{"id":8372,"date":"2011-07-07T17:40:13","date_gmt":"2011-07-07T15:40:13","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=8372"},"modified":"2011-07-07T17:40:56","modified_gmt":"2011-07-07T15:40:56","slug":"dar-ce-sunt-benzile-desenate-ii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/dar-ce-sunt-benzile-desenate-ii\/","title":{"rendered":"Dar ce sunt benzile desenate? (II)"},"content":{"rendered":"<p><strong>Implicarea conceptualizatorului<\/strong><br \/>\n<strong>Narativizarea<\/strong><br \/>\nDin perspectiva semio-pragmatica avem doua niveluri de naratiune \u00een film: 1. naratiunea are loc \u00eentr-un singur plan al carui autor este monstratorul si se face la timpul prezent (micro povestirea sau monstratia) si presupune continuitatea, un punct de vedere unic si filmarea la prezent si 2. naratiunea are loc pe parcursul mai multor planuri iar autorul este naratorul (macro povestirea sau naratiunea) (Odin 2000:27) si presupune montajul si schimbarea punctului de vedere. Termenii au fost \u00eemprumutati de la Andre Gaudreault. \u00cen ceea ce priveste banda desenata vedem ca prin absenta miscarii planul secventa nu poate fi realizat.<\/p>\n<p>Naratiunea tipica presupune un lant focalizat (focused chain), adica prezenta unei serii de relatii cauza si efect concentrate \u00een jurul unui centru continuu (\u00een jurul unui agent sau unui personaj). Acest centru continuu sau punct de referinta este, cum am vazut \u00een exemplele anterioare, fie un element grafic abstract, fie un element grafic-personaj ca dinozaurul-pasare. Evenimentele sunt asociate unui loc sau unui obiect sau presupun elaborarea unei teme.<br \/>\nActiunile sunt \u00eentelese ca referindu-se la un singur lant focalizat de actiuni definite prin aplicarea unei scheme narative (Branigan 1992:20). Centrul focalizant este personajul. El este punctul de referinta (reference point) pe baza caruia se pot distinge oscilatii \u00een balanta cunoasterii. Adica, altfel spus, spectatorul poate sa cunoasca mai putin, mai mult sau la fel de mult c\u00e2t cunoaste si personajul. Din perspectiva interpretarii narative, o serie de elemente sunt \u00eentelese ca parti ale unor miscari mai largi ale centrului focalizant. Aceste efecte sunt obtinute \u00een urma aplicarii unei scheme narative care genereaza o legatura cauzala focalizata (opusa de exemplu unui catalog al miscarilor posibile ale personajului). Este evident ca alegerile sunt facute pentru spectator prin prezentarea evenimentelor (actiunilor) \u00eentr-un fel mai degraba dec\u00e2t \u00een altul (Branigan 1992:81).<br \/>\nSa urmarim actiunea din banda desenata \u201eNick Fury\u201c formata dintr-o suita de saisprezece planse (Branigan 1992:76-83), care poate fi la fel de bine un story-board pentru montajul unui film (1) (fig.12). Fiecare plansa poate fi punctul de pornire sau punctul de maxim interes al unui plan si\/sau al unui script. \u00cen primele planse vedem cum un barbat se urca pe zidul unei cladiri de tip fortareata. \u00cen lumina lunii \u00eel recunoastem pe Nick Fury, agent Shield. Apoi personajul coboara \u00een interiorul cladirii pe un sas. \u00centredeschide o usa si vede un paznic robot. Nick arunca o moneda pe jos iar c\u00e2nd robotul se apleaca sa o ridice \u00eel loveste \u00een cap. \u00cen acest timp un alt robot apare \u00een spatele personajului printr-o trapa din podea. Nick, luat pe nepregatite, este \u00eempuscat pe la spate.<\/p>\n<p>Diferitele elemente ale povestirii sunt \u00eentelese ca fiind parti ale unui lant focalizat \u00een urma aplicarii de catre lector a schemei narative (un script) ce presupune o expozitie, un eveniment initiator, identificarea unui scop al actiunii, actiuni complicatorii, un punct culminant si un epilog. Centrul lantului focalizat este personajul Nick Fury. Plansele sunt interpretate \u00een aceasta modalitate \u2013 opusa uneia non-narative pentru care plansele ar fi un catalog \u2013, iar o multime de elemente sunt \u00eentelese ca fiind parti ale unor actiuni mai largi. De exemplu plansele 3 si 4 sunt \u00eentelese ca partile de \u00eenceput ale unui script mai larg: Nick deschide o trapa ca sa poata cobor\u00ee in interiorul cladirii. Si nici nu ne \u00eendoim ca personajul desenat ca o umbra din plansa 4 este identic cu cel din plansa 3; si nici ca actiunea din plansa 8 o continua pe cea din plansa 7. Acestea sunt efectele aplicarii unei scheme narative si a inferentelor ei asociate unei suite de planse.