{"id":8405,"date":"2011-07-21T12:55:41","date_gmt":"2011-07-21T10:55:41","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=8405"},"modified":"2011-07-21T12:56:45","modified_gmt":"2011-07-21T10:56:45","slug":"despre-profetii-si-planuri-de-austeritate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/despre-profetii-si-planuri-de-austeritate\/","title":{"rendered":"Despre profetii si planuri de austeritate"},"content":{"rendered":"

Grecia si noii profeti<\/strong>
\nNici nu a trecut criza si Europa, dupa unii, ar fi din nou \u00een pericol. Unul care ar veni de la posibilul faliment al Greciei. Panica a fost mare, s-a vorbit de o posibila contaminare cu virusul grecesc a statelor din zona euro. Scenariul s-a dospit p\u00e2na a devenit apocaliptic: daca nu se va gasi o solutie la criza din Grecia, Europa va fi destabilizata, au strigat noii profeti. Am vazut si la televiziunea rom\u00e2na \u2013 o frecventez foarte rar \u2013, experti, chiar un fost ministru al Finantelor, care luau \u00een tragic acest pericol. Ehei, mi-am spus, iata cum redevine Atena stap\u00e2na lumii. \u201eAsi!\u201c, l-am auzit pe Cetateanul turmentat al lui Conu\u2019 Iancu. Apoi am descoperit ca grecii revoltati au spus primului-ministru Georgios Papandreu, tot cu vorbele lui Caragiale: \u201eNu voi, stimabile, sa stiu de Europa d-tale…\u201c.
\nTrimiterile la replici ale marelui nostru dramaturg nu sunt \u00eent\u00e2mplatoare. Situatia din Grecia nu tine de comedie, este drept, are gravitatea ei, dar nu cred ca este suficient de periculoasa \u00eenc\u00e2t sa destabilizeze economii puternice ca acelea ale Germaniei, Frantei, Marii Britanii, Danemarcei, Suediei, Finlandei. Este grava pentru greci, din pacate, dar pentru Bruxelles, cu toate grijile pe care acesta este \u00eendreptatit sa le manifeste, este mai degraba un semnal de alarma asupra imperfectiunilor structurilor de integrare europeana. Altfel, nu vad cum ar putea un singur stat membru al Uniunii Europene sa traga la fund un continent. Nu (mai) vrea grecul sa stie de Europa? Exista solutii. Nici Europa nu este obligata, ca sa o spunem p-a dreapta, sa treaca voios cu vederea, pe muzica de sirtaki, peste malversatiunile grecilor, fie guvernanti, fie cetateni de r\u00e2nd. Adevarul este usor \u00een alta parte dec\u00e2t \u00eel plaseaza noii profeti. Problema care a dat at\u00e2tea batai de cap Bruxelles-ului si statelor puternice din Europa vine de la incapacitatea de plata a datoriei externe \u00een care a ajuns Grecia. Soarta grecilor conteaza at\u00e2ta c\u00e2t sa fie restabilita si garantata solvabilitatea statului lor ca membru al Uniunii Europene. Familiarizate cu solutii teoretice \u2013 adica de si pe h\u00e2rtie -, instantele de la Bruxelles s-au trezit \u2013 cam t\u00e2rziu \u2013 ca ceva le-a scapat de sub control \u00een Grecia. Si au intrat \u00een panica. Daca citim mai cu grija presa internationala, nu destabilizarea Europei este \u00een pericol, ci soarta marilor afaceri transnationale. Altfel, economia Europei este prea puternica pentru a crede ca poate sa depinda, cum profetesc unii, de capriciile sau turbulentele unui stat sarac, fie el si membru al comunitatii europene. Trecuta prin doua razboaie mondiale, Europa are o alta logica. Daca cineva doreste sa o cunoasca trebuie sa urmareasca politica Berlinului si sa nu neglijeze pe cea a Parisului. Birocratii de la Bruxelles sunt pompierii de serviciu.
\nS-a spus, si unii au crezut, ca statul grec intra \u00een faliment daca nu este sustinut cu un nou \u00eemprumut. Abia atunci se putea \u00eentelege ca ceva necurat se afla \u00een spatele acestui exces de grija. Ceea ce nu se spunea \u2013 \u00eenteleg din unele ziare occidentale -, era faptul ca din cele 110 miliarde \u00eemprumutate cu multa generozitate Greciei de Uniunea Europeana, FMI si Banca Mondiala, cam 108 miliarde nici nu ajung la Atena, ci ram\u00e2n direct \u00een bancile creditoare. A fost subtil escamotat adevarul ca, de decenii, bancile straine, cu g\u00e2ndul numai la profit, au acordat \u00eemprumuturi Greciei asist\u00e2nd impasibile la proasta gestionare a banilor. \u00cemprumuturi mari facute chiar si pentru cumpararea de catre greci de arme fabricate \u00een statele ale caror banci finantau Atena.
