{"id":8264,"date":"2011-06-30T13:50:53","date_gmt":"2011-06-30T11:50:53","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=8264"},"modified":"2026-01-23T20:45:51","modified_gmt":"2026-01-23T18:45:51","slug":"piata-de-arta-din-romania-semeni-clasici-culegi-contemporani","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/piata-de-arta-din-romania-semeni-clasici-culegi-contemporani\/","title":{"rendered":"Piata de arta din Rom\u00e2nia. Semeni clasici, culegi contemporani"},"content":{"rendered":"

www.graficante.ro<\/a><\/span><\/p>\n

Piata de arta din Rom\u00e2nia a \u00eenceput sa conteze toamna trecuta c\u00e2nd a \u00eenceput o spirala a preturilor la clasici. Prin aceasta, succesiv, au fost dobor\u00e2te mai toate recordurile de v\u00e2nzari: \u00een septembrie si octombrie trecut si \u00een aprilie-mai curent.<\/p>\n

Preturile au crescut radical, \u00een plina criza, de sub pragul psihologic de 100.000 de euro per tablou la peste 250 de mii. Piata de arta \u00eencepe sa fie ceea ce este \u00een strainatate: una de refugiu, \u00een care capitalurile cauta previzibilitate si stabilitate. Treptat colectionarii-hobby au fost \u00eenlocuiti la licitatii si \u00een galerii de investitori si fonduri de investitii atrasi de potentialul emergent al pietei.
\nLocomotiva Grigorescu<\/strong>
\nCele mai mari performante la licitatiile din Rom\u00e2nia au fost realizate de reprezentantii Rom\u00e2niei \u00een scoala de la Barbizon, Nicolae Grigorescu si Ion Andreescu. \u201eEste un exemplu de valorificare pentru arta iconica\u201c, spune Alexandru B\u00e2ldea, presedintele casei de licitatii Artmark. \u201eSunt pictorii unanim cunoscuti, sunt operele cunoscute cele care atrag cea mai mare atentie si care se v\u00e2nd cel mai bine. Nicolae Grigorescu are tarancute si care cu boi; Tonitza are capete de copii. Arta iconica va avea \u00eentotdeauna cumparatori\u201c.
\nSurpriza, sau mai degraba nu, cea mai bine v\u00e2nduta lucrare rom\u00e2neasca este \u201eTarancuta odihnindu-se\u201c a lui Nicolae Grigorescu, cu 270.000 de euro primiti la o licitatie din aprilie a.c. Pe doi si trei in topul primaverii: \u201eC\u00e2rciuma la Rucar\u201c, 230.000 de euro, si \u201eLa marginea padurii\u201c, acelasi autor, preturi din martie 2011.\u00a0 Pe patru, o \u201ePastorita\u201c de Grigorescu v\u00e2nduta cu 175.000 de euro la o licitatie din 2010, recordul de pret de anul trecut. Pe locul sapte \u2013 acelasi Grigorescu, cu un \u201eCar cu boi\u201c (ulei pe p\u00e2nza, 1890) cotat la 155.000 de euro printr-o licitatie din octombrie 2010. Toate preturile au fost stabilite la Artmark, galeria care doboara record dupa record \u00een v\u00e2nzarea maestrilor din secolul trecut. Acelasi autor a reusit cotari mult mai slabe la alte case de licitatii. La Alis, cel mai bine v\u00e2ndut Grigoresc este un \u201eNud\u201c de 75.000 de euro (decembrie 2010), urmat de p\u00e2nza \u201eFata \u00een iarba\u201c, v\u00e2nduta \u00een 2003 pentru aproape 60.000 de euro. Alt Grigorescu v\u00e2ndut la Alis este un \u201eCiobanas\u201c de 55.329 euro, pret obtinut \u00een august 2001. La Goldart, Grigorescu este \u00een topul celor mai bine v\u00e2ndute lucrari cu tablourile \u201e\u00cen amurg\u201c (55.000 de euro), \u201eFlori de nalba\u201c (acelasi pret) si \u201eCar cu boi\u201c (ulei pe lemn) de 44.000 euro. Alte lucrari de Grigorescu au fost v\u00e2ndute la Goldart la preturi apropiate de 10.000 de euro: \u201eTarancuta cu basma alba\u201c si \u201eCasa la Valeni\u201c.
\nNu \u00eentotdeauna pictorul c\u00e2mpinean a facut \u201escoruri\u201c cu sase cifre. Pe piata de dinaintea anului 2000, \u00een preistoria v\u00e2nzarilor de arta rom\u00e2neasca, Grigorescu se tranzactiona la 2-3000, iar c\u00e2nd acea suma era \u00eencasata \u00een franci elvetieni, nu \u00een euro sau dolari, se considera ca avem un nou record de autor. Pentru comparatie, alti pictori de la Barbizon, precum Theodore Rousseau, fondatorul scolii, sau Claude Daubigny, un ilustru reprezentant, au recorduri la Christie’s de 80-120.000 de lire sterline.
\n\u00cen \u201eIndicele pietei rom\u00e2nesti de arta\u201c, document \u00een care Artmark a reconstituit tranzactiile pentru o mie de pictori cotati \u00een perioada 1995-2010, Grigorescu este mentionat cu preturi medii de 29.000 \u00een ’96, 11.000 \u00een ’97, 53.000 \u00een 2000 si depasind suta de mii \u00een 2008. Randamentul mediu anual calculat este de 32,6%, cu un urcus de 244% \u00een 2000 si o alta crestere de 171% \u00een 2008. \u00cen 2011, cu multe recorduri deja dobor\u00e2te, Grigorescu este din nou eroul anului.<\/p>\n