<\/p>\n<p>Naratiunea reprezinta si o modalitate de succesive \u00eencurajari si restr\u00e2ngeri ale lectorului \u00een aplicarea schemei narative prin partitionari si imbricari ale scripturilor unul \u00een altul \u00een diverse segmentari ale cauzalitatii, spatiului si timpului. Aceste partitionari tin de modalitatea (cum ne este adusa informatia) cu ajutorul careia avem acces la script. Cum anume spectatorul a fost \u00eencurajat si constr\u00e2ns moment cu moment sa construiasca o structura mai larga care sa reprezinte holistic cele saisprezece planse, astfel \u00eenc\u00e2t acestea sa formeze un singur eveniment narativ? Sa vedem mai aproape pozitiile de camera cu ajutorul carora spectatorul construieste lantul de actiuni si experientele lui Nick Fury.<br \/>\nPlansa 1 reprezinta un cadru at\u00e2t de apropiat \u00eenc\u00e2t nu putem sti daca e vorba de cineva care se urca pe un zid sau trage de doua m\u00e2nere sau at\u00e2rna \u00een gol. Poate fi si un cadru filmat din unghi subiectiv (este ceea ce vede personajul), dar nu stim din al cui. Nu stim despre cine e vorba, cum arata, de ce gen e si nu stim daca el\/ea se si uita la m\u00e2nile sale.<br \/>\nPlansa 2 raspunde la o parte din aceste \u00eentrebari, dar pune altele. Cadrarea este la opusul extrem: ea este externa evenimentului si este situata \u00eentr-o pozitie extrem de \u00eenalta; un fel de privire auctoriala a lui Dumnezeu unde nici un personaj nu ar putea fi situat. Alternanta dintre plansa 1 si 2 promite ca un narator detine o cantitate de informatii situate pe o arie larga de la cea intima la cea extinsa si ca toate informatiile importante vor fi expuse. Dar, \u00een acelasi timp, variatia extrema anunta ca povestea va avea \u00eentorsaturi de situatie si ca va fi posibil sa asistam la o povestire cu \u00eentorsaturi ce \u00eensala asteptarile pe care le suscita.<br \/>\nPlansele de la 3 la 9 restr\u00e2ng naratiunea la ceea ce protagonistul stie si are \u00een aria sa de cuprindere a informatiei (o naratiune focalizata prin personaj). Rolul sau de ghid narativ e confirmat de cadrarea apropiata de cadrul subiectiv din plansa 9.<br \/>\n\u00cen plansa 10 pentru prima oara nu vedem protagonistul \u00een imagine. Se pune \u00eentrebarea daca absenta sa din cadru este semnificativa sau ne aflam \u00een fata unei vederi obiective. Vom reveni la Nick si daca da atunci c\u00e2nd anume? Lipsa detaliului din fundal si faptul ca \u00een plansa 9 nu este clar unde va ateriza moneda aruncata de Nick face ca orientarea spatiala din 10 sa nu fie clara. Totusi \u00een plansa 11 Nick pare s\u00e3 apara, surpriza, de nicaieri. Nick este situat \u00eenaintea evenimentelor pe care le urmarim. El apare din primplanul din plansa 10: exact din pozitia pe care o ocupa camera de filmat din plansa 10. Noi, spectatorii, nu am vazut cum robotul s-a \u00eentors \u2013 undeva \u00een hiatul dintre plansa 9 si 10 \u2013 cu fata catre usa. Ambiguitatea situarii spatiale a robotului permite efectul de surpriza din plansa 11. Daca robotul s-a \u00eentors \u00een 10, atunci ceea ce am vazut nu a fost o naratiune obiectiva ci, din nou, o reprezentare subiectiva din punctul de vedere al personajului. Plansa 11 se retrage abrupt catre o reprezentare a evenimentelor dintr-un punct de vedere distant si exterior.<br \/>\nPlansa 13 reprezinta o noua spargere a continuitatii narative \u00een masura \u00een care reprezinta un robot cu un pistol. Unde se afla el? Ce anume se \u00eent\u00e2mpla? Si unde este Nick? Lipsa detaliilor de fundal creeaza din nou absenta indicatiilor spatiale. Plansele finale arata cum Nick este surprins si omor\u00e2t de robotul nr.2. \u00cen aceasta povestire Nick a fost reprezentat ca stiind mai mult dec\u00e2t robotul nr.1 si mai putin ca robotul nr.2.