{"id":8321,"date":"2011-07-07T16:31:32","date_gmt":"2011-07-07T14:31:32","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=8321"},"modified":"2011-07-07T16:33:05","modified_gmt":"2011-07-07T14:33:05","slug":"festina-lente","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/festina-lente\/","title":{"rendered":"Festina lente"},"content":{"rendered":"

Soarta unui razboi<\/strong>
\nPresedintele Barack Obama a facut o declaratie ceva mai clara \u00een privinta calendarului retragerii trupelor americane din Afganistan: o treime \u00een cursul anului 2012, restul p\u00e2na \u00een 2014. Stirea trebuie coroborata si cu cea privind tratativele secrete duse de SUA cu reprezentanti ai talibanilor, despre care am mai scris. Noua decizie, primita bine, banuiesc, ridica probleme de coordonare a retragerii soldatilor coalitiei. Dupa cum anunta agentiile de presa, prelu\u00e2nd un comentariu din \u201eDer Spiegel\u201c, elicopterele americane asigurau, \u00eentre altele, si protectia militarilor germani. Grijulie, cancelarul Angela Merkel a cerut Administratiei SUA informatii detaliate privind impactul retragerii trupelor americane. Asta este o cu totul alta poveste. Cunoasterea impactului retragerii tine de motivele implicarii \u00een razboi. Acelea sunt cunoscute \u00een general, unele sunt deductibile, dar ceva-ceva ram\u00e2ne inaccesibil. Ceva pe care numai viitorul, nu cel apropiat, \u00eel va scoate la lumina. Asta nu \u00eenseamna ca nu vor fi gasite solutii de coordonare a retragerii trupelor din Afganistan. Cererea doamnei Merkel poate fi satisfacuta prin reducerea angajamentului astfel \u00eenc\u00e2t elicopterele, cum ar fi normal de altfel, sa se retraga ultimele din poligoanele operatiunilor de lupta. Franta a avut, prin ministrul ei de externe, o reactie ceva mai aparte. Alain Jupp\u00e9 a precizat ca Elys\u00e9e-ul nu urmeaza automat masurile luate de Casa Alba. Canada a anuntat ca va recurge la o prima retragere p\u00e2na la sf\u00e2rsitul acestui an iar Belgia va \u00eenjumatati efectivele sale \u00een 2012. Un razboi este pe cale sa se \u00eencheie. Dar se va instala cu adevarat pacea \u00een Afganistan? Oricum, p\u00e2na la sf\u00e2rsitul anului, potrivit precizarilor presedintelui Obama, situatia ram\u00e2ne neschimbata.
\nSpre o solutie politica \u00een Libia<\/strong>
\nSa ne oprim putin \u00een Libia, pentru ca si acolo tot despre razboi este vorba. Guvernul Francez continua sa se implice serios \u00een cautarea unei iesiri din criza libiana. Dupa o neobosita naveta diplomatica, ministrul Alain Jupp\u00e9 crede ca o solutie politica este posibila. El a sustinut o conferinta de presa din care reiau, prin intermediul ziarului \u201eLe Monde\u201c, c\u00e2teva idei. Prima veste confirma ca exista contacte \u00eentre rebeli si oamenii puterii. Parisul are ambitia sa intensifice demersurile, sa sprijine contactele. Unele succese au fost \u00eenregistrate. P\u00e2na acum Gaddafi nici nu avea de g\u00e2nd sa auda de predarea puterii. Acum discutiile se poarta nu daca pleaca el de la putere, ci cum pleaca. ,,Pe teren, noi marcam puncte, a afirmat Jupp\u00e9, coalitia pune conditii clare conducatorului libian: plecarea de la putere, retragerea armatei lui \u00een cazarmi, angajarea unui dialog la care sa participe toate fortele componente ale societatii libiene; soarta lui Gaddafi va fi rezolvata. Este vorba de saptam\u00e2ni\u201c. Ziarele vorbesc deja de emiterea unui mandat international de arestare a acestuia. Ministrul francez a precizat ca libienii trebuie sa decida formarea unui viitor guvern de uniune nationala la care sa participe ,,cei care nu au m\u00e2inile patate de s\u00e2nge\u201c. Un aspect de interes tine de atmosfera \u00een r\u00e2ndul coalitiei. El a reconfirmat ca nu exista disensiuni \u00eentre membrii coalitiei pentru intensificarea presiunilor militare asupra fortelor lui Gaddafi. Precizarea vine \u00een