{"id":829,"date":"2009-12-17T14:29:35","date_gmt":"2009-12-17T12:29:35","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=829"},"modified":"2009-12-17T14:31:28","modified_gmt":"2009-12-17T12:31:28","slug":"valorile-societatii-romanesti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/valorile-societatii-romanesti\/","title":{"rendered":"Valorile societatii rom\u00e2nesti"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><em><strong>Constituirea si desav\u00e2rsirea Rom\u00e2niei moderne a avut loc in cursul a aproape un secol. Daca in faza initiala, cu c\u00e2teva\u00a0 decenii\u00a0 inainte de momentul formarii statului national, noile elite proveneau cu precadere din r\u00e2ndurile tinerilor boieri, acestora li se vor alatura\u00a0 progresiv reprezentanti ai paturilor mijlocii. Treptat au reusit apoi sa fie cuprinsi\u00a0 intre valorile natiunii si tineri tarani inzestrati, chiar daca intr-un numar redus la inceput.<\/strong><\/em><\/p><\/blockquote>\n<p><strong>Distrugerea elitelor<\/strong><br \/>\nLegea instructiunii publice din 1864 si mai ales legile lui Spiru Haret, ca si marile rasturnari\u00a0 care au avut loc la sf\u00e2rsitul Primului Razboi Mondial, c\u00e2nd\u00a0 s-a realizat cea mai\u00a0 mare reforma agrara din istoria tarii\u00a0 (peste sase milioane de hectare fiind distribuite taranilor si mai ales ostasilor intorsi de pe front) si s-a introdus sufragiul universal, au creat conditii favorizante pentru accentuarea cuprinderii elementelor valoroase din\u00a0 toate straturile sociale intre\u00a0 elite. Desi nu cu prea multa inlesnire,\u00a0 deoarece situatia economica reprezenta o fr\u00e2na pentru multi, prin\u00a0 intermediul unor burse de stat acordate celor mai inzestrati, cei\u00a0 mai buni tineri din\u00a0 toate straturile sociale, inclusiv\u00a0 cei nevoiasi, au fost cuprinsi in r\u00e2ndul elitelor. S-a ajuns astfel ca in perioada interbelica sa fiinteze o intelectualitate rezultata din\u00a0 toate straturile sociale,\u00a0 care se gasea la nivelul tarilor inaintate.<br \/>\nDar la mijlocul anilor 40 ai veacului al XIX-lea, cursul firesc al procesului a fost\u00a0 oprit si totul a fost rasturnat. Una dintre consecintele cele mai grave le-a reprezentat distrugerea in buna parte a elitelor care se constituisera intr-un\u00a0 proces laborios. Inlaturati din functii, supusi represiunii prin lagare si inchisori, pierz\u00e2ndu-si starea materiala si alungati la marginea societatii, cei care intruchipasera valorile natiunii s-au vazut in cea mai mare parte aruncati in afara proceselor istorice ce aveau loc.<br \/>\nUn exemplu concret l-a reprezentat Academia Rom\u00e2na,\u00a0 \u201enationalizata\u201c si inglobata printre institutiile statului pentru a putea fi nemijlocit controlata \u2013 situatie din care n-a iesit pe deplin nici astazi! Ea si-a vazut totodata r\u00e2ndurile epurate, fiind lovite mai ales Sectia Literara si cea Istorica. Au fost eliminati din cea dint\u00e2i: Petre Antonescu, Lucian Blaga, Ion Alexandru Bratescu-Voinesti, Theodor Capidan, Dimitrie Caracostea, Stefan Ciobanu, Ion\u00a0 Petrovici, Sextil Puscariu si Constantin Radulescu-Motru, iar in cea de-a doua epurarea a fost si mai radicala. Din 16 membri activi existenti la 8 iunie 1948 n-au\u00a0 mai fost pastrati dec\u00e2t doi, respectiv George Murnu si Andrei Radulescu,\u00a0 p\u00e2na atunci presedinte al inaltului for! Au fost eliminati