\u00cenfometarea este un mijloc de constr\u00e2ngere politica prin foame, exercitata asupra unui grup de indivizi sau comunitati (popoare, populatii etc.). \u00cen spatiul rom\u00e2nesc sunt cunoscute Marea Foamete din Moldova organizata de regimul comunist, g\u00e2ndita si coordonata de regimul sovietic \u00een anii 1946-1947 si politica de \u00eenfometare la care au fost supusi detinutii politici din Rom\u00e2nia, cu precadere \u00een perioada 1948-1964. \u00cen ambele cazuri, modelul a fost cel sovietic. Folosit \u00eent\u00e2i \u00een Rusia (1919-1921), scenariul \u00eenfometarii planificate a fost apoi aplicat popoarelor \u00eenglobate \u00een URSS. Fenomenul a cunoscut punctul maxim \u00een perioada 1932-1933 \u00een Ucraina (Holodomor), unde numarul estimat al victimelor a atins cifra de 4 milioane (unele estimari sunt de 3-3,5 milioane, altele indica peste 4 milioane). Teroarea \u00eenfometarii, dupa expresia lui Robert Conquest, a fost folosita ca mijloc de intimidare si supunere, de obtinere a controlului total. Aceeasi politica a fost aplicata si \u00een Basarabia. Jurnalista Larisa Turea (\u201eCartea foametei\u201c) considera ca \u201eNu seceta \u2013 care a mai avut loc \u00een Moldova, fara \u00eensa a duce la canibalism generalizat! \u2013, a provocat dezastrul, ci metodele de guvernare staliniste, dorinta de a construi viitorul luminos fara a tine cont de pretul platit \u00een acest scop. Taranii basarabeni au fost condamnati cu buna stiinta la \u00eenfometare din doua considerente: ca dusmani de clasa, dar si ca etnici rom\u00e2ni, \u00abtradatori si aliati ai Germaniei naziste\u00bb.\u201c
\nUn alt rom\u00e2n basarabean, Alexei Vakulovski, si-a intitulat volumul de marturii ale supravietuitorilor \u201e\u00cen gura foametei\u201c: \u201eAu trecut ani de la foamete, dar consatenilor nu li s-a potolit durerea. Ei nu se sfiesc c\u00e2nd li se \u00eempainjenesc ochii sau c\u00e2nd le tremura vocea. (…) Ei sunt copiii razboiului si ai foametei, sunt cei care au avut taria, curajul si norocul sa \u00eenfrunte acel cosmar si sa ram\u00e2na oameni\u201c. Eudochia Oprea si familia ei de patru persoane, locuitori din satul Antonesti, au reusit sa supravietuiasca foametei, desi armata sovietica si statul le-au luat tot, iar vecinii cu care vorbeau seara, a doua zi erau deja morti, indiferent de statutul social pe care \u00eel aveau: \u201eEgalitate. I-au nivelat pe toti atunci, \u00een vremea foametei, dar si dupa foamete\u2026 sSovieticiit Veneau, \u00eeti luau tot ce gaseau, te lasau pl\u00e2ng\u00e2nd si plecau r\u00e2z\u00e2nd. Ce aveai sa le faci, daca era vremea lor? Iar noi \u2013 cu ale noastre ram\u00e2neam. Chiar daca puneam c\u00e2te un cartof-doi \u00een bors, \u00eei curatam, uscam cojile pe plita, le macinam si le puneam \u00een mamaliga. Nimic nu azv\u00e2rleam \u00een timpul foametei. Cum sa azv\u00e2rli ceva, daca poti muri de foame?\u201c.
\n\u00cenfometarea colectiva la care au fost supusi rom\u00e2nii basarabeni a fost documentata recent cu date provenind din arhiva de stat a fostei URSS tinuta secreta. Astfel, functionarii sovietici si membrii CC al PCUS au consemnat \u00een rapoarte interne stadiul inuman \u00een care au fost adusi basarabenii de politica premeditata a statului: cadavrele erau \u00eemprastiate pe drumuri, oamenii nemaiav\u00e2nd loc, timp si dispozitie pentru \u00eenmorm\u00e2ntare, mureau cu zecile pe zi \u00een fiecare localitate, dupa expresia plastica a activistilor sovietici comunisti \u2013 \u201emor ca mustele\u201c. Un bilant sinistru al functionarilor sovietici: \u201eOamenii man\u00e2nca oameni\u201c.