contextul unei remarci a lui Robert Gates, ministrul american al Apararii, care considera ca ,,mijloacele desfasurate de coalitie \u00een Libia sunt insuficiente\u201c. ,,Statele Unite, a replicat sec Alain Jupp\u00e9, nu fac parte din coalitie, este putin dezagreabil sa auzim astfel de lucruri\u201c. Ziaristii au tinut sa afle de ce Franta actioneaza diferit \u00een cazul Siriei. ,,Franta nu are intentia sa intervina peste tot. Ea nu intervine dec\u00e2t \u00een cadrul unui mandat ONU\u201c, a spus Jupp\u00e9. El a precizat ca \u00een Siria nu sunt reunite conditii pentru obtinerea unui mandat ONU de interventie \u00eentruc\u00e2t Rusia si China continua sa opuna vetoul lor pentru orice fel de rezolutie a Consiliului de Securitate. Situatia este diferita de cea din Libia. ,,Nu cred, a spus ministrul francez, ca presedintele sirian Al-Assad are capacitatea de a inversa cursul evenimentelor; lucrurile au ajuns prea departe, sunt prea brutale, prea salbatice\u201c. Citind presa internationala, constat ca Moscova, pe de o parte, \u00eesi menajeaza pozitia din ultima vreme de a evita confruntarea cu Occidentul, pe de alta, nu accepta \u00een orice situatie cooperarea. Iar Pekinul ram\u00e2ne fidel refuzului oricarui tip de\u00a0 interventie militara. \u00cen treacat fie spus, activitatea oficiala diplomatica a Parisului nu este chiar straina de strategia presedintelui Sarkozy de redresare a sanselor lui \u00een alegerile prezidentiale din 2012.
\n\u00c0 propos de alegeri<\/strong>
\n\u00cen c\u00e2teva state importante, alegerile din 2012, legislative sau prezidentiale, dau frisoane. Chiar daca nu au fost deschise peste tot campaniile electorale, candidatii arunca \u00een dezbateri publice teme \u00een spatele carora se deslusesc ambitii, nelinisti, griji. Dupa un parcurs viguros al dreptei \u00een Europa, st\u00e2nga vrea sa rastoarne cursul si sa rec\u00e2stige pozitii politice. S-ar putea ca \u00een Franta si Italia lucrurile sa se si \u00eent\u00e2mple. Segolene Royal si-a anuntat candidatura la alegerile interne pentru desemnarea candidatului unic al Partidului Socialist. Martine Aubry, presedinta partidului, acum c\u00e2nd scriu, anunta ca \u00eesi va depune candidatura. Cum politica presedintelui Sarkozy si a premierului Fillon pe plan intern este criticata de francezi, un candidat socialist charismatic, bine ales, si cu un proiect convingator poate sa c\u00e2stige alegerile de la anul.\u00a0 Trebuie, \u00eensa, anihilat nu numai Sarkozy, ci si Marine Le Pen, noua sefa a Frontului National care a c\u00e2stigat sistematic \u00een sondajele de opinie si multi o vad sigur \u00een al doilea tur de scrutin. Presedintele Sarkozy a declansat camuflat campania sa electorala. El s-a folosit de deschiderea Salonului aviatic de la Bourget, a facut un fel de bilant al guvernarii si a prezentat un proiect al folosirii, p\u00e2na la sf\u00e2rsitul acestui an, a banilor care au mai ramas dintr-un \u00eemprumut de 35 de miliarde de euro, facut \u00een 2009. Era momentul? Era, pentru ca se apropie alegerile iar proiectul, de anvergura nationala, este extrem de ademenitor. 11 miliarde de euro, sustine Sarkozy, vor fi investite \u00een \u00eenvatam\u00e2ntul superior, pentru crearea unui ,,campus de excelenta\u201c; sume mari vor fi folosite pentru reconversia profesionala, cercetare (cu accent pe sanatate), generalizarea internetului, dezvoltarea biotehnologiilor noi, a sectorului nuclear si a cercetarilor spatiale. Franta a facut cea mai mare afacere \u00een ultima vreme din v\u00e2nzarea de avioane iar perspectivele sunt de-a dreptul entuziasmante pentru constructorii francezi.\u00a0 Proiectul lui Sarkozy de politica economica este bazat pe dezvoltare, investitii, cresterea capacitatii de concurenta. \u201eSingura strategie posibila este cea de a rezista provocarii globalizarii fiind mai inventivi, mai imaginativi, mai competitivi. Nu are sens sa refuzam globalizarea, sa ram\u00e2nem singuri \u00een banca noastra, sa facem pe suparatii\u201c, a spus el cu trimitere la criticile cunoscute ale socialistilor la adresa globalizarii. Am cautat sa vad cum pune Sarkozy problema somajului, un alt cal de bataie al socialistilor. Nu o ataca direct, deocamdata. Prefera sa vorbeasca de perspectiva dezvoltarii, de investitii, ca sa multumeasca si muncitorii, si patronii. Asa cum, investind \u00een \u00eenvatam\u00e2ntul universitar satisface, fie si \u00een parte, dorintele tinerilor. Vin alegerile, nu?
