Jean Borotra, desi categoric o celebritate, fiind unul dintre \u201eMuschetarii\u201c tenisului francez din perioada gloriei acestui sport \u00een Hexagon si \u00een lume, nu era totusi o figura de prim-plan, precum Lacoste si Cochet. Mai cur\u00e2nd insolit si exotic, \u201eomul din Pirinei\u201c se facuse cunoscut mai degraba prin echipamentul sau hors s\u00e9rie, vezi bascul albastru, ca si prin aptitudinile lui atletice speciale, de saritor \u00een \u00eenaltime sau lungime, de unde si porecla de \u201eBascul zburator\u201c.
\nIata-l \u00eensa \u00een 1931 pe Borotra favorit pentru finala de la Roland Garros, \u00eempreuna cu americanul George Lott. Campionul din 1930, Henri Cochet, absenta. Surpriza vine \u00een sferturi de finala, c\u00eend iancheul este eliminat prematur de britanicul Hugues, un adevarat maratonist al terenului de tenis. Prin urmare, \u00een semifinale se \u00eenfrunta un t\u00e2nar tenisman francez, Christian Boussus, cu englezul Hugues, si Borotra cu un intrus din Extremul Orient, japonezul Jirosato. Boussus, \u00een mare forma, nu are probleme deosebite cu omul de dincolo de M\u00e2neca, patru seturi \u00eei sunt suficiente pentru a accede \u00een finala de la Porte d’Auteuil. \u00cen schimb, veteranul de la Biarritz are nevoie de cinci manse pentru a-l \u00eenvinge pe tenacele kamikaze, niponul conduc\u00e2ndu-l cu doi la unu la seturi pe francez. Dar pentru ca \u201eBascul zburator\u201c joaca totul pe cartea atacului, tactica recomandata la pauza de capitanul nejucator al team-ului de Cupa Davis al Frantei, Ren\u00e9 Lacoste, sansa este de partea sa, el calific\u00e2ndu-se, cu emotii, ce-i drept, \u00een finala.
\nActul ultim este, \u00een sine, o premiera. De c\u00e2nd s-a cladit Roland Garros-ul, \u00een 1928, este pentru prima oara c\u00e2nd \u00een finala nu se \u00eenfrunta doi \u201eMuschetari\u201c. Christian Boussus este lupul cel t\u00e2nar, steaua \u00een ascensiune, omul care vine din urma, \u00een timp ce Borotra este veteranul obosit, poate prea apasat de glorie si de amintiri. Rezultatul acestui raport de forte? Pustiul conduce cu un set si 40-2. Va fi suficient oare? Desigur, nu, caci imensa experienta a \u201eBascului zburator\u201c \u00eesi spune cuv\u00e2ntul, acesta atac\u00e2nd \u00een permanenta la fileu si \u00eempiedic\u00eendu-l pe adversar sa faca un meci al ritmului si cadentei schimbului lung, din spate. Asa se face ca \u00een 1931 Jean Borotra \u00eesi adjudeca unicul sau titlu la Roland Garros…
\nLa fete, ceva mai t\u00e2rziu, tenisul francez este oarecum \u00een suferinta dupa retragerea celebrissimei Suzanne Lenglen. Succesoarea sa, Simone Mathieu, pierde finala din 1937 \u00een fata germanei Sperling, dar se revanseaza c\u00e2stig\u00e2nd trofeele de dublu-femei si dublu-mixt, alaturi de Yvon Petra. Faptul \u00een sine este unul exceptional, caci Simone avea pe-atunci douazeci si noua de ani, fiind, \u00een plus, si mama a doi copii, de noua si zece ani! Peste un an \u00eensa miracolul se produce. Simone Mathieu intra \u00een istorie, alaturi de Diva anilor douazeci, Suzanne Lenglen, c\u00e2stig\u00e2nd toate cele trei probe la care ia parte. Mai mult, finala din 1938 este una 100% frantuzeasca, deoarece adversara Simonei din finala este t\u00e2nara Nelly Landry. \u00cen 1939, \u201emaman Simone\u201c \u00eesi apara cu succes titlul, \u00eenving\u00e2nd-o pe poloneza Jedrjowska cu 6-3, 8-6, pentru a c\u00e2stiga si dublul-fete alaturi de \u00eenvinsa ei din finala de simplu!
\nOcuparea din 1940 a Frantei de catre Wehrmacht o gaseste pe madame Mathieu \u00een Statele Unite, copiii ei ram\u00e2n\u00e2nd la Paris. Caracter de otel, ea nu se \u00eentoarce, ci se \u00eenscrie \u00een trupele auxiliare ale francezilor liberi de la Londra, av\u00e2ndu-l comandant pe \u201emon G\u00e9n\u00e9ral\u201c, Charles de Gaulle. Ea lupta efectiv \u00een mai multe operatiuni militare ale aliatilor si atinge gradul de capitaneasa. Dupa razboi, revine cu decoratiile pe piept pe Centralul de la Roland Garros pentru a arbitra o partida demonstrativa dintre veteranii Henri Cochet si Yvon Petra, ultimul fost partener al ei de dublu…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Jean Borotra, desi categoric o celebritate, fiind unul dintre \u201eMuschetarii\u201c tenisului francez din perioada gloriei acestui sport \u00een Hexagon si \u00een lume, nu era totusi o figura de prim-plan, precum Lacoste si Cochet. Mai cur\u00e2nd insolit si exotic, \u201eomul din Pirinei\u201c se facuse cunoscut mai degraba prin echipamentul sau hors s\u00e9rie, vezi bascul albastru, ca… Cite\u0219te mai mult »Roland Garros, mon amour (8)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[720],"class_list":["post-8295","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-roland-garros"],"views":1579,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8295","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8295"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8295\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8295"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8295"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8295"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}