Nu stiu c\u00e2ti dintre fanii tenisului \u00eesi amintesc de Budge Patty (sau c\u00e2ti banuiesc macar de existenta acestuia). Oricum ar fi, cert este ca praful asezat peste ziarele epocii ne ascunde un campion exemplar, unul din rasa acelor dandy care luminau prin simpla lor prezenta arena centrala a turneelor de Mare Slem, \u00eensufletind atmosfera tribunelor prin eleganta, stil si autenticitate.
\nIancheul al carui nume l-am grafiat mai sus a vazut lumina zilei la Fort Smith, \u00een Arkansas, pe 11 februarie 1924. Baiat de la tara, nici nu ar fi visat sa viziteze Europa daca un ins zdravan deranjat la cap, sa-l numim pe frustratul scundac din Austria, Adolf Hitler, nu s-ar fi g\u00e2ndit (ma rog, e un fel de a spune…) sa arunce \u00eentreaga lume civilizata \u00een aer prin proiectul sau nebunesc de a face justitie planetara prin omologarea armata a legilor rasiale. Asa ca Budge Patty trece Atlanticul \u00een calitate de voluntar \u00een armata USA si, pentru ca are zile si e iubit de noroc, intra \u00een Paris calare pe un tanc \u00een chip de Don Juan eliberator. Nu stim c\u00e2te flori, pupaturi si dezmierdari a primit Patty din partea frumoaselor pariziene, sigur e ca americanul hotaraste sa ram\u00e2na \u00een capitala Frantei, de care pur si simplu se \u00eendragostise. Pe urmele unor mari compatrioti, ce-i drept, artisti, nu tenismani (mais c’est pas important!), fermecatorul june \u00eesi cumpara un cochet apartament \u00een Montparnasse, \u00eesi achizitioneaza o masina frantuzeasca de traditie, adica un Peugeot, frecventeaza spre ora cinei celebra c\u00e2rciuma la Coupole si-si face numerosi prieteni din r\u00e2ndul boemei pariziene renascute dupa anii tristi ai Ocupatiei.
\nCasa iancheului este pe malul Senei, la cinci minute de mers pe jos de parcul sportiv Porte d’Auteuil, celebrul Roland Garros. Jucator talentat, Budge, vine adeseori sa se antreneze alaturi de tenismanii francezi pe terenurile batr\u00e2nului parc. El nu \u00eent\u00e2rzie sa atraga atentia iubitorilor sportului alb si mai ales a cunoscatorilor tenisului. De ce? Pai, simplu, deoarece Patty practica un stil zis clasic, aproape desprins din paginile unui manual scris de imensul campion al anilor 30, Bill Tilden. Ortodoxismul tenisistic de care da dovada cuceritorul Budge consta \u00een faptul ca el ataca mingile cu un voleu magnific, iar loviturile drive de jos, de sub fileu, sunt adevarate capodopere ale genului; serviciul este unul nu doar puternic, dar si elegant, cu o geometrie inspirata direct de marele initiat Pythagora; el ajunge \u00een permanenta la plasa, respect\u00e2nd codul razboinic al compatriotilor sai, ce fac dintotdeauna un tenis bazat pe algoritmul serviciu-voleu; dar, spre deosebire de majoritatea iancheilor, Patty stie sa dispute puncte lungi de pe fundul terenului, gasind o secreta voluptate \u00een rally-urile nesf\u00e2rsite.
\nDupa c\u00eetiva ani de frecventat cafenelele boeme si turneele pariziene minore, t\u00e2narul din Arkansas \u00eencearca marea cu degetul si ia parte la marea competitie de la Roland Garros. Zgura o stie prea bine, tenisul \u00eel are \u00een s\u00e2nge, iar \u00eencrederea \u00een steaua sa e undeva sus de tot. De fapt, nu e chiar la prima tentativa, dar asa de hotar\u00e2t nu a fost niciodata, nici atunci c\u00e2nd l-a eliminat \u00een semifinala pariziana din 1949 pe genialul sau compatriot Dick Pancho Gonzales, un tenisman care \u00eenca mai cocheta cu ideea de sport amator. Asa ca editia din 1950 a Roland Garrosului prilejuieste o imensa surpriza, practic necunoscutul american catar\u00e2ndu-se p\u00e2na \u00een finala, pe baza unui tenis fermecator si mult-apreciat mai ales de latura feminina a publicului! Adversar \u00eei este superfavoritul din Cehoslovacia, Jaroslav Drobny, cu care se mai \u00eent\u00e2lnise de c\u00e2teva ori si \u00een fata caruia pierduse. \u00cencurc\u00e2nd calculele h\u00e2rtiei, Patty joaca un tenis de un nivel incredibil, eliberat de orice temeri, parca netin\u00e2nd seama de miza partidei, si \u00eesi adjudeca primele doua manse la un scor sever: 6-1 6-2. Esticul revine, profit\u00e2nd si de oboseala iancheului, si egaleaza la doi, dupa doua seturi str\u00e2nse, 6-3 7-5! Budge nu se lasa dobor\u00e2t de come back-ul experimentatului sau adversar si reintra \u00een meci pentru a-si trece \u00een palmersul, virgin p\u00e2na atunci, un prim trofeu de Grand Slam (7-5 \u00een decisiv!)… pe care-l dubleaza dupa doar doua saptam\u00e2ni, cucerind titlul si pe iarba londoneza, la Wimbledon!
\n\u00censa nu gratie acestor performante ram\u00e2ne Budge Patty \u00een memoria spectatorilor parizieni amatori de tenis, ci, mai degraba, datorita unei elegante nemaivazute pe teren p\u00e2na la el. \u00cen oras si \u00een mediile mondene, iancheul apare mereu \u00een costum-tailleur, iar pe court se prezinta \u00een pulovar din casmir si \u00een sort de flanela bej de la Christian Dior… element de vestimentatie care \u00eensa nu a rezistat dec\u00e2t unui singur meci, caci, la spalare, s-a desirat \u2013 spre disperarea lui Budge, mare fetisist si amator de suveniruri! De aceea, nu \u00eent\u00e2mplator a fost Patty considerat un autentic dandy al anilor cincizeci!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"