{"id":8347,"date":"2011-07-07T17:09:07","date_gmt":"2011-07-07T15:09:07","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=8347"},"modified":"2011-07-07T17:10:38","modified_gmt":"2011-07-07T15:10:38","slug":"ardelenii-despre-americani-intre-%e2%80%9epamantul-fagaduintei%e2%80%9c-si-o-%e2%80%9eteara-rea%e2%80%9c","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/ardelenii-despre-americani-intre-%e2%80%9epamantul-fagaduintei%e2%80%9c-si-o-%e2%80%9eteara-rea%e2%80%9c\/","title":{"rendered":"Ardelenii despre americani – intre \u201epam\u00e2ntul fagaduintei\u201c si o \u201eteara rea\u201c"},"content":{"rendered":"

Preocuparea pentru imaginarul etnic, \u00een istoriografia rom\u00e2neasca postdecembrista, a devenit deja traditionala, mai ales \u00een mediile academice din Transilvania. Experienta multiculturala a Transilvaniei a facut ca, nu \u00eent\u00e2mplator, cele mai consistente si constante demersuri stiintifice specifice domeniului imaginarului etnic sa provina din acest spatiu geo-cultural. Pot afirma chiar ca, \u00een ultimii ani, \u00een aceasta problematica s-au impus c\u00e2tiva cercetatori proveniti (\u00eendeosebi) din mediul academic clujean, multi tineri grabiti sa-si publice tezele de doctorat \u2013 lucrari care \u00eencearca sa fructifice metodologii moderne afirmate de investigatiile problematicii imaginarului etnic, abordari interdisciplinare occidentale si rom\u00e2nesti. Cei mai multi dintre acesti tineri doctori \u00een istorie au reusit sa aplice metode si discursuri stiintifice moderne, ce-i drept uneori doar la nivel declarativ, unor spatii de istorie necercetate, sau insuficient studiate.<\/strong><\/em>
\n\u00cen categoria tinerilor afirmati \u00een ultimii ani se situeaza si Elena Andreea Boia. Lucrarea, publicata sub o denumire care \u00eemi aminteste de enunturile ce reproduc, de c\u00e2tiva ani si cu o anumita cumintenie, titlul exegezei antropologice si imagologice a lui Andrei Oisteanu (vezi \u201eImaginea evreului \u00een cultura rom\u00e2na\u201c), mentine structura clasica a unei teze de doctorat, si astfel \u2013 cenzura si autocenzura, \u00eempreuna cu o anumita sterilitate stilistica a discursului stiintific. Studiul a fost concentrat \u00een trei sectiuni ample, cu numeroase subtitluri; conform standardelor unui astfel de demers, lucrarea mai presupune o introducere cu multiple consideratii preliminarii, o bibliografie, concluziile si anexele care pledeaza vizavi de efortul depus. \u00cen textul editat, lucrarea debuteaza cu un scurt \u201eCuv\u00e2nt \u00eenainte\u201c scris de Sorin Mitu; este firesc ca o astfel de prefatare sa fie realizata de fostul coordonator al tezei de doctorat.
\nConform asertiunilor autoarei, \u00een prima parte a lucrarii \u2013 \u201eImaginea Statelor Unite \u00een Europa\u201c \u2013 este analizat modul \u00een care experienta americana a fost receptata \u00een r\u00e2ndul intelectualilor, dar si la nivelul milioanelor de emigranti; Elena Andreea Boia a tratat mitologia subiectului, \u201ereflexul imagologic\u201c al iluziilor si deziluziilor. \u00cen cea de a doua sectiune \u2013 \u201eImaginea Statelor Unite ale Americii \u00een Transilvania\u201c \u2013 autoarea a examinat reprezentarile SUA \u00een mentalitatea colectiva a rom\u00e2nilor ardeleni, \u00een timp ce \u00een ultima parte a abordat pozitivist, factologic, aspectele legate de fenomenul emigratiei rom\u00e2nilor ardeleni \u00een America \u2013 vezi \u201ePrezente rom\u00e2nesti \u00een Statele Unite ale Americii\u201c.
