\u00centre 23 si 26 iunie, la Sighisoara a avut loc sarbatoarea filmului rom\u00e2nesc. Timp de patru zile, \u00een cetatea medievala, publicul local sau turistii veniti special pentru evenimentul cinematografic au putut vedea cele mai bune filme rom\u00e2nesti premiate international de-a lungul anului 2010. Organizat de Fundatia Rom\u00e2na pentru Educatie si Educatori \u00eempreuna cu Primaria orasului Sighisoara, cu sprijinul CNC, UNATC si Asociatiei Turistice Sighisoara, Sighisoara Film Festival, aflat la cea de a treia editie, a invitat tot ce are mai reprezentativ filmul rom\u00e2nesc: pelicule, regizori, actori si producatori. \u00cen Piata Cetatii, la Club Aristocrat sau la sala Mihai Eminescu a Casei de Cultura, au rulat 8 filme de lung metraj,: \u201eAurora\u201c,\u201c Buna! Ce faci\u201c,\u201c Marti, dupa Craciun\u201c,\u201c Felicia, \u00eenainte de toate\u201c, \u201eBibliotheque Pascal\u201c, \u201eMorgen\u201c, \u201eCaravana cinematografica\u201c, \u201eCel mai iubit dintre pam\u00e2nteni\u201c, 7 scurt metraje: \u201eColivia\u201c, \u201eLord\u201c,\u201c Derby\u201c, \u201eCaptivi de craciun\u201c, \u201eStrung Love\u201c, \u201eMatei, Matei\u201c, \u201eTimi\u201c, si 3 documentare: \u201eAutobiografia lui Nicolae Ceausescu\u201c, \u201e Lumea vazuta de Ion B.\u201c, \u201eKapitalism, reteta noastra secreta\u201c.<\/p>\n
Dincolo de audienta entuziasta a publicului deja obisnuit cu prezente de marca pe stradutele pietruite ale cetatii, aceasta editie a inaugurat seria de \u00eent\u00e2lniri \u201ePRim (film) ContACT\u201c \u00eentre producatorii de cinema si tinerii masteranzi UNATC, regie film, moderata de profesorul si decanul Facultatii de Film din UNATC, Sorin Botoseneanu. \u00centre 23 si 26 iunie, la Sighisoara a avut loc sarbatoarea filmului rom\u00e2nesc. Timp de patru zile, \u00een cetatea medievala, publicul local sau turistii veniti special pentru evenimentul cinematografic au putut vedea cele mai bune filme rom\u00e2nesti premiate international de-a lungul anului 2010. Organizat de Fundatia Rom\u00e2na pentru Educatie si Educatori \u00eempreuna cu Primaria orasului… Cite\u0219te mai mult »Are public filmul rom\u00e2nesc?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[80,5973],"class_list":["post-8363","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-film-romanesc","tag-public-cinematograf"],"views":3304,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8363","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8363"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8363\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8363"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8363"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8363"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nProfit\u00e2nd de ocazie am \u00eencercat sa aflu c\u00e2teva raspunsuri la \u00eentrebari pe care ni le punem cu totii, fie ca suntem organizatori de festivaluri, actori sau regizori. Asadar: are filmul rom\u00e2nesc public? De ce este important un festival axat pe promovarea filmului rom\u00e2nesc?
\nTudor Giurgiu – regizor, producator Libra Film, director TIFF<\/strong>
\nParadoxul e ca statistic vorbind cei mai multi\u00a0 vin sa vada film rom\u00e2nesc la festivaluri. Orice eveniment de tip festival sau Noaptea alba a filmului rom\u00e2nesc e plin de oameni. Acelasi titlu care str\u00e2nge o mie de oameni \u00een doua proiectii de festival, abia dac\u00e3 aduna 5000 de spectatori \u00een sali. Exista\u00a0 public dar vrea sa \u201eguste\u201c filmul rom\u00e2nesc sub un anume tip de umbrela a unui eveniment… fiindca \u00een rest s-au dezobisnuit.\u00a0 Un festival de film rom\u00e2nesc are mai mult functie de obligatie patriotica de a relansa apetitul si gustul pentru filmul rom\u00e2nesc care, din pacate s-au pierdut. Publicul s-a obisnuit sa vada filme vechi la TV. Singurul obiectiv \u00een perioada asta de tranzitie perpetua este doar sa reobisnuim publicul sa vina fiindca se fac filme bune, sunt actori buni, e pacat!