<br \/>\nEste evident ca anumite alegeri de introducere a informatiei sunt facute de catre o instanta narativa. \u00cen linii mari, ceea ce stie spectatorul este exact ce stie personajul \u00een plansele 1-12 si mai mult dec\u00e2t personajul \u00een plansele 13-16 cre\u00e2nd un efect de suspans. \u00cen plansele 1, 11 si 13 spectatorul e confruntat cu o informatie insuficienta si cu un efect de surpiza; el stie mai putin dec\u00e2t personajul. Ceea ce parea o linie narativa continua este de fapt o oscilatie \u00een echilibrul fluxului de informatie narativa. Pentru a descrie efectele produse de aceasta balansare trebuie sa identificam punctul de referinta. \u00cen plansa 10 \u2013 atunci c\u00e2nd robotul nr.1 se apleaca dupa moneda \u2013 spectatorul e invitat sa resimta suspans cu referire la robot (stim mai mult dec\u00e2t personajul) si mister ori surpriza \u00een relatia cu punctul de referinta reprezentat de protagonist, Nick (stim mai putin dec\u00e2t personajul). \u00cen plansa urm\u00e3toare \u2013 plansa 11 \u2013, Nick ne surprinde. Nu stiam totul despre el. El a demonstrat ceea ce speram ca poate face un erou si anume sa faca lucruri nebanuite.<br \/>\nPlansa 12 reprezinta un hiat narativ. Ea este un moment de realiniere a fluxului de informatie asociat unui moment descriptiv care atrage atentia asupra trasaturilor estetice ale compozitiei. Totodata acest respiro narativ trimite atentia catre o directie falsa din punctul de vedere al nodurilor narative. Usa si ceea ce vedem nu are relevanta din punctul de vedere al naratiunii. Ar fi trebuit sa ne uitam la robotul nr.2 care ameninta protagonistul. Pentru povestea si lantul de evenimente narative robotul nr.2 care se ridica printr-o trapa \u00een podea este faptul important care va altera sirul evenimentelor viitoare. Umbra lui Nick profilata pe usa poate fi interpretata ca o trimitere simbolica, pur asociativa, catre destinul sau viitor. Plansa 12 \u2013 vederea asupra umbrei pe usa \u2013, nu este nici cea mai buna vedere asupra povestii, actiunii \u00een curs, nici nu reprezinta punctul de vedere al robotului nr.2, nici punctul de vedere al unui observator invizibil si nici punctul de vedere al lui Nick.<br \/>\nAstfel, naratiunea ascunde si reveleaza informatii. Naratiunea este un flux de cunoastere care nu e determinat numai de trasaturile de suprafata ale textului (Branigan 1992:87).<br \/>\n<strong>Fictionalizarea<\/strong><br \/>\nO alta operatie semantica esentiala presupune situarea naratorului \u00eentr-un spatiu fictiv. Contractul de lectura fictionala presupune fictionalizarea polilor comunicarii, a emitatorului si a receptorului. \u00cen fictiune sunt interpelat ca entitate spectator \u00een relatia comunicativa propusa de un narator fictiv. \u00cen documentarizare sunt interpelat ca entitate spectator aflat \u00een lumea reala de catre un narator-producator al textului aflat si el \u00een lumea reala. \u00cen fictiune ma las antrenat de povestea cu entitati virtuale emisa de un enuntator virtual iar \u00een documentar citesc textul cu referire la lumea reala si ca enunt produs de un autor responsabil \u00een lumea reala. Pot sa urmaresc fictional actiunile si evenimentele pe care le sufera \u201eYellow Kid\u201c sau pot sa vad \u00een mod documentar primele planse ale benzii desenate moderne; adica un fapt cultural-istoric. Pe de alta parte, o serie de benzi desenate sunt transcrieri narative cu personaje ale unor procese ce pot fi explicate \u00een desfasurarea lor temporala. Deseori o serie de actiuni sunt explicate prin ilustrarea lor narativa, cum ar fi pasii de urmat de catre un cetatean \u00eentr-un demers administrativ dat. Proceduri industriale diverse sunt si ele etapizate temporal ca benzi desenate.<br \/>\n<strong>Modurile de lectura<\/strong><br \/>\nOperatiile semantice enumerate sunt folosite \u00een contextele unor institutii culturale. Astfel, un text poate fi citit fie \u00een modul fictionalizant sau \u00een modul documentarizant \u00een masura \u00een care sunt invitat sa pun \u00eentrebari asupra veridicitatii. De asemenea, benzile desenate pot fi concepute numai \u00een aspectul lor de constructie a unui spatiu plastic (nu a unei lumi). \u00cen acest caz, banda desenata va fi perceputa \u00een termeni de estetica, pe post de obiect ce presupune o investitie formala de tip estetic. Orice obiect poate fi perceput ca fiind un obiect estetic si aceasta atitudine nu e legata de o institutie. Pe de alta parte, \u00eensa, integrata institutiei culturale a galeriei, muzeului, revistei de arta si a discursului critic al artelor plastice, banda desenata poate fi conceptualizata ca obiect artistic. Artisticitatea benzii desenate depinde \u00een cazul respectiv de intentia de a citi produsul cultural \u00een acest mod, de recunoasterea institutionala (este artistic pentru ca se afla \u00een