\n\u00centr-un capitol introductiv, Elena Andreea Boia acrediteaza ideea ca tema de referinta este abordata \u00een cercetarea contemporana din mai multe perspective si enumera, pentru edificare, printre cercetatorii temei \u201ecomparatisti literari, istorici, etnopsihologi, politologi, specialisti \u00een relatiile internationale\u201c, specialisti care \u201eau manifestat interes pentru analiza felului \u00een care au evoluat reprezentarile strainului sau ale strainatatii \u00een perioade si \u00een arii culturale dintre cele mai diverse\u201c. Dar, \u00een practica, studiul ignora abordarile sociologice si antropologice, precum si lucrarile de istorie culturala, referinte considerate clasice \u00een domeniul fenomenologiei strainului si resentimentului (1). Andreea Boia rezuma c\u00e2teva dintre abordarile rom\u00e2nesti ale domeniului:
\nAlexandru Dutu, Dumitru H\u00e2ncu, Dan Horea Mazilu, Daniel Vighi, Melinda Mitu, Mihaela Grancea, Sorin Mitu, Andrei Oisteanu, Simona Corlan Ioan, Gheorghe Lascu, ignor\u00e2nd \u00eensa preocuparile istoricului britanic Alex Francis-Drace. Trebuie apreciat, totusi, recursul la informatia unui numar apreciabil de lucrari rom\u00e2nesti de specialitate produse \u00een timpul epocii comuniste.
\nAndreea Boia urmareste, programatic, \u201eevidentierea reprezentarilor pe care Statele Unite ale Americii si locuitorii lor le-au avut \u00een cultura rom\u00e2neasca ardeleana de p\u00e2na la izbucnirea Primului Razboi Mondial\u201c, motiv\u00e2ndu-si metodologic, si din perspectiva volumului impresionat de surse, insistenta pe imaginarul ardelean. Ar fi fost de preferat ca Andreea Boia sa insiste, pe parcursul lucrarii, si asupra specificitatii geoculturale si geopolitice a Transilvaniei, asupra statutului de \u201edubla periferie\u201c europeana, de provincie central-europeana si sa nu defineasca Transilvania doar printr-o delimitare geografica a \u201espatiului de analiza\u201c; ori, Transilvania, prin institutii socio-economice, religioase, culturale, pozitionare geografica, prin habitudini, se diferentiaza preganat de celelalte teritorii locuite de rom\u00e2ni; o astfel de realitate istorica moderna \u2013 cu toate paradoxurile si contradictiile ei -, prin comparatie cu societatile din principatele autonome ale Valahiei si Moldovei, apoi din regatul Rom\u00e2niei, sau din Rusia autocrata, a facut ca populatia rom\u00e2neasca din Transilvania sa coparticipe la un alt mod de viata si de percepere a lumii Celuilalt, \u00een secolele XVIII-XIX.
\nO abordare utilitarista, din perspectiva metodologica \u00eendeosebi, este acea realizata cu referire la circulatia imaginilor \u201eamericane\u201c. Andreea Boia a pornit de la premisa ca \u201einformatia\u201c imagologica a fost\/este, mai degraba, una care se desfasoara pe orizontala; studiul insista si asupra faptului ca formularea, circulatia si asumarea culturala a imaginilor era determinata de statutul social si cultural al \u201ecalatorilor\u201c, emigrantilor si receptorilor ardeleni. Andreea Boia considera ca \u00een Europa se distingeau trei tipuri de discursuri cu privire la Statele Unite ale Americii: unul care evalua pozitiv realizarile politice si prosperitatea americana, un altul care semnala manifestarea unor aspecte \u201eneprogresite\u201c ale societatii americane (sclavia, ignoranta culturala, politica de cuceriri) si un discurs al \u201ecaii de mijloc\u201c, discurs de provenienta literara; cu referire la ultima perspectiva, autoarea ofera un studiu de caz: Jules Verne (1828-1905), si referiri consistente la opera lui Charles Dickens.