\nDiferenta ideologica dintre foame si foamete consta \u00een sublinierea ostentativa a termenului foame (un sens vag) de catre propaganda oficiala, care a pus situatia pe seama secetei din 1945-1946 si a ocupatiei \u201efasciste\u201c. \u00cen realitate, \u00een primavara anului 1947 gr\u00e2ul a rasarit singur pe c\u00e2mp, fara sa fi fost semanat, ceea ce indica \u00een unele locuri o recolta macar acceptabila a anului 1946 si o \u00eenfometare voita. Ideea este sustinuta faptic de masurile luate \u00een toamna anului 1946 de catre comisarii sovietici care au golit, efectiv, hambarele si podurile taranilor, lu\u00e2ndu-le ultima graunta din recolta verii 1946, recolta care i-ar fi putut ajuta sa supravietuiasca. Memoria colectiva a \u00eenregistrat pentru desemnarea situatiei din 1946-1947 (care a durat aproximativ zece luni) termenul foamete. Nu \u00eent\u00e2mplator, Stalin a pus \u00een practica \u00eenfometarea rom\u00e2nilor basarabeni \u00een timpul desfasurarii Procesului de la N\u00fcrnberg, \u00een care au fost judecati criminalii de razboi (nazisti), pentru a da un exemplu \u201efascistilor\u201c rom\u00e2ni, fosti aliati ai Germaniei si a-i pedepsi. Marea Foamete a fost o \u00eencercare criminala planificata de catre statul sovietic pentru reeducarea colectiva prin \u00eenfometare a milioane de oameni. Pe baza surselor provenite din arhivele sovietice, cercetatorul Valeriu Pasat a estimat numarul mortilor din RSSM (fara Basarabia de Sud \u2013 Bugeacul) la aproximativ 200 000. Alte surse au estimat numarul mortilor la 400 000. O comisie condusa de Alexei Kos\u00eeghin (unul dintre comunistii influenti aflati \u00een preajma lui Stalin, viitor prim-ministru \u00een epoca Leonid Brejnev) avea sa confirme \u00een februarie 1947 situatia extrema din Basarabia, exprim\u00e2nd-o \u00een termeni eufemistici, pentru a menaja umorile lui Stalin: foarte multi basarabeni erau \u201edistrofici\u201c. Expresia l-a distrat at\u00e2t de mult pe Stalin \u00eenc\u00e2t l-a supranumit pe Kos\u00eeghin \u201edistrofcic\u201c.
\nRaportul delegatiei parlamentare a Republicii Moldova, condusa de Ana Gutu, la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei privind Holodomorul (2010) a stabilit drept cauze ale foametei din anii 1946-1947 actiunile \u201einumane, criminale ale regimului stalinist, ale functionarilor de partid si de stat\u201c. Conform documentelor oficiale si marturiilor supravietuitorilor, \u00een perioada 1944-1949 CC al PC din Moldova, Consiliul de Ministri al RSSM, \u201esub presiunea biroului pentru Moldova al CC al PC din toata Uniunea au adoptat cca 100 de hotar\u00e2ri prin care obligau organele locale sa impuna taranimea la predarea obligatorie la stat a produselor agricole. Astfel, anume institutiile nominalizate au organizat predarea obligatorie catre stat a putinelor produse agricole obtinute \u00een gospodariile taranesti \u00een conditii de seceta\u201c. Comisarii au extorcat efectiv populatia Basarabiei de toate produsele alimentare, de gr\u00e2u \u201ep\u00e2na la ultimul bob\u201c. \u00cen cele zece luni \u00een care rom\u00e2nii basarabeni au murit de foame, regimul sovietic a exportat aproximativ 1,7 milioane de tone de cereale.