\nOana Giurgiu – producator Libra Film, director executiv TIFF<\/strong>
\nFilmul rom\u00e2nesc nu are public. Acest fapt devine un obiectiv asupra caruia festivalurile de film ar trebui sa se concentreze dar trebuie sa muncesti mult si sa fii extrem de creativ \u00een a gasi solutii pentru a-i aduce pe oameni \u00een sali. Rom\u00e2nia este codasa Europei \u00een statisticile publicului de cinema. Trebuie sa gasesti metode nonconformiste ca sa umpli salile, cele conventionale nu dau randament. Si cumva ne obliga pe noi cei care facem filme sa depasim granitele meseriei noastre si sa gasim aceste metode. Evident ca, \u00een timpul festivalurilor, dat fiind ca e un eveniment, publicul este mai numeros. Publicul din Cluj a fost educat sa profite de cele zece zile. Dar au fost zece ani de cautari pentru noi. Pe de alta parte, nu poti sa faci un film oric\u00e2t de bun ar fi si sa crezi ca asta e suficient ca publicul sa vina de la sine. Daca noi nu facem ceva sa schimb\u00e3m asta acum, va fi mai rau.\u00a0 Un lucru pe care as vrea sa-l subliniez este\u00a0 publicul foarte t\u00e2nar pe care ar trebui sa-l educam. Exista la Cluj un proiect \u00eenglobat TIFF-ului care se numeste EducaTIFF si pe care eu l-as dori program national. Suntem datori sa educam si sa nu avem doar trufia ca am facut ceva bun.
\nAnca Puiu, producator Mandragora <\/strong>
\nNu stiu daca filmul rom\u00e2nesc are public, dar regizorii rom\u00e2ni au \u00eenceput sa aiba un public al lor.\u00a0 Promovarea este esentiala pentru toate produsele artistice. Un festival de film este un gest de promovare facut pentru spectatori, \u00een beneficiul acestora. Ma bucur c\u00e3 sunt la SFF, mi se pare foarte profi, trebuie sa recunosc ca ma asteptam sa fie mai rudimentar
\nNicolae Mandea – decan Facultatea de Teatru, UNATC<\/strong>
\nCred c\u00e3 un public potential are, dar nu mai sunt cinematografe. \u00cen judete fara cinematografe, filmul rom\u00e2nesc exista, publicul rom\u00e2nesc exista, dar fara puntea dintre ele. De ce s-a rupt aceasta punte este \u00eentrebarea zilelor noastre. \u00cen sala de cinema se \u00eent\u00e2lnesc spectatorul si filmul. \u00centr-un festival realizatorii, actorii, scenaristii sunt prezente reale. Oamenii \u00eei \u00eent\u00e2lnesc pe strazi, \u00een salile de proiectie, \u00een restaurant. Iar vedetele sunt \u00een carne si oase. Dac\u00e3 \u00eenca nu sunt vedete, festivalurile au potentialul de le face sa devina. Iar vedeta este un motor pentru cinematografie. Pe de alta parte cinematograful pe teme contemporane e mai important dec\u00e2t pare. El da posibilitatea spectatorului sa-si puna cu o clipa mai devreme \u00eentrebari si sa anticipeze raspunsuri la situatii care s-ar putea sa-l \u00eencerce c\u00e2t de cur\u00e2nd.
\nSorin Botoseneanu – decan Facultatea de Film, UNATC<\/strong>
\nNu are. Numarul salilor de cinema din Rom\u00e2nia este, probabil, cel mai mic din Europa. Faptul ca filmele rom\u00e2nesti au o foarte slaba forma de popularizare duce la ratarea \u00eent\u00e2lnirii dintre public si filmul rom\u00e2nesc. Nu cred ca este vorba despre subiecte, asa cum se sugereaza adesea, ci pur si simplu de lipsa \u00eent\u00e2lnirii. \u00cen absenta salilor de cinema singurul loc unde putem sa ne \u00eent\u00e2lnim cu filmele rom\u00e2nesti si autorii lor sunt,\u00a0\u00a0 probabil, festivalurile.
\nVictor Dragomir – regizor \u201eStrung Love\u201c,\u00a0 masterand UNATC regie film<\/strong>
\nNu are pentru ca nu este un film de public. Conjunctura este de asa natura ca filmul rom\u00e2nesc a \u00eenceput sa aiba succes \u00een festivaluri si din acest motiv \u00eentr-o buna masura s-a transformat \u00eentr-un cinema de nisa. Marile festivaluri la care a mers filmul rom\u00e2nesc de la \u201eMarfa si banii\u201c \u00eencoace agreeaza tendinte noi \u00een cinematografie si mai putin ceea ce se \u00eentelege \u00een acceptie generala prin filmul de public. Cineastii rom\u00e2ni au fost \u00eentruc\u00e2tva fortati sa spuna anumite povesti si, mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, sa le spuna \u00eentr-un anumit fel care nu este pe gustul publicului larg.\u00a0 Probabil, festivalurile sunt exact acea sansa pe care cinematografia rom\u00e2na o are sa se reapropie de public. Sunt pentru prima oara la SFF.\u00a0 E un oras viu pe perioada verii si atunci festivalul poate avea un public relativ numeros.