\nConsider ca, \u00een acest punct, ar fi fost oportuna o analiza a elementelor culturale care acrediteaza ideea ca nivele de circulatie imagologica interfereaza si nasc, la r\u00e2ndul lor, discursuri secundare si diferentiate. Eu cred ca experienta franceza, experienta asumata si de spatiile francofone, era \u00eenca influentata de trecutul istoric, dar si de relatiile culturale si politice recente (vezi, \u00een special, schimbarile de regim politic petrecute \u00een secolul al XIX-lea \u00een Franta si reflectia asupra lor, alaturi de raportarea intelectualitatii franceze la experienta democratica americana); francezii, \u00een secolul al XIX-lea, studiaza democratia americana ca pe un model, dar si ca pe un efect al implicarii franceze din timpul Razboiului de Independenta prin care americanii pun capat administratiei britanice. Englezii trateaza statul federal cu deferenta specifica metropolei, consider\u00e2nd ca, desi americanii au o structura statala proprie, nu s-au emancipat \u00eenca de sub tutela culturala a Regatului Marii Britanii si Irlandei de Nord (ma refer la perceptia specifica secolului al XIX-lea); englezii se considerau \u00eenca activi \u00een postura de centru al spatiului anglofon (vezi, \u00een acest sens, natura si frecventa turneelor de lectura publica pe care Charles Dickens le-a realizat in SUA).
\nPartea a doua a studiului \u2013 \u201eImaginea Statelor Unite ale Americii \u00een Transilvania\u201c \u2013 propune o \u201eanaliza descriptiva a formarii acestui imaginar cu zonele sale de influenta, \u00een epoca si provincia mentionate\u201c. Andreea Boia considera ca imageria ardeleana despre America \u201eeste punctata de c\u00e2teva teme universal rasp\u00e2ndite \u00een Europa\u201c, teme precum: America \u2013 \u201etara libertatilor\u201c, America \u2013 \u201etara a unui av\u00e2nt economic fara precedent\u201c, America \u2013 \u201epam\u00e2nt al bunastarii materiale\u201c sau America \u2013 \u201etara a progresului stiintific si tehnologic\u201c. Andreea Boia surprinde \u00eensa si nuantele, chiar dezacordurile existente \u00eentre imaginarul colectiv\/comun european si imaginile particulare datorate experientei rom\u00e2nilor ardeleni \u00een Statele Unite. \u00cen maniera coerenta si respect\u00e2nd criteriul cronologiei, Andreea Boia evalueaza, mai \u00eent\u00e2i, \u201emijloacele de informare ale ardelenilor cu privire la America\u201c pentru secolele XVI-XVIII, si apoi sursele, pentru secolul al XIX-lea si \u00eenceputul celui urmator; ea descopera, astfel, \u00een str\u00e2nsa relatie cu cresterea volumului de informatie, cum imageria colectiva devine mai terna, caci stimularea imaginatiei nu era favorizata de cresterea, \u00een volum si \u00een detalieri, a relatarilor din America. O astfel de constatare este exploatata si prezentata de Andreea Boia \u00een concluziile inserate \u00een cea de-a treia parte a studiului, precum si \u00een sectiunea dedicata concluziilor finale.
\nContactul nemijlocit al ardelenilor cu realitatile de dincolo de ocean, contact frecvent \u00een secolul al XIX-lea, a avut un rol semnificativ \u00een receptarea republicii americane \u00een Transilvania (dar si \u00een mediile rom\u00e2nesti din spatiul extracarpatic, \u00een contextul \u00een care \u00eentre rom\u00e2ni, \u00een epoca, legaturile culturale si economice erau aproape curente). Prezentele directe au contribuit nu doar la completarea cunostintelor rom\u00e2nilor ardeleni despre Statele Unite ale Americii, ci si la modificarea imaginii traditionale pe care acestia au avut-o \u00een premodernitate \u2013 aceasta era, \u00een primul r\u00e2nd, rod al izolarii regionale. Andreea Lucia Boia analizeaza acest fenomen complex, sustin\u00e2nd ca observatia empirica a \u00eentregit cunoasterea prealabila si, totodata, a determinat aparitia unor reactii contradictorii, generate de orizontul de asteptare al fiecaruia. Autoarea surprinde, \u00een maniera meritorie, circulatia cliseelor si stereotipurilor specifice, clivajul acestora, dar si felul \u00een care, gradual, imaginile exotice \u201epierd teren\u201c, \u00een a doua jumatate a secolului al XIX-lea, \u00een favoarea celor ce releva pragmatismul exemplar al yankeilor, imaginea Statelor Unite ca tara a progresului, a inovatiei si a prosperitatii. E, de asemenea, de remarcat felul \u00een care Andreea Boia surprinde maniera \u00een care imaginarul si panamericanismul se manifesta \u00eentr-o conexiune aproape dialectica.