Update:<\/strong>
\nLa ultimul mare t\u00e2rg de arta din primul semestru, \u201eLicitatia verii\u201c, Grigorescu a avut din nou doua lucrari care au sarit de 200.000: \u201eNimfa dormind\u201c la 220.000 si \u201eTarancuta cu fuior pe cale\u201c, 250.000, ambele lucrari de tezaur. Ele au rasturnat topul stabilit \u00een Rom\u00e2nia cu doar doua luni \u00een urma (clasamentul actualizat este disponibil pe www.graficante.ro<\/span>)<\/a>. Grigorescu obtine astfel 7 pozitii \u00een top 10 (primele 6 si a 9-a). Fara (alte) cuvinte.<\/p>\n

Ce se \u00eent\u00e2mpla cu un Brauner?<\/strong>
\nRaspunsul scurt e: numai bine. Cu adaosul ca nu \u00een Rom\u00e2nia, cel putin nu \u00eenca.
\nAm \u00eentrebat de el si la Goldart, si la Artmark. Presedintele casei de licitatii Goldart, Luminita Ghildus, spune ca nu exista niciun Victor Brauner la v\u00e2nzare \u00een Rom\u00e2nia si ca, oricum, piata nu si l-ar permite \u00een acest moment: \u201eUltimul tablou al sau s-a v\u00e2ndut \u00een strainatate cu 175.000, o suma foarte mare pentru Rom\u00e2nia. \u00cen plus, la noi ar fi o problema si autentificarea unei opere de Brauner. Din c\u00e2te stiu, exista un singur expert pe Brauner, iar acela este la Paris. Totusi, \u00eemi amintesc ca, la un moment dat, a existat la o casa de licitatii un Brauner, dar nu s-a v\u00e2ndut\u201c. Acelasi raspuns, ca piata nu e pregatita, vine si de la Artmark. Alexandru B\u00e2ldea, fondatorul acestei case de licitatii, detaliaza: \u201eAcum se vinde impresionism si academism, dupa care va veni r\u00e2ndul artei contemporane. Abia apoi vom avea v\u00e2nzari de avangarda si postmodernism. Piata creste pe masura ce creste nivelul de receptare si este un lucru normal ca mai \u00eent\u00e2i sa fie apreciata culoarea, va veni apoi r\u00e2ndul mesajului si abia apoi gustul pentru experimente\u201c.
\nExista si locuri \u00een care Victor Brauner se vinde bine: la Londra si \u00een New York. Judec\u00e2nd dupa tranzactiile de la Chistie’s si Sotheby, el este cel mai de succes autor rom\u00e2n. Recordul personal a fost \u00eenregistrat \u00een 2008 pentru lucrarea \u201eTablou autobiografic \u2013 Ultratablou biosensibil\u201c, v\u00e2ndut la Sotheby \u00eentr-o licitatie de impresionism si post-moderna. \u00cen mod regulat lucrarile sale sar de suta de mii de euro, iar unele \u00eencing licitatiile mondiale. Este cazul tabloului \u201eBoierul\u201c care s-a v\u00e2ndut \u00een 2010 la Sotheby cu 288.000 de euro, dupa ce plecase dintr-o estimare de 120.000.