\nConsecintele cele mai drastice ale \u00eenfometarii populatiei au fost doua \u2013 una implic\u00e2nd starea sanatatii populatiei pe termen lung, cealalta denaturarea fiintei umane la impactul cu masuri ideologice inumane: 1. distrofia \u2013 datorata consumului de ierburi (troscot, stir etc.), frunze, radacini. Conform unor date partiale stabilite de institutiile de sanatate publica, la 25 decembrie 1946, \u00een RSSM erau \u00eenregistrati 53 000 de distrofici al caror numar a atins la 1 februarie 1947 \u2013 190 000, iar la 1 martie deja 238 000. \u00cen decembrie 1947, \u00een c\u00e2teva raioane ale Republicii Moldova, cota distroficilor atingea \u00eentre 25 si 30 % din populatie, iar \u00een alte locuri (cu precadere \u00een raionul Cimislia) numarul lor atingea p\u00e2na la 80 %; 2. antropofagia \u2013 o reactie extrema datorata imposibilitatii de a mai gasi ceva comestibil. Unul dintre martorii acestui fenomen a fost chiar Alexei Kos\u00eeghin, care a vazut \u00eentr-o casa din preajma Capitalei (Chisinau) cum era pregatit un cadavru \u00een vederea hranirii.
\n\u00cen 1949, supravietuitorii \u00eenfometarii au \u00eenceput sa fie ridicati de autoritatile sovietice si deportati \u00een Siberia. Erau reluate astfel planurile de dinainte de foamete. Masura deportarii a zeci de mii de familii basarabene a facut parte din planul de \u00eenfr\u00e2ngere a rezistentei la colectivizare. A fost si cazul familiei Oprea, ridicata \u00een iulie 1949: \u201eDupa 18 zile am ajuns \u00een regiunea Kurgan, unde ni s-a dat un ferestrau, un topor, c\u00e2teva h\u00e2rlete si ne-au dorit \u00een bataie de joc spor la munca. Si am avut \u00een Siberia spor la munca sapte ani; acolo ni s-au nascut \u00eenca patru copii. Acolo s-a \u00eembolnavit Stefan; din boala aceea i s-a tras si moartea mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd eram acasa, \u00een Moldova, \u00een Antonesti\u201c (\u201e\u00cen gura foametei\u201c).
\nFoametea din Basarabia a cunoscut cazuri extreme \u00een care fiinta umana a fost \u00eempinsa spre limitele de jos ale conservarii biologice. Spaima, frica, oroarea, angoasa au determinat stergerea dimensiunilor sociale si culturale din comportamentul oamenilor. Aceasta realitate terifianta este sintetizata de un supravietuitor al \u00eenfometarii la care au fost supusi indezirabilii din URSS, izolati pe insula Nazino din Siberia: \u201eVoi \u00eenfometati poporul. Ei, bine, noi ne m\u00e2ncam unii pe altii!\u201c (\u201eInsula canibalilor\u201c).
\nScenariul \u00eenfometarii, fabricat \u00een laboratoarele ideologiei comuniste de la Moscova, a fost unul criminal, inuman, si a \u00eempins cinismul social si politic p\u00e2na dincolo de orice limita a verosimilului. \u00cenfometarea practicata de URSS \u00een spatiul sovietic a fost un adevarat \u201egenocid de clasa\u201c. Marea Foamete a fost conjugata cu alte proiecte ideologice \u2013 Marea Teroare (lichidarea \u00een masa a elitelor din teritoriile ocupate, 1939 1941), deportarile de popoare (1944 1945), masuri copiate ulterior la scari diferite, cu note specifice \u00een functie de zona si tara, de catre noile \u201edemocratii populare\u201c, \u00eentre care si Rom\u00e2nia comunista. Numai \u00een intervalul 1932-1938, foametea si teroarea au ucis \u00eentre 5-7 milioane de oameni \u00een URSS. \u00cen opinia