\nIesirea Greciei din criza \u2013 daca se va dovedi o iesire \u2013, a fost impusa de Germania si Franta. Guvernul elen a fost constr\u00e2ns sa adopte un al doilea plan de austeritate, \u00eenca si mai drastic dec\u00e2t cel de acum doua luni, pentru a primi o noua transa din \u00eemprumutul enorm care \u00eendatoreaza Grecia pentru decenii, daca nu chiar pentru mai mult. Cum si cine va plati aceasta imensa datorie? Raspunsul la aceasta \u00eentrebare l-a dat revolta grecilor. Grecii de r\u00e2nd stiau ca ei vor plati, de aceea au fost violenti. La Atena, noua forma de protest \u201ea indignatilor\u201c, exersata anticipat la Madrid, nu a avut succes \u00een r\u00e2ndul grecilor. Acestia au recurs la violenta, au facut responsabil guvernul grec pentru coruptie si au cerut stoparea \u00eendatorarii statului.
\nSa ne oprim, \u00een treacat, la un alt aspect pe care \u00eel ridica reactia fata de revoltele grecilor si la tratamentul acestora despre care noii profeti nu vorbesc. Ca si arabii din Tunisia, Egipt, Siria, Libia, Yemen etc., grecii s-au revoltat \u00een primul r\u00e2nd \u00eempotriva guvernantilor lor corupti, eternizati la putere \u00een dispretul democratiei. Se vorbeste de clanuri politice. Spre deosebire de revoltele arabilor, sustinute de democratiile occidentale, cea a grecilor a fost diabolizata. Cum se explica aceasta dubla masura din moment ce natura guvernarii \u2013 \u00een care se regasea \u00een toate dimensiunile ei rapacitatea coruptiei -, era pusa \u00een discutie? Evenimentele din Grecia au devenit deja un moment de reflectie. Pentru politicieni, pentru guverne. Dar si pentru bancheri? Dupa Atena nu se va mai putea vorbi despre austeritate cu usurinta. \u00cenainte de\u00a0 austeritate trebuie sa existe responsabilitatea politica si guvernamentala si o mai mare transparenta a afacerilor bancare. Atacurile cele mai puternice la temeliile capitalismului le dau ingineria financiara si escrocheria bancara. Despre acestea se vorbeste cu \u00eengrijorare \u00een cancelariile occidentale dupa criza financiara provocata deliberat de cinci banci americane, \u00een 2008. Evaziunea fiscala si coruptia nu au patent grecesc. Exista culpe la nivelul \u201esupusilor\u201c, nu-i vorba, dar cetatenii sunt condusi politic, sunt sub imperiul legilor. Lor trebuie sa li se asigure evolutia existentiala \u00eentr-o ordine constitutionala. Grecii nu sunt \u00eengeri, ei au vina lor pentru pacatul de a se fi complacut \u00een expediente la marginea sau \u00een afara legilor. Evaziunea fiscala, scriu ziarele, devenise cronica. Dar acestui pacat trebuie sa i se adauge cel al coruptiei la nivel politic, cu efecte mult mai grave dec\u00e2t escrocheriile individuale.
\nPlanuri de austeritate<\/strong>
\nEconomiile multor state europene fac cu greu fata crizei provocate de datoria publica iar de aceasta se fac vinovate guvernele, nu indivizii. Presa europeana vorbeste tot mai mult de planurile de austeritate pe care le iau guvernele statelor europene. Am amintit de guvernul Papandreu care a trebuit sa adopte, sub presiunea Bruxelles-ului, un al doilea astfel de plan.\u00a0 Putini sunt cei care \u00eei acorda si acestuia vreo sansa. Cum sa fie adunate \u00een cinci ani 28,4 miliarde de euro pentru a fi tinut ritmul platii datoriilor externe? Din economii si privatizari, pretinde Uniunea Europeana. Mai realista, Londra cere sa se \u00eenchida ochii pentru jumatate din datoria Atenei. Dar cine este dispus acum la at\u00e2ta generozitate. Greciei i se cere sa privatizeze ce a mai ramas \u00een posesia statului pentru a mai str\u00e2nge alte 50 de miliarde de euro. Ce se mai poate privatiza, nu \u00een Grecia, ci \u00een Europa dupa doua decenii de neoliberalism galopant? Ungaria s-a trezit din pumni. Nu numai ca renunta la privatizare, ci are de g\u00e2nd sa re-nationalizeze ceea ce s-a grabit sa privatizeze. Treaba nu usoara, ci imposibila. Ziarul ungar \u201eNepszava\u201c scrie ca guvernul de la Budapesta ia masuri de \u00eentarire a controlului statului: \u201eNu am nici o intentie de a vinde vreo companie care apartine ministerului, a declarat Peter Honig, ministrul ungar al Transporturilor, Telecomunicatiilor si Energiei. Singura conditie \u00een care s-ar vinde ceva ar fi sa se obtina un pret cu adevarat bun. \u00cen afara de o companie din domeniul electricitatii, nu stiu sa fie o alta din portofoliul ministerului pe o lista de asteptare. Oricum, v\u00e2nzarea acelei companii energetice nu se va face asa cur\u00e2nd\u201c. Ziarele din Italia scriu ca guvernul condus de Berlusconi a adoptat si el un plan de austeritate, care ar urma sa aduca \u00een visteria statului, \u00een doi ani, 47 de miliarde de euro. Noul premier portughez Pedro Passos Coelho are ambitiile lui pentru a impune guvernarea de centru-dreapta si propune recurgerea la \u201eun impozit extraordinar pe venituri si cresterea TVA la anumite servicii si produse\u201c. Mai spera sa poata \u00eemprumuta 78 de miliarde de euro. Deci, tot datorii la datorii fac apel. Si \u00een Marea Britanie, guvernul conservator al lui David Cameron a lansat un program de austeritate prin \u00eenghetarea salariilor, diminuarea posturilor \u00een administratie si cresterea v\u00e2rstei de pensionare de la 60 la 66 de ani, p\u00e2na \u00een 2020. Nemultumitii au iesit \u00een strada la Londra, sindicatele au declansat grevele. Ziarul \u201eThe Observer\u201c din 3 iulie relata faptul ca aproape 40.000 de familii britanice risca sa ajunga \u00een strada ca urmare a reformei alocatiilor sociale la care a recurs guvernul lui Cameron.
