{"id":8414,"date":"2011-07-21T13:02:51","date_gmt":"2011-07-21T11:02:51","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=8414"},"modified":"2011-11-08T19:10:36","modified_gmt":"2011-11-08T17:10:36","slug":"supermania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/supermania\/","title":{"rendered":"Supermania"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Stoian G. Bogdan, <em>Torrent. Superpoem, <\/em>Herg Benet Publishers, sBucurestit, 2011, 108 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>La \u00eenceput au fost \u201eChipurile\u201c. Pe urma, pentru \u201eNu-stiu-c\u00e2te-zile\u201c, poetul s-a facut prozator. Mai nou, par lui-m\u00eame, \u201eSGB a trecut literatura prin distileriile lui si a creat un drog de vorbe cu efect subliminal care, \u00eent\u00e2mplator, revolutioneaza literatura\u201c. Tautologic au ba, controversatul autor \u00eempinge pe piata un stupefiant literar ce pare c-ar da \u201edependenta de\/ pe viata\u201c; spre deosebire de altii, el chiar \u201escrie pentru ca poate si pentru ca nu poate altfel\u201c. Asta \u00een ultima instanta. Dar sa nu facem \u00eenca procese de intentie. Volumul apartine unui avocat, care se apara cu dintii si cu tot limbajul posibil. Oricum, cu totii putem scrie. Nu ne \u00eempiedica nimeni. Apoi, \u00eentr-adevar, se poate sa nu putem altfel. Dar uneori, mai putem arunca si \u00een foc anumite fragmente. Chiar si numai pentru a distruge un mit. Cel cu manuscrisele ce nu ard.<br \/>\n<strong>Cel mai poet smecher din tara<\/strong><br \/>\nInitial, \u00eentr-o nota catre lector, Stoian G. Bogdan prefera textualismul \u2013 \u00eentors pe dos, \u00eensa la fel de \u2013 ieftin, juc\u00e2ndu-se pueril si vetust: \u201eAm citit manuscrisul acestui volum \u00een una dintre plimbarile mele \u00een viitor, si, pentru ca mi-a placut foarte mult, l-am memorat. Autorul, un poet care-si spunea SuperStralucitorul, dat fiindca l-am publicat eu \u00eenainte ca el sa-l fi scris, nu va mai exista\u201c. Mai departe, daca prin \u201ePavor nocturn\u201c Dan Sociu recidiveaza si devine cel mai minimalist cu putinta poet, alcatuind un volum a carui cronica se prea poate sa-l depaseasca \u00een numar de semne, Stoian G. Bogdan, autor al lui Don Torrente, redevine cu brio cel mai mizerabilist poet(astru) din zona. \u201eTorrent\u201c e de fapt un poem fluviu ce curge spumos dintr-un viitor ipotetic, \u00een care nu doar Comanestiul, municipiu natal pentru SGB, va purta toponimul cutare, ci\u2026 totul: \u201epe Stoian G. Bogdan, va rog, zic. colt cu Nemuririi\u201c, \u201eorasul asta-i un bulevard infinit. \/ Stoian G. Bogdan\u201c, \u201eSGB e un soi de cafenea-bar-club-univers \u00een care se-aduna toata lumea\u201c, superaeroportul \u201eynnuB sgguB\u201c, sau, vai de noi, \u201eParadisul e-n forma de Stoian G. Bogdan\u201c. Oare Swedenborg, \u00een viziunile sale cu raiul antropomorf, de fapt nu pe Stoianul nostru l-a vazut? Oricum, supervolumul e rezultanta hiperinfla(ma)tiei SGB-eului, tradusa trist \u00eentr-un narcisism patologic, insuportabil, autoironic defel: \u201eoglinda oglinjoara, spune-mi cine-i cel mai smecher poet din tara\u201c s.a.m.d. Eventual aici ar fi operabila si scumpa mai sus amintita \u00eentoarcere pe dos. Daca e ceva, Stoian G. Bogdan e cel mai poet smecher din tara.