\n\u201eIndexul pietei rom\u00e2nesti…\u201c ne arata si cum a evoluat Brauner \u00een Rom\u00e2nia: \u00een c\u00e2teva tranzactii izolate care nici nu lasa loc de calcul pentru un pret mediu. \u00cen 1995, o penita numita \u201eTotusi primavara\u201c s-a v\u00e2ndut la Alis pentru 2000 de euro. Doua afise, \u201eSans titre\u201c si \u201eBaladin Spermesthesique\u201c, s-au v\u00e2ndut \u00een 2009 pentru 471 de euro fiecare. \u00cen alte tehnici, alte doua tranzactii au fost \u00eenregistrate \u00een 2009: litografia \u201eTraces et interstices\u201c s-a v\u00e2ndut la Monavissa cu 550 de euro, iar gravura \u201ePeisaj depliat\u201c a primit o cota de 1150 de euro la Alis. \u00cen fine, \u00een pictura, doar doua v\u00e2nzari sunt mentionate: ambele \u00een 2008 si ambele pe tehnici minore. Astfel, guasa \u201eCocosul\u201c a fost v\u00e2nduta cu 3485 de euro la casa de licitatii Pogany, a lui Pavel Susara, iar un ulei pe carton, \u201ePersonaje\u201c, a fost \u00eenregistrat la Artmark cu suma de 52.500 de euro.
\nLa fel ca si Brauner, pe piata mondiala sunt cotati si alti pictori nascuti \u00een Rom\u00e2nia, dar care au trait si lucrat \u00een strainatate: Reuven Rubin, Marcel Iancu sau, \u00een scurta sa cariera de pictor, Constantin Br\u00e2ncusi.
\nLocomotiva Bunescu<\/strong>
\nAlexandru Bunescu este t\u00e2narul artist care a stabilit \u00een 2011 pretul record de 35.000 de euro. Lucrarea sa intitulata \u201ePrintesa\u201c a fost v\u00e2nduta \u00een aprilie, \u00een cadrul Licitatiei de Postmodernism si Contemporana de la Artmark. Celelate tablouri ale pictorilor contemporani trec doar \u00een cazuri exceptionale de pragul de 15.000 de euro, chiar daca \u00een discutie se afla nume ca Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba, Stefan C\u00e2ltia, Sorin Ilfoveanu sau Dumitru Gorzo. Indiferent de generatie, stil, curent si \u201eclub\u201c artistic, pictorii contemporani din Rom\u00e2nia, priviti prin perspectiva \u201ecotei de piata\u201c, au de suferit din cauza v\u00e2nzarilor efectuate direct din atelier, fara ca tranzactiile sa treaca prin galerii si case de licitatii si sa fie \u00eenregistrate \u00een baza de date a acestora. Astfel, desi multi dintre ei au v\u00e2ndut zeci sau sute de lucrari, \u00een \u201eIndex\u201c ei apar doar cu tranzactii izolate sau cu rezultate la licitatii de data foarte recenta. Lipsa cotelor \u00eei face greu de achizitionat pentru investitorii de arta, iar lipsa achizitiilor plafoneaza cotele la niveluri foarte reduse. Este un cerc vicios din care nu pot iesi fara un impuls puternic.
\nDaca Grigorescu este \u201elocomotiva\u201c \u00eentregii picturi rom\u00e2nesti, mai \u00een gluma, mai \u00een serios, Alexandru Bunescu este locomotiva pictorilor contemporani. \u00cen gluma \u2013 pentru ca tabloul lui, intitulat \u201ePrintesa\u201c, reprezinta chiar o locomotiva, pictata la scara 1:1. Este o lucrare care candideaza la recordul mondial pentru cea mai mare pictura v\u00e2nduta la licitatie. \u00cen serios \u2013 pentru ca \u201ePrintesa\u201c a dus deja pretul unui contemporan la valori incredibile acum un an.