\nClara Voda – actrita (\u201eAurora\u201c, r. Cristi Puiu, \u201eColivia\u201c, r. Adrian Sitaru)<\/strong>
\nDin pacate, nu prea are. E adevarat ca sunt si mici exceptii ca \u201e Eu c\u00e2nd vreau sa fluier, fluier\u201c care, si datorita premiului Ursul de argint, a avut alta intrare pe piata rom\u00e2neasca. Cred ca ar trebui sa se faca mai mult pentru scurt metrajele rom\u00e2nesti. Publicul nu este educat sa vada scurt metraje. Poate ca televiziunile ar trebui sa se implice mai mult \u00een difuzarea si \u00een promovarea lor. A fost o \u00eent\u00e2mplare foarte trista la Berlin… Erau televiziuni din toata lumea dar nimeni din Rom\u00e2nia. Despre cinematografia rom\u00e2na se vorbeste foarte mult \u00een lume, dar mai putin acasa. Peste tot unde am fost cu \u201eColivia\u201c sau \u201eAurora\u201c se vorbea foarte mult despre noul val al cinematografiei rom\u00e2nesti. Aici subiectul este tratat cu ironie. Dar, si Br\u00e2ncusi a trebuit sa plece la Paris ca sa devina Brancusi. M-am bucurat sa particip la SFF. Mi se pare un festival construit \u00een jurul notiunii de prietenie. Oamenii te primesc cu multa caldura. Si mi-au placut si filmele, desi le vazusem deja pe toate \u00een festivaluri internationale.
\nBogdan Voda – actor (\u201eDerby\u201c, r. Paul Negoescu) <\/strong>
\nPublicul doritor de cinema bun se epuizeaza foarte repede \u00een Rom\u00e2nia. Dar pe de alta parte, publicul rom\u00e2nesc are o mare capacitate de \u00eentelegere. Vine, probabil, dintr-o lunga perioada de suferinta istorica. Suferinta duce la smerenie iar smerenia duce la \u00eentelegerea lucrurilor \u00een profunzime.\u00a0 Eu cred ca ar fi important sa existe c\u00e2t mai multe festivaluri de film\u2026 Sa vina oamenii, sa vada filme, sa se bucure\u2026 M-am uitat la tinerii din Piata Cetatii…. Le placea sa stea \u00een aer liber, sa se \u00eent\u00e2lneasca unii cu altii, sa vada filme. Eu am mai fost aici, prin 95, cu \u201eAvarul\u201c de Moli\u00e8re\u2026. Si atunci ca si acum era foarte multa lume pe strazi si sala a fost arhiplina. Cred ca aici este un public obisnuit cu ideea de festival si cu artisti pe strazi.
\nVlad Voda – elev scoala nr. 11 Bucuresti, 14 ani, actor (\u201eColivia\u201c, r. Adrian Sitaru)<\/strong>
\nDa, are public doar ca nu sunt prea multi tineri. \u00centre 10-16 ani nu prea merg la filme rom\u00e2nesti. Dar, dupa v\u00e2rsta de 16 ani, am observat ca \u00eencep sa se uite si sa vorbeasca despre ele. La scoala am observat asta. Rom\u00e2nii se duc mai mult la filme straine, \u00een special americane, fiindca au intriga si folosesc efecte speciale sau urmariri spectaculoase\u2026 Dar, un film bun nu trebuie sa le contina neaparat…. Publicul rom\u00e2nesc nu prea face diferenta. Cred ca este important un festival de promovare a filmului rom\u00e2nesc pentru ca poate aduce mai multa popularitate filmelor\u00a0 \u00een r\u00e2ndul publicului.