cercetatorilor Jo\u00ebl Kotek si Maxime Steinberg, despre Marea Foamete \u201ese stie astazi ca a fost orchestrata perfect de Stalin. Oric\u00e2t de ucigasa si mai ales de criminala a fost ea \u2013 cinci milioane de morti, dintre care cel putin patru milioane de ucraineni \u2013 aceasta foamete organizata nu a avut drept obiectiv sa suprime p\u00e2na la ultimul om pe taranii din Ucraina, ci sa le zdrobeasca coloana vertebrala. Prin asta, Marea Foamete este episodul cel mai tragic al victoriei minoritatii rosii (bolsevice) asupra poporului rus, luat aici \u00een sensul larg, format \u00een majoritate din tarani\u201c. Cei doi cercetatori compara tipurile de ideologie \u2013 comunista si nazista \u2013 din perspectiva dreptului juridic si al drepturilor omului: \u201eCum am putea sa nu comparam sutele de mii de copii morti de foame, pe de o parte, \u00een ghetourile din Europa de Est, pe de alta, \u00een satele ucrainene? \u00cen ambele cazuri trebuie sa vorbim despre crime de masa sau, adopt\u00e2nd terminologia tribunalului de la N\u00fcrnberg, \u00abcrime \u00eempotriva umanitatii\u00bb.\u201c
\nTot crima \u00eempotriva umanitatii este si \u00eenfometarea la care au fost supusi sutele de mii de detinuti politici din sistemul penitenciar rom\u00e2nesc, de dupa al Doilea Razboi Mondial. Alaturi de conditiile inumane de detentie (programul, cvasi-absenta asistentei medicale, imposibilitatea unor conditii igienice, munca fortata, teroarea fizica si psihica exercitata prin batai, amenintari si injurii, izolare etc.), \u00eenfometarea a fost metoda de reeducare, de \u00eenfr\u00e2ngere a vointei si de stergere a individualitatii detinutului. Se cunosc multe cazuri de fosti detinuti politici (\u00een special barbati) care au suferit cumplit din cauza foamei \u00een \u00eenchisori si \u00een coloniile de munca fortata, unii dintre ei accept\u00e2nd colaborarea cu administratia pentru ca nu-si puteau stap\u00e2ni senzatia de foame. Este ceea ce unii medici-detinuti au numit \u201efoamea celulara\u201c, resimtita p\u00e2na la nivelul celulei organice, o \u00eenfometare endemica din care individul nu se mai poate salva.
\nFemeile au rezistat mai usor, din considerente ce tin de diferente de structura fiziologica, mentala si culturala. O perspectiva a efectelor \u00eenfometarii a fost rememorata de Dina Bals: \u201e…am pl\u00e2ns pentru prima si ultima oara \u00een puscarie si aceasta a fost \u00eentr-o dimineata c\u00e2nd pe gratiile canalului de scurgere… am vazut si am vrut sa iau cozile verzi de ceapa aruncate acolo printre gunoaie… Mi-au t\u00e2snit literalmente si saliva si lacrimile deodata… Foamea aceea nu este aceeasi cu foamea pe care o simti zilnic, c\u00e2nd se apropie ora mesei… C\u00e2nd a venit primavara, \u00eentr-un ungher al curtii batatorite de pasii nostri, scapase de uzura talpilor un coltisor \u00een care rasarisera c\u00e2teva fire de iarba pe care le culegeam si le bagam \u00een ciorba de pr\u00e2nz… Tot din cauza foamei probabil pierdeam memoria unor lucruri elementare. \u00cen ziua c\u00e2nd nu mi-am putut aminti numele mamei mele am intrat \u00eentr-o panica nebuna. O noapte si o zi mi-am tot rascolit mintea cu fel de fel de nume feminine, p\u00e2na ce din \u00eent\u00e2mplare una din fete a vorbit de Ioana d’Arc. Slava ei, atunci mi-am amintit ca pe mama mea o chema Ioana\u201c.