<br \/>\nDe la coperta \u00eenfatis\u00e2nd un schelet \u00eenghetat \u00eentr-un gest \u00een care obscenitatea se confunda cu actul de-a scrie, volumul se dovedeste a fi nu de un \u201eavangardism gol-golut\u201c (asa cum sustinea George Neagoe \u00een \u201eCultura\u201c, 2 iunie 2011), ci de un decadentism asumat \u00een aproape toate directiile, deloc infantil, deloc mimat, \u00eensa, vai, provocat. Cu tot jemanfisismul cumva comun, Stoian G. Bogdan e un decadent \u00e0 la carte, cu simtul poetic ad\u00e2nc \u00eenfipt \u00een vene. Un autor ce sufera cronic de autodependenta: \u201esunt hedonist si-n g\u00e2ndire si-n fapta mai ales\u201c, dar mai ales \u00een cuv\u00e2nt. Astfel, drogul de vorbe certifica faptul ca poetul e un expert \u00een arta seductiei, volumul fiind un adevarat manual de practici mai mult sexuale, dec\u00e2t textuale. Pentru simplul motiv ca retorismul automanierist e foarte practic, desi factice, voi mentiona c\u00e2teva dulcegarii, nu zic, poate bune de prins \u00een mreje frumuseti \u00eencuiate, dar nicidecum de vrajit un critic: \u201eiubirea ta e ca o ninsoare cu fulgi de lapte\u201c, \u201enumele tau \u00eemi lasa-n gura gust de ciocolata\u201c, \u201e\u00een spatele irisilor caramel \/ nimeni nu-ti poate citi g\u00e2ndurile\u201c. Versuri de genul au darul de-a strepezi pielea. Si p\u00e2na la \u201epasarica pasarica moare pula mea de frica\u201c nu e drum lung.<br \/>\nApoi, daca tot am ajuns la exemple, Stoian G. Bogdan are grija sa fie decadent si lingvistic vorbind. Iata c\u00e2teva mostre: \u201evocea care se scurge de pe CD\/ si te unda\u201c, \u201epe strazi masinile curg vise\u201c, \u201ecineva c\u00e2nta clapele pianului\u201c, p\u00e2na la \u201ePoem care i-am dat delete\u201c. Alteori, decadentismul poetului se \u00eengroasa, devenind expresionism, ca \u00een urmatorul insert din \u201ePoem pentru pian si-o alta seara\u201c: \u201ece-o sa fac oare c\u00e2nd o sa ne \u00eent\u00e2lnim si \/ bataile inimii tale or sa-mi sparga fata? \/ o sa cad? Sau o sa-ti spun \/ buna \/ cu gura plina de s\u00e2nge?\u201c. Si daca tot veni vorba de respectivul curent si de respectivul text, \u201eE ultima seara \/\/ clavirul \u2013 a murit. Si vioara? cu-n tipat scurt culorile s-au sters \/ si seara \/ nu a mai mers\u201c e glasul unui alt poet avocat din zona Bacaului.<br \/>\nPentru Stoian G. Bogdan, decadenta se manifesta plenar la un alt nivel. Tezist, aproape moralizator, aflam cu stupoare ca Dumnezeu si viata vesnica n-ar exista, ca p\u00e2na si fiul sau n-ar fi dec\u00e2t o minciuna, un personaj mai mult inventat, ca, vai, ce descoperire, \u201eToata CULTURA lumii se-nv\u00e2rte-n jurul unor MINCIUNI\u201c. Pe care nimeni nu le contesta. Doar Super. Serios?! Oricum ar fi, nu vom spune, de m\u00e2na cu George Neagoe, ca si noi vedem \u00een \u201eTorrent\u201c \u201eun teatru al demonilor care nu doar ca at\u00e2ta sufletele smai bine spus, excita trupurilet, ci reprezinta, \u00eentotdeauna, dreapta masura a tuturor pacatelor\u201c. Totusi, \u00een ce lume traim? Revolta lui SGB st\u00e2rneste un r\u00e2njet bonom. \u00centr-un singur punct, avocatul diavolului vorbeste profetic, autentic, poate cel mai sincer si disperat cu putinta: \u201esingurul motiv pentru care nu ma sinucid \u00eenca, \/ e ca n-am gasit niciun motiv pentru care sa nu ma sinucid, \u00eenca\u201c. De s-ar opri aici, volumul ar putea fi decent. \u00censa, fireste, pe l\u00e2nga superbia SGBista, tot restul suntem o turma de primitivi, sclavi, prosti, dobitoci, \u201efiguranti captivi \u00eentr-o realitate mai falsa dec\u00e2t toate realitatile mele de drogangiu, nimeni dependenti de cuvinte&#8230;\u201c Ca tot reveni vorba de fenomenul adictiei, poetul nu de torrent ori de mai stiu eu ce corelativ subiectiv e tinut \u00een plasa. Cu riscul de-a deveni la r\u00e2ndu-mi automanierist, ori doar tipicar \u00een accente, Stoian G. Bogdan sufera de autodependenta. Narcisist incurabil, autorul de fata se vrea un Superpoet, la fel de neverosimil \u00een act sau potenta cum s-a dovedit a fi Superman \/ Supraomul.