{"id":8384,"date":"2011-07-07T17:50:02","date_gmt":"2011-07-07T15:50:02","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=8384"},"modified":"2011-07-07T17:50:52","modified_gmt":"2011-07-07T15:50:52","slug":"la-ce-a-fost-buna-coruptia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/la-ce-a-fost-buna-coruptia\/","title":{"rendered":"La ce a fost buna coruptia"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: center;\"><strong>Filosofie pop<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">&nbsp;<\/p>\n<p style=\"text-align: left;\">&nbsp;<\/p>\n<p>Romania si tot Estul s-au aflat \u00een 1990 \u00eentr-o reala dilema si \u00eentr-o subliniata imposibilitate. Aceea de a face peste noapte consumism fara capital si capitalism de eprubeta. Concret, economiile comuniste se prabusisera din imposibilitatea de a programa consumul, dupa ce decenii \u00een sir fusese suficient sa programeze productia. \u00cen plus, consumismul, mondializat dupa criza Suezului, relativizase si fluidizase economia globala, transformand-o \u00eentr-un mediu \u00een care rigiditatea economiilor din Est a produs o profunda de-capitalizare. Dincolo de principii politice, dincolo de revanse istorice, dincolo de afirmare personala si de drepturi individuale sau colective, noile regimuri politice aveau \u00een 1990 un singur meta-principiu si un singur imperativ social: acela de reconstructie a capitalului, prin care sa se poata (re)genera consumul. Comunitatile post-comuniste agreau ideea libertatii de expresie, cochetau cu principiile Helsinki ale drepturilor omului, dar \u00eesi doreau cu adevarat doar bunuri de consum diversificate si accesibile. Este ceea ce au primit sau sunt pe cale sa primeasca.<br \/>\nCoruptia a fost alegerea logica si, oricat ar parea de paradoxal, corecta \u00een efortul politic de reconstructie rapida a capitalului. Putinii bani ramasi \u00een economiile comuniste se aflau blocati \u00een comertul de stat, captivi \u00een mecanisme de \u00eendatorare reciproca \u00eentre companiile vremii. Pentru extragerea lor rapida, guvernele aveau la dispozitie doar doua mecanisme: \u201erestitutio in integrum\u201c (reinventarea elitelor interbelice, predominant revansarde, cu descendenti exclusi social timp de decenii si \u00eempiedicati sa aiba acces la educatia economica si politica potrivita) sau dezvoltarea capitalului privat ca excrescenta a economiei de stat. Jurnalistii de investigatii care au studiat cazuri particulare au impus termenul de \u201esocietati capusa\u201c pentru aceste mecanisme prin care \u201eplus-produsul\u201c \u201e\u00eentreprinderilor de productie\u201c era extras comercial de management prin micro-\u00eentreprinderi pe care tot acesta le patrona, de asta data \u00een nume propriu. Comenzile de stat, scutirile de datorii si privatizarea intempestiva, fara licitatii, fara planuri transparente de reorganizare sau prin mecanisme obscure (cuponiada, negocirea directa, autonomizarea \u201elocatiilor de gestiune\u201c) sunt metodele prin care banii au fost extrasi din stat si au generat acumularile primitive de capital. Pentru acoperirea deficitelor produse au fost capturate toate capitalurile latente, inclusiv (prin inflatie) cele aflate \u00een rezervele populatiei.<br \/>\n\u00cen mod tehnic, marea majoritate a oamenilor de afaceri de azi, top 300, top 500, topurile camerelor de comert, sunt cei care \u00een 1990 aveau 30 de ani. Care, cum explica un analist imobiliar strain, aveau o suficienta cunoastere a mecanismelor politice si economice, dar si o suficienta deschidere si putere de adaptare. Mai mult, se poate calcula ca si \u00een lipsa schimbarii de regim, aceleasi persoane (\u00een majoritatea cazurilor) ar fi condus economia, indiferent de ideologia ei. Se poate deci spune ca generatia 1960 a avut, din punct de vedere macroeconomic, lipsit de atitudini si sentimente, misiunea de a crea capitaluri brute care ulterior sa fie folosite la o dezvoltare structurala a economiei. Guvernele nu au fost \u00een stare sa inventeze mecanisme corecte si comunitar acceptate prin care acest lucru sa se \u00eentample, ci au folosit rudimente legislative si tendinta naturala a aparatului functionaresc de a se lasa corupt pentru a aplica rapid si individualizat legi confuze si insuficient controlate.<br \/>\nPartea nationala a capitalului, reorganizarea sa prin constituirea a diverse nuclee, reprezinta doar un segment din suportul financiar al consumului. O alta parte, cea mai consistenta, este reprezentata de \u00eemprumuturile externe, prin orice forme s-ar realiza. Astfel, \u00eemprumuturile directe au doar o mica pondere, principala forma de finantare fiind balanta comerciala negativa, respectiv importurile\/consumul pe datorie. Acestea au fost sustinute dinamic, prin investitii straine directe si prin consolidarea financiar-bancara, asigurandu-se un cash-flow. \u00censa datoria suverana a statelor din Est este \u00een continua crestere de 21 de ani, chiar daca rata de crestere a scazut \u00een ultimii doi.<br \/>\nConcluzia este ca economiile din Est au ajuns deja \u00eentr-o etapa de maturare a capitalului \u00een care nu mai pot \u201erostogoli\u201c datoriile reale prin alte \u00eemprumuturi si credite. Acestea au ajuns deja aproape cat PIB-ul, iar conditiile de \u00eemprumut ar deveni complet defavorabile.<br \/>\nTrebuie asadar sa urmeze o reconstructie a capitalului intern si migrarea sa din zonele \u201eextensive\u201c, dominate de afacerile cu statul, spre constructia de business-uri reale, \u00een interiorul mediului de afaceri si deschise spre consumator. \u00cen plus, acceptate \u00een zona economiilor euro, companiile din Est nu mai pot beneficia de suportul discretionar al statelor, acesta facandu-le impredictibile si riscante la nivel european. Totodata ar afecta \u201econcurenta loiala\u201c pe piete puternice, dominate de companii globale, mai puternice financiar decat statele fost-comuniste. Coruptia nu mai este asadar nici dezirabila, nici \u00eencurajata, nici tolerata la nivel macroeconomic si trans-politic. Ea si-a \u00eendeplinit functia, iar capitalurile brute trebuie acum sa intre \u00eentr-o zona utilitara. Un singur mare impediment mai exista, unul a carui rezolvare nici n-a fost necesara \u00een cazul economiilor extensibile de pana acum: retardul tehnologic. Rezolvarea acestei probleme va fi, cel mai probabil, misiunea macroeconomica a generatiei 1980. \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<strong> <\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Filosofie pop &nbsp; &nbsp; Romania si tot Estul s-au aflat \u00een 1990 \u00eentr-o reala dilema si \u00eentr-o subliniata imposibilitate. Aceea de a face peste noapte consumism fara capital si capitalism de eprubeta. Concret, economiile comuniste se prabusisera din imposibilitatea de a programa consumul, dupa ce decenii \u00een sir fusese suficient sa programeze productia. \u00cen plus,&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/la-ce-a-fost-buna-coruptia\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">La ce a fost buna coruptia<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[5980,196,227,5981,5983,5984,5982],"class_list":["post-8384","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-anticoruptie","tag-capitalism","tag-coruptie","tag-economie-de-piata","tag-educatie-economica","tag-mecanisme-de-piata","tag-privatizare"],"views":1964,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8384","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8384"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8384\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8384"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8384"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8384"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}