galeria de arta) sau de referinta pe care o face catre alte opere de arta (Odin 2000:54). Un ultim mod de lectura este cel fabulizant. Orice fictiune implica un discurs, implica o morala, o coda. Orice fictiune sustine o fabula implicita. O povestire se poate rezuma la o multime de paradigme care trimit la valori. Lectura moralizanta reprezinta o trecere catre discurs. Operatia de discursivizare poate fi \u00eenteleasa ca o categorizare abstract schematica \u00een termeni de valori aflate \u00een opozitie pe o axa semantica valorica: rai vs. buni; ordine vs. dezordine; proletari vs. capitalisti. \u00cen modul fabulizant, imaginile desenate nu trimit catre obiecte particulare, ci catre instante reprezentative ale unor categorii date, clase de obiecte cu valoare generala.<br \/>\nAceste moduri de lectura reprezinta variante de focalizare a atentiei catre un aspect sau altul al unui discurs dat si sunt date tipologice umane.<\/p>\n<p>\u00cen sinteza putem spune ca lectorul \u00eesi focalizeaza atentia asupra perceptiei si trasaturilor stilistice (o inteligenta spatial-vectoriala) sau se poate orienta catre o desfasurare narativa (o inteligenta narativ-sintactica). Este de remarcat, de asemenea, orientarea unor benzi desenate catre jocurile de limbaj (unde grafica e minimimalista si serveste doar pentru a introduce un discurs lingvistic, poetic-asociativ sau discursiv-argumentativ: o inteligenta lingvistica). \u00cen figura 13 avem un exemplu de banda desenata non-narativa care \u00eensa provoaca asociatiile si lectura metaforica (2). Sau, fara a dezvolta ideea in extenso, avem de-a face \u00een acest exemplu cu o meta-banda desenata, adica o banda desenata care se refera la banda desenata. \u00cen prim plan \u2013 ca element ce sufera o repetitie, recontextualizat cu fiecare plansa, dar fara evolutie \u2013, se afla \u00eensusi unul din indicii-trasatura ai categoriei de banda desenata: bula de text. \u00cen figura 13 bula de text ca trasatura definitorie a categoriei banda desenata este identificata cu \u00eensasi specia din care face parte (sa spunem ca avem de-a face cu o sinecdoca) si cu ideea fabulizarii inerente unui discurs cu elemente schematice, a caracterului sau universal de act de comunicare sau de expresie. Fiecare plansa este o descriere metaforica a benzii desenate ca mod de expresie: ultima plansa reprezinta o bula mica pentru un copil mic.<br \/>\n<strong>Deschiderile<\/strong><br \/>\nDesi are o dominanta de discurs de tip divertisment-fictional, banda desenata are o certa deschidere filosofica si se preteaza unei exploatari educative. Avantajul sau economic fata de film este dat de costul redus de productie. Figura 12 ne propune grafic c\u00e2teva din avantajele acestui tip de discurs: ca si filmul, banda desenata este un universal comprehensibil, este adaptat tuturor v\u00e2rstelor, este un liant social si un generator de reflectii imaginative. Fata de film, ea are o capacitate mult mai mare de control a expresiei si a mesajului de transmis cu un cost de productie mult mai redus. \u00cen cazul unui public redus, banda desenata educativa sau persuasiva este un instrument cu cost eficient superior discursului audio-vizual.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Implicarea conceptualizatorului Narativizarea Din perspectiva semio-pragmatica avem doua niveluri de naratiune \u00een film: 1. naratiunea are loc \u00eentr-un singur plan al carui autor este monstratorul si se face la timpul prezent (micro povestirea sau monstratia) si presupune continuitatea, un punct de vedere unic si filmarea la prezent si 2. naratiunea are loc pe parcursul mai&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/dar-ce-sunt-benzile-desenate-ii\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Dar ce sunt benzile desenate? (II)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[5975],"class_list":["post-8372","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-benzi-desenate"],"views":1774,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8372","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8372"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8372\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8372"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8372"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8372"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}