\nDetinutii recurgeau, \u00een functie de conditii si \u00eemprejurari, la tot felul de solutii pentru compensarea nivelului caloric si proteic al m\u00e2ncarii: consumul de ierburi, frunze, insecte, serpi etc., de legume pe c\u00e2mp (\u00een cazul celor dusi la munca \u00een puncte de lucru agricole), sustrag\u00e2ndu-se atentiei gardienilor etc. Aveau organismul foarte slabit si simteau nevoia sa consume proteine, vitamine, fier, calciu si minerale. Urmarile \u00eenfometarii si nevoile determinate de aceasta pot fi explicate nu doar psihologic, prin ceea ce multi martori numesc \u201efoamea psihologica\u201c, ci si fiziologic. Unul dintre efectele generale si cel mai vizibil a fost slabirea, pierderea \u00een greutate, astfel \u00eenc\u00e2t au fost cazuri \u00een care barbati \u00eenalti si solizi, care \u00eentr-o viata cu regim alimentar normal ar fi trebuit sa c\u00e2ntareasca \u00een jur de 75-90 de kg, au ajuns la 35-40 de kg \u00een timpul detentiei. Slabirea brusca, \u00een conditiile unei alimentatii precare si improprii, a cauzat vulnerabilizarea generala a organismului, expus astfel la contractarea de boli transmisibile (cea mai frecventa \u00een \u00eenchisoare fiind tuberculoza). \u00cen plus, la femeile de v\u00e2rsta \u00eent\u00e2i si a doua s-a instalat, fara exceptii, amenoreea (\u00eencetarea ciclului menstrual), explicata prin perturbarea functionarii glandei hipofizare, ca urmare a stresului, suferintei si alimentatiei necorespunzatoare. La \u00eenfometare au fost supusi, de asemenea, copiii-detinuti nascuti \u00een \u00eenchisoare de mame detinute politic. Acestia au primit automat statutul mamei si au fost tinuti \u00een detentie p\u00e2na \u00een jurul v\u00e2rstei de 11-14 luni, c\u00e2nd o parte au fost preluati de rude, altii de orfelinate.
\nFenomenul \u00eenfometarii a avut efecte dure, at\u00e2t pe termen scurt, c\u00e2t si pe termen lung. \u00cen cazul \u00eenfometarii unei comunitati nationale, cum a fost cazul rom\u00e2nilor basarabeni, conform analizei Larisei Turea, urmarile tin de resorturi complexe, psihologice si istorice: \u201eSe anihilau reflexele comunitare, individul plonja \u00eentr-un vacuum global, unde nu exista liant social, ci doar frica, densa, condensata, paralizanta. Nu exagerez: p\u00e2na astazi, pe noi, insectele totalitarismului bolsevic, ne tin fixati, rigizi, imobili \u00een timp \u00eensasi identitatea noastra, mentalul, axa interioara, crescuta milimetru cu milimetru, imperceptibil, ca o stalagmita, \u00een anii de teroare (…) Daca nu ar fi fost trecuta prin foametea din anii 1946-1947, Moldova dintre r\u00e2uri ar fi fost de mult \u00een Europa, alaturi de Republicile Baltice. Or, schimbarile de mentalitate, caracteristicile inoculate \u00een acei ani ne tin pe loc\u201c.
\nDin perspectiva supravietuitorilor \u00eenfometarii penitenciare, urmarile au fost psihice si fiziologice. Conform marturiei medicului-detinut Emil Capraru, detinutii din colonia de munca fortata Salcia traiau \u201ecosmarul \u00eendestularii\u201c. Unii dintre ei au reusit sa reziste tentatiilor, asa \u00eenc\u00e2t si \u00een libertate au suportat mai usor afectiunile provocate de munca, bataie si \u00eenfometarea la care au fost supusi pe perioada detentiei. Av\u00e2nd \u00een vedere conditiile inumane, cea mai eficienta si ultima forma de rezistenta \u00een \u00eenchisoare s-a dovedit a fi cea morala: \u201eToata noaptea visai ca man\u00e2nci, iar c\u00e2nd stam linistiti toti vorbeau despre m\u00e2ncare. Seara aveam, din cauza prafului si muncii pe dig, senzatia ca mestec pam\u00e2nt. Eu cred ca saptam\u00e2ni de zile nu scuipam dec\u00e2t noroi. Aveam impresia noaptea ca ma \u00eenec m\u00e2nc\u00e2nd noroi. Deci, munca asta la diguri cu praful din Baragan plus lipsa de m\u00e2ncare constituiau un chin permanent. C\u00e2nd am ajuns sla Salciat am avut vreo 36-38 de kilograme. Eram scheletici toti. (…) mi-am propus, printre altele, sa nu fiu robul blidului. Se-aducea m\u00e2ncarea pe brigada si prin rotatie, a doua zi, primeam, daca era, un supliment \u2013 un castron cu zeama. Niciodata n-am acceptat acest lucru, adica, mi-am impus treaba asta, sa fiu categoric\u201c.