istoricii Nicolae Banescu, Gheorghe Bratianu, Silviu Dragomir, Alexandru Lapedatu, Ioan\u00a0 Lupas, preotul Nicolae Popescu si generalul Radu R. Rosetti, geograful Simion\u00a0 Mehedinti, sociologul Dimitrie Gusti,\u00a0 episcopul Nicolae Colan, juristul Alexandru Costin si filosoful P. P. Negulescu. In mare masura, membrii Sectiei Stiintifice au fost mentinuti in Academie, dar unii dintre ei\u00a0 n-au mai fost cuprinsi in r\u00e2ndurile ei; printre acestia, Vasilescu-Karpen, Horia Hulubei, Gheorghe Ionescu-Sisesti si Constantin Motas, care vor fi insa reintegrati, peste c\u00e2tiva ani, spre deosebire de membrii sectiilor umaniste. Ar mai trebui adaugat ca multi dintre acesti intelectuali de elita aveau sa cunoasca si inchisoarea, unii dintre ei\u00a0 pierz\u00e2ndu-si si viata in detentie (Gheorghe Bratianu si Alexandru Lapedatu).<br \/>\n<strong>Criza \u00eenvatam\u00e2ntului superior<\/strong><br \/>\nInvatam\u00e2ntul superior a fost si el vaduvit de cadrele sale cele mai de seama, mai ales din\u00a0 domeniul stiintelor umane. Valorile culturale\u00a0 au fost alungate sau, in cazul ceva mai bun, deplasate in cercetare\u00a0 pe functii marginale. Au aparut, in schimb, aproape in toate domeniile, pseudo-specialisti, numiti pe criterii politice si care au fost grabnic promovati. Ierarhia s-a rasturnat. Multe din adevaratele valori zaceau in inchisori, ajunsesera sa munceasca in\u00a0 alte directii pentru a-si c\u00e2stiga existenta sau, in ipoteza cea mai buna, indeplineau roluri subordonate, cu teama zilnica a \u201eeliberarii\u201c lor din\u00a0\u00a0 functie.<br \/>\nDupa moartea lui Stalin, a avut loc un prim \u201edezghet\u201c, impus evident si de necesitatile practice ale regimului. Marile valori din domeniul stiintelor exacte au fost repuse la locurile care li se cuveneau, dar si in domeniul stiintelor umane a inceput sa se tina seama de o parte\u00a0 din\u00a0 vechile elite, folosite\u00a0 in cercetare. \u201eIertarea\u201c a fost acordata si unor scriitori ai \u201evechiului regim\u201c, exemplul lui Tudor Arghezi fiind cel mai edificator. Dar de aceeasi ingaduinta nu au beneficiat cei formati in\u00a0 anii dinainte de 1948 si care totodata nu ajunsesera sa se afirme la parametrii necesari pentru a strabate barajul\u00a0 propriului lor \u201edosar nesanatos\u201c; multi dintre acestia aveau sa se piarda ei insisi si aveau sa fie pierduti in hatisul\u00a0 unor activitati minore. Atunci c\u00e2nd, la mijlocul anilor saizeci, a avut loc \u201eo cotitura\u201c, recuperarea lor n-a putut avea loc totdeauna.<br \/>\nDar, treptat, s-au format tineri intr-o atmosfera mai degajata de constr\u00e2ngeri ideologice si de absurd, in spiritul\u00a0 declaratiei din\u00a0 aprilie 1964, a unei politici de independenta\u00a0 si a momentului culminant din august 1968. Fara indoiala, constr\u00e2ngerile ideologice\u00a0 au fiintat mai departe, dar cel putin\u00a0 o perioada mult atenuate fata de anii 50. Totodata cultul personalitatii lui Nicolae Ceausescu era inca departe de faza acuta si absurda a anilor 80. Mai trebuie adaugat ca scoala rom\u00e2neasca reusise sa treaca prin incercarile la care fusese supusa. Si in aceasta privinta fusese regasit un\u00a0 echilibru si absolventii invatam\u00e2ntului rom\u00e2nesc se dovedeau a fi competitivi c\u00e2nd ajungeau dincolo de hotare. Chiar interferate nefericit de activisti si de criterii de partid, Rom\u00e2nia isi redob\u00e2ndise elite reale si competitive.