputa p\u00e2r\u00e2tului ca s-a comportat conform convingerilor sale).
\nDaca institutia reclamanta, din nesabuinta ori nepricepere, ori din considerente subiective sau chiar meschine, actioneaza ca intr-o v\u00e2natoare de vrajitoare, justitia statului de drept nu se poate lasa antrenata pe o asemenea panta. De aceea, separarea actului de justitie de obligatia evitarii oricarei greseli in stabilirea adevarului, statuat prin art.129 alin.(5) din Codul de procedura civila este de neconceput.<\/p>\n

In concluzie,
\nCa o consecinta a celor analizate inclusiv prin acceptarea pentru uzul discutiei a unor ipoteze ce se inscriu in metoda reducerii la absurd.
\nVa rugam sa pronuntati verdictul pe care-l merita o istorie corecta a literaturii rom\u00e2ne, resping\u00e2nd actiunea.<\/p>\n

\nCu respect,
\nPentru p\u00e2r\u00e2tul
\nMIRCEA IORGULESCU<\/p>\n

Av. SERGIU ANDON<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Justitia uneori nu vrea, alteori nu poate In loc de alte comentarii personale, am pus la dispozitia cititorului piesele principale ale dosarului, provenind de la ambele parti. Ele absorb si interpreteaza asa-zisul material probator, foarte voluminos deoarece cuprinde exact roadele supravegherii lui Mircea Iorgulescu de catre Securitate. Cine studiaza arhivele epocii observa usor ca ofiterii… Cite\u0219te mai mult »Cazul Mircea Iorgulescu. Dosarul unui dosar (4)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[5029,1723,5931,6049,6054,3575,5989,6052,6057,6050,6055,1779,6051,1720,6060,2781,6056,6053,542,5932,6058,3800,6059],"class_list":["post-8564","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-ana-blandiana","tag-bujor-nedelcovici","tag-cazul-mircea-iorgulescu","tag-curtea-de-apel","tag-dan-desliu","tag-dorin-tudoran","tag-dosarul-lui-mircea-iorgulescu","tag-geta-dimisianu","tag-ion-negoitescu","tag-juristi","tag-laurentiu-fulga","tag-laurentiu-ulici","tag-magistratura","tag-mircea-iorgulescu","tag-nicolae-jurascu","tag-octavian-paler","tag-paul-barbaneagra","tag-pcr","tag-securitate","tag-sergiu-andon","tag-sie","tag-sorin-titel","tag-virgil-tanase"],"views":2316,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8564","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8564"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8564\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8564"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8564"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8564"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}