\n\u00cen ambele cazuri ale \u00eenfometarii \u2013 din Basarabia si din sistemul concentrationar rom\u00e2nesc \u2013 una din consecintele grave a fost cresterea morbiditatii. La polul opus se situeaza \u00eenfometarea deliberata prin greva foamei, un drept si o forma extrema de protest la care au recurs detinutii politici, individual sau \u00een grup. Ei au obtinut rareori respectarea (fie si pe termen scurt) a unora dintre revendicari, prin discutii purtate cu directorul\/ comandantul \u00eenchisorii sau cu un procuror, dupa cum impunea regulamentul. De cele mai multe ori, administratia a recurs la alimentarea fortata a detinutilor, asadar la \u00eencalcarea flagranta a drepturilor. Administratia penitenciarelor se temea de greva foamei deoarece era o forma de exprimare a libertatii individului, fie si \u00een \u00eenchisoare, unde regimul comunist considera ca \u201edusmanii poporului\u201c nu au drepturi.
\n\u00cen anii 1980 ai guvernarii comuniste Rom\u00e2nia a fost atinsa de spectrul foametei si \u00eenfometarii la nivel general. Cartelizarea alimentatiei de baza, pe criterii \u201estiintifice\u201c, \u201erationale\u201c, i-a transformat pe rom\u00e2ni \u00een robi ai asigurarii strict materiale a zilei de m\u00e2ine, pe multi determin\u00e2ndu-i la artificii si cedari. Lupta pentru supravietuire \u00een ultimul deceniu al regimului comunist din Rom\u00e2nia aproape ca a anihilat vointa rom\u00e2nilor, cea mai vizibila forma de constatare a situatiei dezastruoase \u00een care ajunsese majoritatea populatiei fiind Revolta muncitorilor de la Brasov (15 noiembrie 1987). \u00cenainte de a deveni o miscare anticomunista, revolta a avut ratiuni economice si sociale. Mijloacele prin care guvernul comunist \u00eencerca sa economiseasca materie prima si bani, \u00een vederea onorarii \u00eemprumuturilor externe, contractate de un regim megaloman, devenisera insuportabile. Una din primele lozinci strigate de convoiul muncitorilor a fost de natura sa zguduie constiinta populatiei Brasovului: \u201eNoi nu mai vrem sa m\u00e2ncam laturi!\u201c, o expresie cu conotatii evident morale, trimit\u00e2nd at\u00e2t la starea economica precara a populatiei, c\u00e2t mai ales la gradul de suportabilitate a poporului, prin raportare la un regim ilegitim si criminal. Sistemul represiv a reusit, \u00eensa, anihilarea acestei revolte de masa care constituie un pas important \u00een anuntarea esecului final al comunismului \u00een Rom\u00e2nia.
\nScriitorul Ion D. S\u00eerbu, fost detinut politic, a trait din 1964 \u00een regim de domiciliu obligatoriu \u00een orasul Craiova, p\u00e2na la sf\u00e2rsitul vietii (septembrie 1989), si a reusit sa surprinda esenta traiului \u00een comunism \u00eentr-o maniera ce transcende realitatea prozaica a ultimei perioade a regimului comunist, stap\u00e2nita de cei 3 \u201eF\u201c \u2013 Frica, Foamea, Forta. Viziunea sa asupra tarelor comunismului este una libera de orice forma de cenzura, scriitorul tin\u00e2nd \u00een anii 1980 un jurnal ascuns de vigilenta Securitatii; el surprinde natura represiva a ideologiei comuniste: \u201eNe mutam de pe ancestrala frica de Dumnezeu pe frica de vecin, prieten, militian. De pe foamea de adevar, pe foamea de m\u00e2ncare; de pe speranta \u00een m\u00e2ine, pe speranta \u00een p\u00e2ine. Poate ca \u00een strafunduri are loc o ruptura \u00een ADN-ul speciei, se separa miseii de sfinti, victimele de calai, oamenii Alfa de subhominienii Beta. Deocamdata, nu vad dec\u00e2t o imensa si confuza masa intermediara, \u00een care miselia se sfinteste si sfintenia se miseleste, din motive tactice si strategice\u201c.