<br \/>\nAtunci c\u00e2nd\u00a0 criza economica, dar si politica \u2013 cu acuitate mai ales la inceputul anilor 80 \u2013 a lovit Rom\u00e2nia, erau formate numeroase\u00a0 cadre in variate domenii. Fara indoiala ca le lipsea afirmarea externa, relatiile din afara fiind oprite sau fr\u00e2nate, dar numaidec\u00e2t dupa marea rasturnare din decembrie 1989 multe dintre ele se vor dovedi in mare masura capabile sa se integreze si chiar unele sa se afirme in spatiul\u00a0 european\u00a0 si chiar mondial.<br \/>\n<strong>Revolutionari si<br \/>\npseudorevolutionari<\/strong><br \/>\nFac\u00e2nd un\u00a0 bilant, daca n-ar fi avut loc ocuparea tarii si abandonarea ei in sfera sovietica, daca si cadrele \u201evechiului regim\u201c si-ar fi continuat existenta, este lipsit de indoiala ca ascensiunea Rom\u00e2niei ar fi continuat, ea n-ar fi fost sortita la aproape o jumatate de secol de regim totalitar si\u00a0 n-ar fi fost condamnata sa execute operatiile de \u201erecuperare\u201c euro-atlantica din ultimele decenii, pentru a redob\u00e2ndi locul important pe care l-a ocupat in Europa interbelica.<br \/>\nC\u00e2nd a venit marea cotitura din\u00a0 decembrie 1989,\u00a0\u00a0 nu cei\u00a0 mai buni au ajuns in fruntea procesului de refacere si reinnoire. Au aparut revolutionari indrituiti, dar mult mai multi pseudo-revolutionari, au aparut si multi \u201edescurcareti\u201c si libertatea a avut si urmari negative. Aparent, a fiintat acum posibilitatea unei\u00a0 masive formari si promovari sociale, in fapt\u00a0 coruptia si impostura si-au aratat coltii. Inflatia de universitati private, dintre care\u00a0 numai c\u00e2teva si-au justificat pozitiv\u00a0 existenta, inflatia de titluri de profesori, inflatia de titluri de doctori\u00a0 ne apasa existenta si fr\u00e2neaza o reala dezvoltare pozitiva. Daca in secolul XIX un t\u00e2nar sarac, dar realmente inzestrat, avea perspectiva\u00a0 unei ascensiuni, astazi lucrul este aproape imposibil, tot asa cum imensa majoritate a cuplurilor tinere nu pot dec\u00e2t visa la o casa, dar cu mult mai putin a o realiza!<br \/>\nGrava este si continua hemoragie\u00a0 de tineri valorosi. Nu s-a reusit ca \u201elegatura cu pam\u00e2ntul\u201c sa fie mentinuta. Mii de tineri au invatat\u00a0 in trecut dincolo de hotare, dar, cu foarte putine exceptii, ei se reintorceau. Astazi, acesti tineri nu gasesc locuri de munca corespunzatoare, dar nici n-au fost crescuti de societate, de scoala si de familie cu constiinta unei datorii pe care, chiar prin originea si nasterea lor, au contractat-o fata de o patrie si fata de conationalii lor. Una dintre putinele avutii pe care le mai avem\u00a0 este inteligenta rom\u00e2neasca, este pacat ca nici pe aceasta nu ne aratam capabili de a o pastra!<br \/>\nNu a fost gasita nici formula cea mai potrivita pentru formarea noilor elite. Accentul se pune cu precadere pe stiintele exacte, pe matematica si pe at\u00e2t de utila informatica, dar disciplinele umaniste sunt marginalizate. Nu se tine sema de rolul formativ ca oameni, ca cetateni si ca rom\u00e2ni al unora dintre acestea.