\nAveti rabdare<\/strong>
\nAm citit o stire \u00een ziarul italian \u201eLa Repubblica\u201c peste care nu pot sa trec. Daca \u00een decembrie majoritatea italienilor prevedeau succesul fortelor de dreapta \u00een 2012, pronosticurile s-au schimbat semnificativ. Berlusconi a pierdut \u00een alegerile locale pe mai toate planurile. Antrenat \u00een tot felul de scandaluri, contestat \u00een strada pentru diminuarea locurilor de munca, criticat pentru intentia de a reduce pensiile, tracasat de justitie si hulit de italiencele furioase din cauza aventurilor lui desucheate, Berlusconi nu se mai simte deloc confortabil. Chiar si partenerii lui sunt nemultumiti. Pe acest fond, din februarie si p\u00e2na \u00een iunie, st\u00e2nga \u00een Italia a crescut \u00een sondaje de la 42,7% la 46,1%, centrul a scazut de la 20,1% la 14,6% iar dreapta (partidele lui Berlusconi si Bossi) a ajuns de la 36,4% numai la 38,6%. Cu statutul sifonat, Berlusconi nu are de facut prea multe promisiuni. Aveti rabdare, cere el, mai avem 18 luni p\u00e2na la alegeri. Numai ca cel mai de nadejde sprijinitor al lui, Umberto Bossi, seful formatiei secesioniste Lega Nord, \u00eei cere sa nu se atinga de pensii si sa nu \u00eentinda coarda. Ceea ce poate sa conduca la despartire exact c\u00e2nd trebuie ca italienii sa scape de Berlusconi.
\nNoul director al FMI<\/strong>
\n\u00cen timp ce presa se interesa de cheltuielile platite pentru campania doamnei Christine Lagarde, Pekinul si-a anuntat acordul de a o sustine oficial la functia de director general al Fondului Monetar International. Contrapartida, pentru ca trebuie sa fie si o contrapartida, o vom descoperi cur\u00e2nd. Astfel, sansele Frantei de a avea din toamna un nou reprezentant \u00een locul lui Dominique Strauss-Kahn sunt aproape asigurate. Sarkozy este at\u00e2t de sigur \u00eenc\u00e2t are de g\u00e2nd nu numai sa o \u00eenlocuiasca pe doamna Lagarde, ci si sa faca o remaniere guvernamentala. Tocmai bine \u00eenainte de alegeri pentru a se debarasa de ministrii neperformanti. Misiunea doamnei Lagarde, daca va reusi \u00een competitia cu mexicanul Augustin Carstens, nu este una usoara. Lumea cheltuieste putine vorbe bune pe seama Fondului Monetar International. \u00cen timpul turneelor \u00een China, Brazilia si Mexic, precum si la sediul FMI din New York, doamna Lagarde a avut prudenta sa dea asigurari ca nu va sprijini preferential statele europene din zona euro aflate \u00een mare dificultate. Era cazul, era timpul sa o faca. Vom vedea, \u00eensa, daca va putea lasa Grecia \u00een ghearele falimentului. Pe de alta parte, multi dintre membrii Fondului sunt revoltati ca europenii considera functia de director a acestei institutii drept o dota, asa cum americanii au acaparat pe cea de la Banca Mondiala. \u00cen fata Consiliului de Administratie al Fondului, doamna Lagarde a tinut sa precizeze, tot din prudenta, ca nu va reprezenta \u00een mod special interesele vreunei regiuni a lumii, ci pe ale tuturor statelor membre. \u201eDirectorul general trebuie sa fie un exemplu, asa cum o cer valorile de integritate, independenta si discretie; trebuie sa fie vocea fidela si tare a ansamblului statelor membre c\u00e2nd reprezinta Fondul, \u00een mod special prin oferirea de mesaje, prin dialogul deschis cu membrii, oricare ar fi ei, mari sau mici\u201c. Frumos spus, ce sa zicem!