\nPlanurile de austeritate au devenit puncte fixe \u00een politicile guvernamentale, dar ele nu scutesc guvernele de responsabilitatea uriasa pe care o au pentru criza \u00een care s-a trezit lumea. Consumismul, cel despre care s-a spus ca este una dintre p\u00e2rghiile dezvoltarii, este amendat \u00een ultimul timp din ce \u00een ce mai transparent. \u201eFranta nu poate sa traiasca peste mijloacele sale\u201c. Sloganul a fost reluat, la 30 iunie, de presedintele Sarkozy. Numai ca francezii se afla \u00eenainte de alegeri iar sinceritatea presedintelui Sarkozy, un neo-liberal convins, este suspectata. I se reproseaza ca prin acest tip de discurs vrea sa dilueze mesajul socialistilor care condamna doctrinal consumismul si cer decenta si solidaritate \u00een societatea franceza. Devin interesante luptele politice nu numai \u00een Franta, ci si \u00een Germania, Italia, Spania si alte state europene care se pregatesc de alegeri. Interesante pentru ca toate guvernele \u00eesi propun reforme iar acestea sunt dupa acelasi calapod: diminuarea pensiilor, a salariilor, a locurilor \u00een administratia de stat.
\nUltima criza economica nu mai urmeaza o logica formala. Partidele de st\u00e2nga \u00eencearca sa o foloseasca pentru a recuceri scena politica. Vor avea mari dificultati, spun specialistii, pentru ca partidele de centru-dreapta, aflate la putere \u00een cea mai mare parte din statele europene, au preluat multe dintre conceptele politice ale st\u00e2ngii si exerseaza viguros populismul \u00een scop electoral. Totul pentru a fi uitate masurile drastice de austeritate. Dreapta binecuv\u00e2nta p\u00e2na nu de mult virtutea economiei libere de piata ca sursa a bunastarii generale. Astazi cere sacrificii pentru supravietuire si recurge la panaceul st\u00e2ngii, cel de a reface puterea statului. Numai ca masurile de austeritate pe care le impun guvernele de dreapta nu \u00eendeplinesc functia de stat social, ci pe cea de stat patron. \u00cen Germania, \u00een Marea Britanie, \u00een Franta conservatorii din echipele doamnei Merkel sau din guvernul lui David Cameron, neoliberalii lui Sarkozy au cucerit centrul printr-un compromis doctrinal cu reformele de centru st\u00e2nga initiate cu ani \u00een urma de britanicul Tony Blair. Apetenta pentru libera \u00eentreprindere care a adus reputatia liberalilor este sacrificata pe altarul \u00eentaririi controlului statului \u00een guvernare.
\nSa revenim la spaima noilor profeti care pl\u00e2ngeau pe umerii doamnei Europa, \u00eengrijorati ca Grecia \u00eei strica reputatia. Sa stea linistiti. Europa nu depinde de saracia unui stat, ci de abilitatea politicienilor care o conduc. La o adica, dupa cum se vede, acestia gasesc solutii chiar daca trebuie sa recurga la concesii ideologice. Politica \u00eengaduie multe. Interesul statelor puternice nu se \u00eempiedica de doctrine sau de ideologii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Grecia si noii profeti Nici nu a trecut criza si Europa, dupa unii, ar fi din nou \u00een pericol. Unul care ar veni de la posibilul faliment al Greciei. Panica a fost mare, s-a vorbit de o posibila contaminare cu virusul grecesc a statelor din zona euro. Scenariul s-a dospit p\u00e2na a devenit apocaliptic: daca… Cite\u0219te mai mult »Despre profetii si planuri de austeritate<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[5991,2427,5992,5993],"class_list":["post-8405","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-criza-europa","tag-grecia","tag-planuri-de-austeritate","tag-politica-europeana"],"views":1368,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8405","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8405"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8405\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8405"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8405"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8405"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}