\u00a0 Oricare ar fi intentiile de specializare\u00a0 ale\u00a0 unui t\u00e2nar, sunt unele discipline\u00a0 care nu pot lipsi din pregatirea sa: limba rom\u00e2na, istoria si geografia. Se constata si o cobor\u00e2re a stachetei, o tendinta de simplificare si de reducere\u00a0 a eforturilor. Fara indoiala, orice ameliorare este oportuna si benefica, dar nu cu sacrificiul calitatii. De ce elevii de astazi ar trebui sa invete mai putin dec\u00e2t cei de ieri ? De ce fiinteaza tendinta reducerii cunostintelor si a unor formari unilaterale, c\u00e2nd, in\u00a0 realitate, tocmai progresele tehnice realizate\u00a0 \u2013 in primul r\u00e2nd, computerul! \u2013 usureaza insusirea de cunostinte? De ce generatii intregi au invatat fara meditatii ori solicit\u00e2ndu-le numai in cazuri extreme, iar astazi asistam la o generalizare ingrijoratoare, care creeaza si discriminari fata de elevii lipsiti de mijloacele materiale adecvate?<br \/>\n<strong>Absenta modelelor<\/strong><br \/>\nNe lipseste si cultivarea modelelor. Majoritatea celor care sunt propuse de mass media tinerilor sunt departe de a\u00a0 corespunde. C\u00e2ntaretii, vedetele de muzica usoara, asa-zisa \u201elume buna\u201c a zilelor noastre sunt persoane foarte onorabile si simpatice, dar tinerii au nevoie de modele de o alta factura, care pot fi gasite in trecut, dar mai ales in contemporaneitate, oameni care contribuie cu stiinta, talentul si daruirea lor la mersul inainte al societatii, dintre care unii vor ram\u00e2ne modele si pentru viitorime. Dar pe acestia mass media noastra nu-i prezinta, nu-i are in vedere, abia ii mentioneaza sau ii ignora pe nedrept. Si este vorba tocmai de cei care, intr-o lume confruntata cu probleme, cu greutati, chiar cu esecuri,\u00a0 au reusit si reusesc sa infrunte\u00a0 insurmontabilul sau greu surmontabilul si sa fie exemple optimizante pentru ceilalti.<br \/>\nAvem nevoie de elite care sa ne asigure mersul inainte, in asa fel inc\u00e2t Rom\u00e2nia sa-si ocupe locul care i se cuvine in marea familie a popoarelor lumii. Lipsita de valori intr-un numar corespunzator, o societate este condamnata stagnarii, daca nu chiar regresului. Societatea rom\u00e2neasca nu merita insa aceasta soarta si ea are pe deplin\u00a0 capacitatile necesare, fie si latente, de a darui propriei natiuni, dar si umanitatii remarcabile valori!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Constituirea si desav\u00e2rsirea Rom\u00e2niei moderne a avut loc in cursul a aproape un secol. Daca in faza initiala, cu c\u00e2teva\u00a0 decenii\u00a0 inainte de momentul formarii statului national, noile elite proveneau cu precadere din r\u00e2ndurile tinerilor boieri, acestora li se vor alatura\u00a0 progresiv reprezentanti ai paturilor mijlocii. Treptat au reusit apoi sa fie cuprinsi\u00a0 intre valorile&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/valorile-societatii-romanesti\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Valorile societatii rom\u00e2nesti<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[467,465,464,466],"class_list":["post-829","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-absena-modelelor","tag-criza-invatamantului-superior","tag-distrugerea-elitelor","tag-revolutionari-si-pseudorevolutionari"],"views":5024,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/829","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=829"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/829\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=829"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=829"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=829"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}