<br \/>\n<strong>Prin Ginsberg spre&#8230; Blaga<\/strong><br \/>\nInserate \u00een pelicula torentiala, povestea poetului cu nike argintii (de ce sa nu facem reclama gratuita, doar e poetic la culme), respectiv istoria cu necrofilii fac volum bun cu \u201epoemul drogangiilor\u201c, \u00eenceput \u00e0 la Ion Muresan, probabil un maestro \u00een ale distilatului. Ca doar alcoolici, drogangii, totuna e. Si literatura e plina de ei. De neputinta mascata neputincios \u00een poezie. Dar textul cu pricina e cel mult un soi de \u201eHowl\u201c \u00een miniatura. Doar ca beatnicii s-au transformat \u00een junkeri de tot\u2026 frumosul. \u201eAh preafericitii, ah preafericitii\u201c de ei. Dupa care, cum altfel, un psalm urlat \u2013 adica, pardon, howlit \u2013 \u00een descendenta cvasiblagiana: \u201eVa trebuie trei custi peste univers ca sa tineti \u00een fr\u00e2u spiritul libertati mele \/\/ s\u2026t \/\/ Cuv\u00e2ntul meu e Poezeu \/ si daca va uitati atent \u00een discul solar \/ veti vedea ca z\u00e2mbesc\u201c. Adica de unde-am pornit si unde-am ajuns\u2026 Evident, passons! La orgia himerica din final (unde participa lin, de la Nefertiti la&#8230; Stalin).<br \/>\nDupa cele vreo suta de pagini, sarmanul cititor devine treptat \u201erecycle bin-ul g\u00e2ndurilor carora le dau delete\u201c. Cu alte cuvinte, Stoian G. Bogdan vrea sa se scoata, cum ar veni, bascul\u00e2nd \u00eenspre lector balastul unui psihic autocentrat: Asta-s eu! Si daca (nu) va place, n-aveti dec\u00e2t! \u00cen sf\u00e2rsit, acum \u00eentelegem dedicatia catre cei care nu-i vor citi cartea. Chipurile, traficul de TORRENT e un delir discursiv, un drog de vorbe mai mult goale sau gaurite. Viziuni masluite, pastile ciobite. La fel cum Super e luat de politie la final, autorul ar merita sa fie dus cu duba \u00een subsolurile literaturii. Capul de acuzare: poezia ca film porno descarcat la greu de pe SGBtorrent. Regizorul poate sa spuna \u201evreau pe retine o realitate de oscar\u201c, efectele speciale sunt ieftine. Priz\u00e2nd \u201eTorrent\u201c, am avut impresia ca revad \u201eLisztomania\u201c. Melanjul acela burlesc, infernal. De sarlatanie, pornografie, si, mai ales, de revolta fumata.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Stoian G. Bogdan, Torrent. Superpoem, Herg Benet Publishers, sBucurestit, 2011, 108 p. &nbsp; La \u00eenceput au fost \u201eChipurile\u201c. Pe urma, pentru \u201eNu-stiu-c\u00e2te-zile\u201c, poetul s-a facut prozator. Mai nou, par lui-m\u00eame, \u201eSGB a trecut literatura prin distileriile lui si a creat un drog de vorbe cu efect subliminal care, \u00eent\u00e2mplator, revolutioneaza literatura\u201c. Tautologic au ba, controversatul&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/supermania\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Supermania<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[2387,5658],"class_list":["post-8414","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-stoian-g-bogdan","tag-torrent-superpoem"],"views":1619,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8414","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8414"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8414\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8414"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8414"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8414"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}