\nReeducarea la scara nationala prin frica-foame-forta (represiune), subminarea individului de catre \u201eomul nou\u201c, convertirea constiintei \u00een reactie la comanda au fost urmarile a 45 de ani de comunism, \u00een care \u00eenfometarea a avut un loc important. Reducerea rom\u00e2nilor la supravietuirea biologica \u00een anii 1985-1989, la care i-a determinat regimul ideologic comunist, a cauzat o cobor\u00e2re a poporului \u201esub conditia \u00een care inteligenta si cuv\u00e2ntul mai functioneaza normal. Spiritul e un mamut surprins de o subita glaciatiune\u201c, nota Ion D. S\u00eerbu \u00een iarna 1986-1987, \u00een plina teroare represiva si \u00eenfometare practicate de regimul Nicolae Ceausescu.<\/p>\n
Bibliografie selectiva: Dina Bals, \u201eDrumuri pustiite\u201c, Ed. Cartea Rom\u00e2neasca, Bucuresti, 1993; Emil Capraru, \u201eDreptul de a muri\u201c, \u00een \u201eArhivele Totalitarismului\u201c, an III, nr. 2\/1995, pp. 164-176; Robert Conquest, \u201eRecolta durerii. Colectivizarea sovietica si teroarea prin foamete\u201c, Ed. Humanitas, Bucuresti, 2003; St\u00e9phane Courtois, \u201ePata oarba a memoriei europene (23 august 1939: alianta sovieto-nazista)\u201c, Fundatia Academia Civica, Bucuresti, 2009; Jo\u00ebl Kotek, Maxime Steinberg, 1941. \u201e<Solutia finala> a problemei evreiesti: o solutie dictata de ideologie\u201c, \u00een St\u00e9phane Courtois (coord.), \u201eO noapte at\u00e2t de lunga. Apogeul regimurilor totalitare \u00een Europa, 1935-1953\u201c, Ed. Vremea, Bucuresti, 2008, pp. 343-374; Valeriu Pasat, \u201eCalvarul. Documentarul deportarilor de pe teritoriul RSS Moldovenesti. 1940-1950\u201c, ROSSPEN (Rossiiskaia Politicheskaia Entsiklopediia), Moscova, 2006; Ion D. S\u00eerbu, \u201eJurnalul unui jurnalist fara jurnal\u201c, vol. I-II, Ed. Institutului Cultural Rom\u00e2n, Bucuresti, 2005; Ion Stafi, \u201eSpovedaniile Basarabiei\u201c, f. ed., Chisinau, 2006; Larisa Turea, \u201eCartea foametei\u201c, Ed. Curtea Veche, Bucuresti, 2008; Ion Turcanu, \u201eFoametea din Basarabia \u00een anii 1946-1947\u201c, f.ed., Chisinau, 1993; Alexei Vakulovski, \u201e\u00cen gura foametei. Marturii ale supravietuitorilor\u201c, INST, Bucuresti, 2011; Nicolas Werth, \u201eInsula canibalilor. 1933, o deportare-abandon \u00een Siberia\u201c, Ed. Vremea, Bucuresti, 2007; \u201eRaportul conducatoarei delegatiei parlamentare a Republicii Moldova, Ana Gutu, la APCE privind Holodomorul, prezentat la sesiunea de primavara a APCE\u201c, la http:\/\/politicom.moldova.org\/news\/foametea-din-transnistria-19321933-i-din-basarabia-19461947-208704-rom.html (20.06.2010)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cenfometarea este un mijloc de constr\u00e2ngere politica prin foame, exercitata asupra unui grup de indivizi sau comunitati (popoare, populatii etc.). \u00cen spatiul rom\u00e2nesc sunt cunoscute Marea Foamete din Moldova organizata de regimul comunist, g\u00e2ndita si coordonata de regimul sovietic \u00een anii 1946-1947 si politica de \u00eenfometare la care au fost supusi detinutii politici din Rom\u00e2nia,… Cite\u0219te mai mult »Repere ale \u00eenfometarii \u00een timpul regimului comunist din Rom\u00e2nia<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[6042,6041,6043,6040,1079],"class_list":["post-8539","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-cartea-foametei","tag-canibalism","tag-larisa-turea","tag-marea-foamete-din-moldova","tag-regimul-comunist"],"views":5166,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8539","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8539"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8539\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8539"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8539"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8539"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}