\nDana Voicu – actrita (\u201eBun\u00e3! Ce faci?\u201c, r. Alex Maftei) <\/strong>
\nNu, deocamdata nu. Pentru ca cei care merg cu precadere la film sunt tineri de p\u00e2na \u00een 20-25 ani si ei au crescut cu filmele americane. Este foarte greu sa-i convingi ca un film rom\u00e2nesc merita vazut. Cel mai important lucru este sa-i aducem \u00een salile de cinema. Eu sunt profesoara de actorie, am studenti si stiu ca, pentru ei, un bilet la film sau la teatru este foarte scump, nu-si permit. De aceea, un festival de film cu intrarea libera, ca aici, la SFF \u00eemi pare important… Pe urma, filmele rom\u00e2nesti au \u00eenceput sa fie foarte diferite ca gen, nu mai au toate tema obsedanta a vietii \u00een comunism. Spectatorii au ce vedea si ar trebui momiti sa intre la cinema. Un festival de film poate sa duca filme rom\u00e2nesti \u00een orase \u00een care nu mai exista cinematografe. \u201eBun\u00e3! Ce faci?\u201c este o poveste de dragoste care poate atinge inimile tuturor, indiferent de nationalitate. Iar rom\u00e2nii au nevoie \u00een viata lor gri si de cate o prajitura. Filmele trebuie facute \u00een primul r\u00e2nd pentru public .
\nAdriana Titieni – actrita, organizator SFF<\/strong>
\nAr putea avea\u00a0 un public fidel, daca \u00een fiecare oras\/sat important din Rom\u00e2nia autoritatile locale ar \u00eentelege ca cinematografia este o forma de cultura. Un copil care creste \u00eentr-o zona de educatie si cultura poate gasi, adult fiind, rezolvarile societatii \u00een care traim. Pentru ca, \u00eentr-un spatiu \u00een care filmul autohton este promovat, cei care \u00eel privesc se pot identifica usor cu problematica filmului. De asemenea, poate fi o sursa de inspiratie pentru vocatia tinerilor care se afla \u00een public.
\nCalin Noru Stamatoiu – realizator radio Activ Efem, fundatia ICON Arts. <\/strong>
\nAr putea avea daca s-ar rupe de tiparul cunoscut, de povestile trecutului. Ar trebui sa revina \u00een prezent. Ma g\u00e2ndeam ce succes a avut o poveste banala ca \u201eLiceenii\u201c sau \u201eDeclaratie de dragoste\u201c. Noi ne hranim de zeci de ani cu filme americane care nu ne reprezinta. Cred ca am \u201ecrescut\u201c destul de mult ca sa ne permitem sa fim originali ! Nu trebuie dec\u00e2t sa te uiti in jur ca sa observi c\u00e2te subiecte posibile si cu care s-ar putea face filme de succes exista. Oamenii s-ar identifica rapid cu acele povesti. Exist\u00e3 o interdependenta \u00eentre creatorii de cinema si public. Daca publicul ar fi consultat asa cum se \u00eent\u00e2mpla \u00een cadrul unui festival, c\u00e2nd exista contact nemijlocit, atunci si realizatorii ar sesiza nevoile spectatorilor.
\nDan Chisu – regizor, producator<\/strong>
\nFilmul rom\u00e2nesc are public elitist. Definitia publicului este o masa mare de oameni care participa. Publicul de cinema nu iubeste filmul rom\u00e2nesc. Am constatat vaz\u00e2nd la mall-uri tineri de 25 de ani care nu au \u00eencredere fiindca filmul rom\u00e2nesc nu are poveste.\u00a0 Si de c\u00e2nd s-a inventat cinema-ul, publicul merge acolo pentru poveste. Festival vine de la \u201efiesta\u201c\u2013 sarbatoare, e foarte important sa existe c\u00e2t mai multe…\u00a0 Poti vedea reactia publicului la filme. Ai ocazia sa vezi filme pe care nu le vezi la cinematograf. Am o experienta de peste 20 de ani de organizare de festivaluri. Aici, la SFF, am gasit at\u00e2ta entuziasm generat de echipa \u00eenc\u00e2t e relaxant. Acum \u00eel \u00eenteleg pe Vlad Paunescu care mi-a zis anul trecut ca nu mai vine dec\u00e2t la Sighisoara.
\nIulian Sfircea – masterand UNATC, co-fondator trupa de improvizatie Backstage Boys, voluntar SFF
\nFilmul rom\u00e2nesc are cu siguranta un public relativ restr\u00e2ns, cel putin \u00een Rom\u00e2nia. Motivele sunt multiple: filmul rom\u00e2nesc sufera la capitolul promovare, multe cinematografe s-au desfiintat, astfel ca filmele nu mai ajung dec\u00e2t \u00een orasele mari ale tarii. Probabil un mare procent dintre rom\u00e2ni nu sunt la curent si nici nu pot vedea un film rom\u00e2nesc mai ales \u00een comunitatile mai mici. Un alt motiv pentru care filmul rom\u00e2nesc nu are un public foarte larg este acela ca regizorii autohtoni prefera \u00een ultimul timp sa abordeze un stil mai greu de digerat de marele public. Un stil lipsit de spectaculozitate (cel putin la prima vedere) …e drept, un stil profund… Un film de arta care se vinde bine devine implicit comercial. \u201eMona Lisa\u201c a lui\u00a0 Da Vinci atrage anual milioane de turisti care platesc pentru a o vedea.\u00a0 Este un tablou \u201ecomercial\u201c? O opera de art\u00e3 devine cu adevarat desav\u00e2rsita atunci c\u00e2nd atinge si la nivel emotional o mare masa de oameni.