\nA treia parte a car?ii dezvolta, spuneam, un subiect de istorie factologica \u2013 \u201ePrezente rom\u00e2nesti \u00een Statele Unite ale Americii\u201c; aici, Andreea Boia inventariaza cauzele care i-au determinat pe ardelenii de etnie rom\u00e2na sa emigreze \u00een Statele Unite. Remarc faptul ca Andreea Boia urmareste fluxurile fenomenului european si, evident, \u00een mod special, dimensiunile si consecintele emigratiei rom\u00e2nesti, manifestata precum \u201eo adevarata febra colectiva\u201c si realizata, dupa estimarile istoriografiei rom\u00e2nesti, \u00een doua etape. De asemenea, apreciez si \u00eenregistrarea debutului organizarii institutionale a asistentei religioase, culturale si sociale a emigratiei rom\u00e2nesti (parohii ortodoxe si greco-catolice, societati fraternale cu semnificatie \u00een refacerea unor solidaritati specifice). Andreea Lucia Boia considera ca imageria ardeleana asupra Statelor Unite este concentrata pe doua imagini aflate \u00een contrabalans : America \u2013 \u201epam\u00e2nt al fagaduintei\u201c si America \u2013 o \u201eteara rea\u201c; consider ca, cel putin la acest capitol, autoarea exceleaza prin naratiune analitica.
\nImpresionanta prin sursele istorice investigate, deseori agreabila prin narare, cartea Andreei Boia este totusi o lucrare de tinerete. Cantitatea informatiei cov\u00e2rseste metoda si discursul, prezentarea interactionarilor expresiilor culturale, fenomene pe care autoarea le descopera si le expune interesant, fiind \u00eensa afectata de didacticism. Metoda traditionalista pare ca \u00eenvinge interpretarea imagologica. Aceste limitari nu afecteaza \u00eensa meritele incontestabile ale demersului stiintific oferit de Andreea Boia, demers greu de egalat \u00een ceea ce priveste analiza si raportarea critica la un volum impresionant de izvoare narative. Apreciez aceasta aparitie editoriala care anunta \u00eenceputul afirmarii unui cercetator care se va dedica, cu certitudine, investigarii imagologiei etnice.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Preocuparea pentru imaginarul etnic, \u00een istoriografia rom\u00e2neasca postdecembrista, a devenit deja traditionala, mai ales \u00een mediile academice din Transilvania. Experienta multiculturala a Transilvaniei a facut ca, nu \u00eent\u00e2mplator, cele mai consistente si constante demersuri stiintifice specifice domeniului imaginarului etnic sa provina din acest spatiu geo-cultural. Pot afirma chiar ca, \u00een ultimii ani, \u00een aceasta problematica… Cite\u0219te mai mult »Ardelenii despre americani – intre \u201epam\u00e2ntul fagaduintei\u201c si o \u201eteara rea\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[5965,5966,5967,5962,5963,5964],"class_list":["post-8347","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-imaginea-statelor-unite-in-europa","tag-elena-andreea-boia","tag-emigranti-ardeleni","tag-imaginarul-etnic","tag-istoriografia-romaneasca","tag-transilvania"],"views":4212,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8347","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8347"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8347\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8347"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8347"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8347"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}