\nNoi licitatii de contemporani sunt asteptate \u00een toamna. P\u00e2na acum, asemenea opere erau prezentate \u00een expozitii generaliste, \u00eentr-o pondere de maxim 10% din numarul total de lucrari. Cresterea capitalizarii pietei de arta deschide drum si catre autorii contemporani, pe masura ce \u201evechi maestri\u201c, cum e Pallady, tind sa se epuizeze \u00een \u201emain market\u201c. Sigur, pictorii mainstream de dinaintea lui 1930, adoptati \u00een patrimoniu si care beneficiaza de cote sigure si previzibile, fie ca vorbim de Luchian, Iser sau Petrascu, vor fi \u00een continuare preferatii investitorilor. Contemporanii sunt, din punctul de vedere al licitatiilor, abia viitorul pariu.
\n\u201ePentru pictura contemporana\u201c, spune Alexandru B\u00e2ldea, \u201evor fi doua etape: una de crestere brusca, p\u00e2na c\u00e2nd, probabil \u00een primavara lui 2013, valorile vor fi de cinci ori mai mari ca \u00een prezent, apoi o crestere constanta, dar mai putin spectaculoasa. Acum media este de circa 9500. \u00censa \u00een scurta vreme cred ca se va atinge pragul de 50.000 de euro.\u201c O asemenea licitatie de la care se asteapta schimbarea de trend este programata \u00een luna noiembrie. Organizatorul, casa Artmark, spune ca este interesat de dezvoltarea \u00eentregului mecanism de v\u00e2nzare de arta: \u201eFacem achizitiile numai prin galerist, nu direct de la comerciant. Asa trebuie sa functioneze o piata\u201c.
\nCapitalizarea ram\u00e2ne \u00een continuare principalul obstacol, desi nu singurul. Lipsa de lichiditate \u00eentr-o economie care produce mai putin dec\u00e2t consuma este o tara a \u00eentregii societati, dar este si mai evidenta pe o piata \u201enationalista\u201c cum e cea de arta, guvernata, ca oriunde \u00een lume, de dubla axioma a culturii-natiune: \u201erom\u00e2nii se v\u00e2nd doar \u00een Rom\u00e2nia\u201c si \u201erom\u00e2nii cumpara numai rom\u00e2ni\u201c. Piata de arta creste \u00eensa constant iar potentialul este unul deosebit: nu pentru ca musai ar avea foarte sus de urcat, ci pentru ca porneste de foarte de jos.
\n\u00cenaintea sirului de recorduri care a atras atentia investitorilor erau doar doua sute de colectionari care disputau lucrarile din galerii, licitatii si colectii. \u00centreaga cifra a pietei se ridica \u00een 2008 la doar 2,6 milioane de euro, adica 3% din c\u00e2t face un singur tablou de Picasso. \u00centre timp, atrasi de un fabulos profit multianual de +27%, cumparatorii au ridicat piata la 8,3 milioane de euro \u00een 2010, iar prognozele 2011 sunt pe plaja 10-15 milioane. Cresterea numarului de cumparatori este si va ram\u00e2ne singurul motor al unei economii cu doua locomotive, dar care \u00eenca n-a iesit cu totul din tunelul comunist \u2013 unul \u00een care au fost distruse colectii, au fost pervertite gusturi si au fost cultivate uneori valori artistice care n-aveau nicio legatura cu arta.<\/p>\n

