{"id":8354,"date":"2011-07-07T17:18:04","date_gmt":"2011-07-07T15:18:04","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=8354"},"modified":"2011-07-07T17:18:20","modified_gmt":"2011-07-07T15:18:20","slug":"tue-paese-non-esiste-iv","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/tue-paese-non-esiste-iv\/","title":{"rendered":"Tue paese non esiste (IV)"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Este evident faptul ca granitele din interiorul Europei \u00eesi pierd din importanta pentru omul de r\u00e2nd. Tocmai acest lucru face ca multi sa fie aceia care (chiar si dintre aceiasi oameni de r\u00e2nd) se tem ca odata cu hotarele se vor sterge si identitatile nationale. Teama aceasta duce la o tot mai acuta nevoie de a tezauriza patrimoniul cultural care confera exact identitatea etnica pe care popoarele europene se tem ca o pierd din cauza proceselor de mondializare si de integrare europeana, dar si din cauza imigratiei celor veniti, mai ales, din alte continente. State care nu au avut p\u00e2na acum muzee nationale de istorie nationala (Olanda, Franta) se straduiesc acum sa le creeze pun\u00e2nd \u00een evidenta, pe de o parte, istoria lor etnica, dar neuit\u00e2nd sa aiba \u00een vedere valurile de imigranti care au dat si dau acestor tari (pe l\u00e2nga probleme), valoare si \u201eculoare\u201c, transform\u00e2ndu-le din state etnice \u00een state civice bazate nu pe religie sau etnie, ci pe drepturi, libertati si obligatii comune. Muzeele nationale vor continua, asadar, sa mentina si sa promoveze valorile patrimoniale si etice ale acestor state europene si nu cred ca se \u00eentrevede, prea cur\u00e2nd, un sf\u00e2rsit pentru aceasta categorie de muzee.<\/strong><\/em><br \/>\nIntegrarea europeana este un proces lung, dar continuu. Chiar daca el nu \u00eesi propune sa uniformizeze Europa, din punct de vedere cultural, este evident ca apropierea natiunilor europene este \u00een beneficiul integrarii. Tocmai din aceasta cauza, un grup de istorici si politicieni din mai multe tari europene au intiat un proiect ce urmareste crearea unui muzeu al Europei la Bruxelles. Procesul de reflectie s-a concretizat \u00eentr-un document finalizat \u00een decembrie 2004 si constituie o baza de plecare pentru proiectul muzeografic.<br \/>\nViitorul muzeu de istorie a Europei va pune accent pe procesul de unificare europeana, pe ceea ce natiunile europene au \u00een comun. Initiatorii (\u00eentre altii, Antoinette Spaak, Karel Van Miert, Krzysztof Pomian, Elie Barnavi, Claire Billen, Michel Dumuoulin, Marc Ferro, Thomas W. Gaethens, Jan Martens, Marie-Louise von Plessen, Els Witte, Jean Godeaux, Daniel Janssen si Beno\u00eet Remiche) nu sunt ipocriti. Ei recunosc faptul ca proiectul nu urmareste sa prezinte o simpla stare de fapt, ci ca doreste sa contribuie la apropierea \u00eentre statele si natiunile europene. Cu alte cuvinte, este un proiect muzeografic ce are un scop asumat (multe alte muzee au pretentia de a ilustra istorii adevarate, chiar daca ele sunt doar versiunea proprie a autorilor tematicii). P\u00e2na acum, proiectul a generat doar c\u00e2teva simpozioane ale caror lucrari au fost publicate si c\u00e2teva expozitii temporare. Totusi, \u00een 2007, a fost inaugurata prima expozitie \u201epermanenta\u201c (de fapt, o expozitie itineranta) a muzeului. Problema de fond a proiectului este aceea ca majoritatea europenilor se considera ca atare doar daca sunt comparati cu asiaticii, americanii, australienii sau africanii. Altfel, ne consideram, de regula, spanioli, finlandezi, rusi sau rom\u00e2ni, eventual, evrei, hutuli sau arabi, traitori \u00een vreun stat european.<br \/>\nProblema a fost recent dezbatuta \u00eentr-o conferinta organizata la Muzeul National Cotroceni, cu sprijinul Comisiei Nationale a Rom\u00e2niei pentru UNESCO. \u00cen pofida interventiilor entuziaste (si entuziasmante) ale unor specialisti absolut onorabili, dar convinsi ca este de datoria lor sa faca munca de apostolat \u00een beneficiul unei viitoare identitati \u201eeuropene\u201c, majoritatea interventiilor a reliefat realitatea: deocamdata, muzeele nationale au, \u00eenca, un lung drum de parcurs si \u00eenca o multime de expozitii de organizat. Aici nu vorbim despre ceea ce ne-am dori multi dintre noi: un continent al diversitatii unite de idealurile democratiei si ale respectarii drepturilor omului sub stindardul \u00eenstelat al Europei unite. Discutam, de fapt, despre realitati, despre divergente si rivalitati, despre conflicte latente si uri ancestrale, despre orgolii stupide si ambitii \u201ede cartier\u201c.<br \/>\nDe fapt, este vorba despre doua temeiuri distincte ale actualei stari de fapt. Pe de o parte, nu putem eluda procesele inerente de mondializare si de integrare care au deopotriva adversari si aderenti declarati. Pe de alta parte, protejarea patrimoniului cultural national si, implicit, a celui etnic este la fel de justificata pentru ca numai pe baza patrimoniilor nationale se poate vorbi despre o reasezare a valorilor pe plan regional, continental si chiar mondial. Nimeni nu doreste sa \u00eesi aneantizeze fiinta etnica \u2013 asa cum este ea definita prin patrimoniul imaterial si cel material \u2013 dar, pe de alta parte, nimeni nu doreste sa ram\u00e2na \u00een afara concertului global al natiunilor, cel care \u00eenlesneste progresul tehnologic si, implicit, cresterea standardelor de viata. Pentru muzee, toate acestea \u00eenseamna sarcini suplimentare: mai multa grija pentru patrimoniul detinut, mai multa munca, mai multa cheltuiala. Este limpede ca nimeni nu va renunta, \u00een lume, la propriul sau patrimoniu, la propria sa identitate. Nu este la fel de limpede ca toate autoritatile publice sunt constiente c\u00e2t de mare este rolul muzeelor \u00een pastrarea acestora si ca \u201eobrazul subtire cu cheltuiala se tine\u201c. Daca punem \u00een balans costurile valorificarii culturale a patrimoniului cu cele ale maruntelor festivisme pe care, de regula, se arunca banii publici, lucrurile sunt foarte clare. Miopia unora, \u00eensa, este la fel de mare. Iar costurile, acelea care vor fi ele, vor fi suportate nu doar de catre decidenti, ci de \u00eentreaga comunitate. Unei tari fara muzee i se va putea spune oric\u00e2nd si de catre oricine: tara ta nu exista!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Este evident faptul ca granitele din interiorul Europei \u00eesi pierd din importanta pentru omul de r\u00e2nd. Tocmai acest lucru face ca multi sa fie aceia care (chiar si dintre aceiasi oameni de r\u00e2nd) se tem ca odata cu hotarele se vor sterge si identitatile nationale. Teama aceasta duce la o tot mai acuta nevoie de&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/tue-paese-non-esiste-iv\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Tue paese non esiste (IV)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[2794,3484],"class_list":["post-8354","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-muzee","tag-strategii-in-muzee"],"views":1483,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8354","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8354"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8354\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8354"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8354"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8354"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}