{"id":851,"date":"2009-12-17T14:46:30","date_gmt":"2009-12-17T12:46:30","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=851"},"modified":"2009-12-17T14:47:59","modified_gmt":"2009-12-17T12:47:59","slug":"%e2%80%9eworld-affairs%e2%80%9c-inapoi-la-turnul-babel","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/%e2%80%9eworld-affairs%e2%80%9c-inapoi-la-turnul-babel\/","title":{"rendered":"\u201eWorld Affairs\u201c – Inapoi la Turnul Babel"},"content":{"rendered":"

–\u00a0 universalitatea limbii engleze –<\/strong><\/p>\n

\n

\u201eMoartea limbilor se desfasoara mai rapid dec\u00e2t disparitia speciilor\u201c, scrie John McWhorter in revista \u201eWorld Affairs\u201c. Dintre cele 6.000 de limbi existente in prezent, peste o suta de ani vor mai ram\u00e2ne, cel mai probabil, doar 600. Intrebarea e daca acest lucru reprezinta sau nu o problema.<\/strong><\/em><\/p><\/blockquote>\n

\u201eSa presupunem ca putem pastra 6.000 de limbi in viata\u201c, scrie McWhorter, \u201ee echivalentul presupunerii ca putem impiedica gheata sa se topeasca la caldura. Iata de ce. Pe masura ce oamenii care vorbesc limbi indigene migreaza spre orase, in mod inevitabil ei invata limbile dominante, la nivel global, precum engleza si le folosesc in relatiile dintre ei. Copiii imigrantilor pot folosi limbile indigene ale parintilor acasa. Dar nu vor cunoaste deloc aceste limbi ca parte a vietii lor publice si se vor simti, de aceea, mai in largul lor in limba oficiala a lumii in care vor creste. Acesti copii nu vor mai sti limbile indigene ale bunicilor, si astfel, destul de cur\u00e2nd, acestea nu vor mai fi vorbite. E ceea ce inseamna moarte lingvistica\u201c.<\/p>\n

O solutie ar fi sa incercam sa ne opunem fenomenului, prin programe ce reinvie limbile indigene, insa, conform lui McWhorter, aceasta abordare nu ar putea fi prea eficienta: invatarea unor limbi indigene poate reprezenta o intreprindere dificila pentru oameni crescuti cu limbile europene. In plus, moartea unei limbi nu ar trebui sa insemne, neaparat, si decesul unei culturi. Un exemplu ar fi, in acest sens, cultura afro-americana, care a prosperat printre oameni ce nu vorbesc yoruba, ci engleza. \u201ePierderea principala c\u00e2nd o limba moare nu e una culturala, ci este una estetica\u201c, scrie lingvistul. \u201eSunetele pocnite din limbile africane sunt magnifice la auz. In multe limbi amazoniene, c\u00e2nd spui ceva trebuie sa specifici, prin sufixe, de unde ai luat informatia. Limba Ket, din Siberia, este at\u00e2t de coplesitor de neregulata inc\u00e2t pare o opera de arta\u201c.<\/p>\n

In timp ce 5.500 de limbi sunt pe cale de a disparea, lent, pierderea estetica nu este una neglijabila. \u201eDin acest motiv\u201c, arata McWhorter, e un fapt fericit si hotar\u00e2tor acela ca tehnologia moderna le inregistreaza si la analizeaza mai complet ca in oricare alt moment. Poate ca inaintea noastra se intinde un viitor in care engleza va fi un fel de limba globala, in timp ce oamenii continua sa vorbeasca in jur de 600 de limbi intre ei\u201c.<\/p>\n

\u201ePe masura ce ne evaluam viitorul lingvistic, ca specie\u201c, scrie McWhorter, \u201eo intrebare de baza ram\u00e2ne in picioare. Va fi, in mod necesar, un lucru rau daca vor ram\u00e2ne nu 6.000 de limbi vorbite, ci doar una singura? Trebuie sa abordam intrebarea in esenta ei pura, logica, separat de legaturile ei particulare cu limba engleza si cu istoria acesteia. Observati, de pilda, cum disconfortul in fata acestei perspective scade c\u00e2nd va imaginati ca limba intregii lumi nu ar fi engleza, ci, sa spunem, limba Eyak a eschimosilor din sudul Alascai\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

–\u00a0 universalitatea limbii engleze – \u201eMoartea limbilor se desfasoara mai rapid dec\u00e2t disparitia speciilor\u201c, scrie John McWhorter in revista \u201eWorld Affairs\u201c. Dintre cele 6.000 de limbi existente in prezent, peste o suta de ani vor mai ram\u00e2ne, cel mai probabil, doar 600. Intrebarea e daca acest lucru reprezinta sau nu o problema. \u201eSa presupunem ca… Cite\u0219te mai mult »\u201eWorld Affairs\u201c – Inapoi la Turnul Babel<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[251,481,480],"class_list":["post-851","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-international","tag-limba-engleza","tag-moartea-limbilor"],"views":2966,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/851","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=851"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/851\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=851"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=851"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=851"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}