 <\/p>\n

2010 \u2013 Topul mondial al v\u00e2nzarilor pentru pictori contemporani<\/strong>
\n1. Chen Yifei, \u201eString quartet\u201c, 6.933.599 dolari (Christie’s Hong Kong)
\n2. Jean-Michel Basquiat,\u00a0 \u201eUntitled (Stardust)\u201c, 6.400.000 dolari (Sotheby’s NY)
\n3. Jean-Michel Basquiat, \u201eDos Cabezas\u201c, 6.250.000 dolari (Christie’s NY)
\n4. Richard Prince, \u201eNurse in Hollywood a4\u201c, 5.700.000 dolari (Phillips de Pury NY)
\n5. Jean-Michel Basquiat, \u201eRiddle Me this, Batman\u201c, 5.500.000 dolari (Sotheby’s NY)
\n6. Jean-Michel Basquiat, \u201eSelf Portrait as a Heel\u201c, 5.200.000 dolari (Christie’s NY)
\n7. Jean-Michel Basquiat, \u201eUntitled (1987)\u201c, 5.100.000 dolari (Christie’s NY)
\n8. Jeff Koons, \u201eLoopy\u201c, 4.521.300 dolari (Christie’s London)
\n9. Christopher Wool, \u201eBlue Fool\u201c, 4.400.000 dolari (Christie’s NY)
\n10. Jean-Michel Basquiat, \u201eMan Struck by Lightning-2 \u2026\u201c, 4.200.000 dolari (Christie’s NY)<\/p>\n

 <\/p>\n

2010 \u2013 Topul mondial al v\u00e2nzarilor de arta<\/strong>
\n1. Pablo Picasso, \u201eNude, Green Leaves and Bust\u201c, 95.000.000 dolari
\n2. Alberto Giacometti, \u201eL’homme qui marche I\u201c, 92.521.600 dolari
\n3. Amedeo Modigliani,\u00a0 \u201eNu assis sur un divan\u201c, 61.500.000 dolari
\n4. Andy Warhol, \u201eMen in her life\u201c, 56.500.000 dolari
\n5. Alberto Giacometti, \u201eGrande t\u00eate mince (1954)\u201c, 47.500.000 dolari
\n6. Amedeo Modigliani, \u201eT\u00eate\u201c, 46.650.450 dolari
\n7. Pablo Picasso, \u201ePortrait d’Angel Fernandez de Soto\u201c, 45.814.900 dolari
\n8. Henri Matisse, \u201eNu de dos, 4 \u00e9tat (Back IV)\u201c, 43.500.000 dolari
\n9. William Turner, \u201eModern Rome-Campo Vaccino\u201c, 40.211.100 dolari
\n10. Gustav Klimt, \u201eKirche in Cassone\u201c, 38.284.800 dolari<\/p>\n