\nCriza Greciei<\/strong>
\nLa ora aparitiei revistei, cititorii cunosc multe despre criza din Grecia. Parlamentul nu avea cum sa respinga noul plan de austeritate pe care Uniunea Europeana l-a impus guvernului Papandreu pentru a putea sa-i acorde un nou \u00eemprumut. Respingerea echivala cu falimentul statului grec. Uniunea Europeana, dupa dezbateri aprinse si foarte multe rezerve, a hotar\u00e2t sa intervina cu un nou \u00eemprumut de 110 miliarde de dolari. Daca acordul Parlamentului poate fi obtinut pentru a da garantii Bruxelles-ului ca Atena este capabila sa respecte conditiile \u00eemprumutului, guvernului Papandreu \u00eei va fi infinit mai greu sa-i convinga pe greci ca sunt obligati sa accepte masuri de austeritate maxima. E bine pentru cititorii revistei \u201eCultura\u201c sa stie doua ciudatenii grecesti. Ele tin de anecdotica, dar explica \u201eparticiparea\u201c directa a grecilor la prabusirea economiei lor nationale. Prima ar fi ca unii dintre greci ajunsesera sa ridice p\u00e2na la 14 salarii! A doua, cea care provoca iritarea oricarui turist european din zona euro, deloc nevinovata, este ca \u00een Grecia nu poti plati cu cardul nici un serviciu la hotel, restaurant sau \u00een magazin. Aceasta este calea eficienta pe care grecii au gasit-o pentru a se sustrage, \u00een masa, de la taxe si impozite. Ce economie poate sa sustina astfel de escrocherii?
\nConstructia europeana trece prin dificultati majore mai devreme dec\u00e2t ne-am fi asteptat. Este nevoie de rabdare si \u00eentelepciune. Sa ne grabim \u00eencet. Festina lente, cum spuneau latinii.<\/p>\n

P. S. <\/strong>Pornind de la plata, cu card sau fara, a diferitelor servicii si bunuri, sa ne punem c\u00e2teva \u00eentrebari nevinovate. Europenii cum au platit, cash sau cu cardul, sutele, miile de antichitati grecesti incluse \u00een patrimoniul lor muzeistic. Vreau sa spun national. C\u00e2t costa, oare, Venus din Milo sau Victoria din Samotracia? Dar Laocoon-ul?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Soarta unui razboi Presedintele Barack Obama a facut o declaratie ceva mai clara \u00een privinta calendarului retragerii trupelor americane din Afganistan: o treime \u00een cursul anului 2012, restul p\u00e2na \u00een 2014. Stirea trebuie coroborata si cu cea privind tratativele secrete duse de SUA cu reprezentanti ai talibanilor, despre care am mai scris. Noua decizie, primita… Cite\u0219te mai mult »Festina lente<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[5939,5940,5938,5937],"class_list":["post-8321","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-cancelarul-angela-merkel","tag-pacea-in-afganistan","tag-tratativele-secrete-duse-de-sua","tag-trupel-americane-din-afganistan"],"views":1605,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8321","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8321"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8321\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8321"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8321"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8321"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}