\nMirela Oprisor – actrita (\u201eMarti, dupa Craciun\u201c, r. Radu Munteanu)<\/strong>
\nDa, cred ca filmul rom\u00e2nesc are public… Poate mai mult \u00een festivaluri dec\u00e2t \u00een salile de cinema, de aceea e mare nevoie de aceste evenimente pentru ca e nevoie de promovarea filmului rom\u00e2nesc si pentru cei care \u00een mod obisnuit nu merg la cinema. Aici, la Sighisoara, am gasit o selectie\u00a0 foarte buna cu filme pentru toate gusturile. O mare supriza a fost sectiunea \u201eIn memoriam\u201c si filmul dedicat domnului Stefan Iordache, \u201eCel mai iubit dintre pam\u00e2nteni\u201c. M-a impresionat numarul mare de spectatori care au stat sa vada filmul.
\nOzana Oancea – actrita (\u201eFelicia, \u00eenainte de toate\u201c, r. Razvan Radulescu si Melissa de Raaf) <\/strong>
\nDA… dar foarte putin.\u00a0 Cred ca toate festivalurile din Rom\u00e2nia sunt constiente ca nu pot supravietui dec\u00e2t daca \u00eendeplinesc c\u00e2t pot mai bine si promovarea filmului rom\u00e2nesc. Pentru Sighisoara, unde festivalul se adreseaza mai ales turistilor straini prezenti \u00een cetate, cred ca e foarte bine ca programul sa fie integral de film rom\u00e2nesc.
\nStefan Huluba – masterand UNATC, co-fondator trupa de improvizatie Backstage Boys, voluntar SFF<\/strong>
\nCred ca are public de nisa. Spectatorii nu sunt neaparat rom\u00e2ni, din contra, cred ca strainii \u00eel gusta mai mult. Filmul rom\u00e2nesc nu este comercial, nu este accesibil publicului larg din cauza temelor grele, profunde si a mijloacelor de expresie folosite, publicul neav\u00e2nd rabdare sa digere toate aceste lucruri. \u00cen concluzie, are publicul pe care si-l doreste. Un festival ofera ocazia consumatorului de film rom\u00e2nesc sa vada \u00een c\u00e2teva zile, toate productiile apreciate de specialisti, sa-i\u00a0 cunoasca pe creatori, sa-si faca o id\u00e9e despre tendinte si sa urmareasca o evolutie \u00een timp a regizorilor, actorilor etc. Este extraordinar sa vezi cum Piata Cetatii se umple seara de oameni care vin la festival. Am revazut persoane de anul trecut care discutau si faceau comparatii cu filme vazute \u00een editiile precedente.
\nAdrian Titieni, actor, director SFF<\/strong>
\nNu are…. E o circumstanta cu cauza multipla: salile de film au disparut, concurenta neloiala cu filmele americane, cu televiziunea si internetul, promovarea insuficienta…. Filmul rom\u00e2nesc este recunoscut \u00een plan international. Cred ca orice festival se \u00eenscrie \u00een categoria modalitatilor de a sensibiliza publicul rom\u00e2nesc la valoarea intrinseca a produsului cinematografic si, odata cu publicul, trebuie sensibilizati factorii de decizie care pot vedea \u00een calitatea acestui produs si o modalitate de a forma o imagine coerenta asupra culturii si, implicit, asupra imaginii tarii noastre. Ca un pasaport viabil si valabil pentru tot ceea ce reprezentam at\u00e2t \u00een acest domeniu c\u00e2t si \u00een altele. Ideea festivalului de film de la Sighisoara\u00a0 este de a creea o panoplie a tot ce reprezinta valoare confirmata a cinematografului rom\u00e2nesc pe care s-o difuzam \u00eentr-un spatiu cultural emblematic pentru publicul sighisorean, pentru cei aflati \u00een tranzit, rom\u00e2ni sau straini si pentru toti cei tineri sau v\u00e2rstnici care vor sa vada crema productiilor premiate cu un an \u00eenainte. Acest tip de eveniment ar trebui sa duca la constiinta faptului ca exista valori care trebuie sustinute, \u00eencurajate, promovate.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"