2010 \u2013 Topul v\u00e2nzarilor de arta \u00een Rom\u00e2nia<\/strong>
\n1. \u201ePastorita\u201c, de Nicolae Grigorescu, 175.000 de euro la Licitatia de Iarna Artmark, 16 decembrie
\n2. \u201eCar cu boi\u201c, de Nicolae Grigorescu, 155.000 de euro la Licitatia de Impresionism si Postimpresionism Rom\u00e2nesc, Artmark, 30 septembrie
\n3. \u201eGaroafe\u201c, de Stefan Luchian, 140.000 de euro, Licitatia de Vara Artmark, 17 iunie
\n4. \u201eMaci\u201c, de Stefan Luchian (Colectia Tiberiu Puica), 132.000 de euro, Artmark, 29 aprilie
\n5. \u201eGolgota\u201c, de Nicolae Tonitza, 125.000 de euro, Licitatia 12 + 1 Capodopere Impresioniste din Colectii Particulare, Artmark, 18 noiembrie
\n6. \u201ePanselute\u201c, de Nicolae Grigorescu, 115.000 de euro, Licitatia 12 + 1 Capodopere Impresioniste din Colectii Particulare, Artmark, 18 noiembrie
\n7. \u201eNoapte la Stefanesti\u201c, de Ion Tuculescu, 100.000 de euro, Licitatia de Iarna Artmark, 16 decembrie
\n8. \u201e\u00cen atelier\u201c, de Stefan Luchian, 98.827 de euro, Alis, 22 februarie
\n9. \u201eNud\u201c, de Nicolae Grigorescu, 75.000 de euro, Alis, 7 decembrie
\n10. \u201eDupa razboaie\u201c, de Ion Tuculescu, 72.500 de euro, Licitatia de Iarna Artmark, 16 decembrie<\/p>\n

 <\/p>\n

2010 \u2013 Topul pictorilor rom\u00e2ni v\u00e2nduti \u00een strainatate<\/strong>
\n1. Victor Brauner (1903, Piatra Neamt \u2013 1966, Paris), \u201eFara titlu\u201c, 324.750 euro (Sotheby’s Paris)
\n2. Victor Brauner, \u201eBoierul\u201c, 288.750 euro (Sotheby’s Paris)
\n3. Reuven Rubin (1893, Galati \u2013 1974, Tel Aviv) , \u201ePeisaj cu maslini\u201c, 147.474 dolari (MatsArt Auctioneers & Appraisers, Ierusalim)
\n4. Reuven Rubin, \u201eC\u00e2ntaretul la flaut\u201c, 137.502 euro (Christie’s New York)
\n5. Reuven Rubin, \u201eMimozele (florile de primavara)\u201c, 131.088 (MatsArt Auctioneers & Appraisers, Ierusalim)
\n6. Victor Brauner, \u201eCarpatina\u201c, 121.737 euro (Christie’s New York)
\n7. Victor Brauner, \u201eReactiunea altora\u201c, 120.000 euro (Artcurial, Paris)
\n8. Reuven Rubin, \u201ePeisaj din Galileea\u201c, 116.885 euro (Sotheby’s New York)
\n9. Reuven Rubin, \u201eBuchet mixt\u201c, 98.316 euro (MatsArt Auctioneers & Appraisers, Ierusalim)
\n10. Constantin Br\u00e2ncusi (1876, Hobita, Gorj \u2013 1957, Paris), \u201eCap de femeie\u201c (guasa de carton atasat pe p\u00e2nza), 91.050 (Christie’s Londra)<\/p>\n

<\/strong><\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

www.graficante.ro Piata de arta din Rom\u00e2nia a \u00eenceput sa conteze toamna trecuta c\u00e2nd a \u00eenceput o spirala a preturilor la clasici. Prin aceasta, succesiv, au fost dobor\u00e2te mai toate recordurile de v\u00e2nzari: \u00een septembrie si octombrie trecut si \u00een aprilie-mai curent. Preturile au crescut radical, \u00een plina criza, de sub pragul psihologic de 100.000 de… Cite\u0219te mai mult »Piata de arta din Rom\u00e2nia. Semeni clasici, culegi contemporani<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[5910,5353,5905,5644,5908,5906,5907,5904,5909],"class_list":["post-8264","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-investitii","tag-investitii-in-arta","tag-lictatii-de-arta","tag-piata-de-arta-din-romania","tag-pret-artisti-contemporani","tag-preturi-artisti-clasici","tag-vanzari-artisti-contemporani","tag-vanzari-de-arta","tag-vanzari-tablouri"],"views":5354,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8264","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8264"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8264\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":28107,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8264\/revisions\/28107"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8264"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8264"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8264"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}