{"id":8227,"date":"2011-06-30T12:46:41","date_gmt":"2011-06-30T10:46:41","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=8227"},"modified":"2015-01-15T17:05:58","modified_gmt":"2015-01-15T15:05:58","slug":"romania-%e2%80%93-doar-o-amintire-a-celor-in-varsta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/romania-%e2%80%93-doar-o-amintire-a-celor-in-varsta\/","title":{"rendered":"Rom\u00e2nia \u2013 doar o amintire a celor \u00een v\u00e2rst\u0103?"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Pe zi ce trece, descopar ca toate c\u00e2te se \u00eent\u00e2mpla ma\u00a0 obliga sa ma mentin la curent cu evolutia unei discipline pe care, \u00een realitate, nu am abandonat-o niciodata: psihiatria. Ea m-a ajutat sa \u00eenteleg mai repede universul \u00een care traim si spaimele ce ne p\u00e2ndesc. Cert este ca oamenii normali, daca nu au energia si v\u00e2rsta care sa le permita sa-si ia lumea \u00een cap, pot simti nevoia sa se salveze \u00een vreun azil. At\u00e2ta doar ca, deocamdata, acest refugiu apartine bolnavilor psihic. Caci trebuie sa recunoastem, brambureala nu a atins demult cote at\u00e2t de \u00eenalte. Fara legi, fara urma de ordine si de respect pentru institutiile statului, prostia si mitocania ataca pe toate fronturile. <\/strong><\/em><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Pe timpul navalirilor barbare, lumea se refugia \u00een munti. Acum, acolo, si-au facut\u00a0 loc de odihna si de pacat foarte numerosii barbari autohtoni. Nu te mai poti ascunde nicaieri si este extrem de greu, daca nu imposibil, sa ram\u00e2i tu \u00eensuti caci, daca vrei sa existi, trebuie sa fii ca ei. Iar acest drum este pavat cu \u201ereforme\u201c si \u201emodernizari\u201c ridicole, fara o documentatie c\u00e2t de c\u00e2t rationala, menite sa provoace scandal si sa abata atentia lumii de la cei vinovati de degradarea vietii materiale, culturale si politice. Caci, am mai spus-o, la noi s-a rasturnat caruta cu reformatori. \u00cen vreme ce se mai anunta c\u00e2te o reforma, sunt dati afara oameni, se reduc salarii, se moare de boli tratate odinioara cu usurinta. \u00cen loc de bani si de hrana, le dam naivilor scandal cu Tinutul secuiesc etc. Afl\u00e2ndu-se \u00eentr-un moment de mare generozitate, Presedintele azv\u00e2rle cu bucati din tara dupa ungurii care, \u00eentre timp, si-au reamintit de alte trei\u00a0 judete de la granita cu Ungaria, Partiumul de odinioara al Ungariei Mari. Opt judete mari plus doua mici, unguresti, contra mentinerii cu orice pret la putere a unui partid, a singurului partid prezidential. Rom\u00e2nii nu conteaza, pe ei nu-i \u00eentreaba nimeni. Si nici prin cartile de istorie nu au \u00eenvatat sa umble reformatorii.\u00a0 Bistrita, Clujul si Salajul vor fi obiectul miscarii urmatoare, caci trebuie sa se pastreze comunicarea dintre scaunele secuiesti si Partium! Si, fireste, ungurii pluseaza deoarece si-au dat seama ca mai mari faliti si ignoranti dec\u00e2t cei cu care trateaza nu vor mai gasi cur\u00e2nd. Se spune ca Bucurestiul ar fi al doilea mare oras \u00een care traiesc unguri. M-as bucura ca udemereul sa-l mai prinda pe presedinte \u00eentr-un asemenea moment de generozitate. Dar nu si de sinceritate. Caci m-a \u00eengrozit faptul ca\u00a0 presedintele Rom\u00e2niei s-a \u00eent\u00e2lnit cu Hitler \u00een aprecieri: am\u00e2ndoi l-au facut tradator pe Regele Mihai. Si, atunci, ce respect sa mai astepte tara? Revenind \u00eensa, sunt absolut convins ca si T\u00f6kes l-ar pastra pe Boc. Prin urmare, \u00eenca mai avem o tara, chiar daca \u00eentr-un avansat stadiu de distrugere; ce facem mai departe? Reformam \u00een continuare si, daca va fi cazul, vom reforma reformele,\u00a0 orice s-ar \u00eent\u00e2mpla, caci nimeni nu se mai osteneste sa ne bage \u00een seama. Lideri din Ungaria cer cu impertinenta arbitrajul Bruxelles-ului. Cu politicienii de la putere si cu prestigiul la care\u00a0 au ajuns, \u00eencepem sa ne g\u00e2ndim ca, nu prea demult, am mai fost arbitrati chiar de catre prieteni. Istoria \u00eenregistreaza v\u00e2rfurile, performerii, fie ei si prosti \u201ede performanta\u201c, stupizii sau banditii adevarati, dar ignora mediocrii, smecherii de duzina si imitatorii. Si, din pacate, de acestia beneficiem \u00een acest moment. Asa st\u00e2nd lucrurile, prinsi de comertul rom\u00e2no-maghiar, cred ca a trecut neobservata propunerea unui important g\u00e2nditor portocaliu, de \u00eenfiintare a unui Minister al Competitivitatii. \u00cen ce ma priveste, \u00eenca n-am reusit sa aflu care i-ar fi fost atributiile, dar, ca \u00eentotdeauna, ideile mari \u00eesi gasesc p\u00e2na la urma drumul. Mai ales \u00een Rom\u00e2nia, unde s-a nascut absurdul. Caci, la noi, niciodata nu e important de ce trebuie facut un anume lucru, ci pentru cine trebuie&#8230; C\u00e2t despre competitivitate, daca este vorba de tara, locul nostru e sigur, din pacate: ultimii sau penultimii cam la toate. Chiar si acolo unde odinioara eram \u00een frunte, si am fost la destule capitole, am revenit\u00a0 pe\u00a0 locurile respective. La mortalitatea infantila, bunaoara, am ajuns pe primul loc \u00een Europa.<\/p>\n<p>Incet si sigur, ne-am pomenit sub\u00a0 Gabon si sub Botswana. Iar pentru a ram\u00e2ne \u00een Africa, nu am nici o \u00eendoiala ca, nu peste mult, \u00eei vom concura pe africani si la bantustane, deoarece mentalitatea tribala a reusit sa se impuna cu vehementa. Nu mai avem nici o treaba cu capitalismul, cum n-am avut, \u00een buna masura, nici cu comunismul: ne \u00eendreptam, spre rusinea noastra, a tuturor, spre vremurile si manierele descrise de cronicari. Rom\u00e2nia \u00eencepe sa nu mai existe dec\u00e2t \u00een amintirea unor oameni \u00een v\u00e2rsta care n-au uitat ca \u00een aceasta tara au trait si barbati, nu numai papagali si eunuci, cum sunt imensa majoritate a celor ce ne conduc \u00een acest moment. Am renuntat la istorie, la mituri, la traditie si, mai ales, la valori. Lasii au devenit profesori de curaj, analfabetii tin prelegeri de istorie si de cultura, \u00eenaltii prelati tac, se fac a nu vedea durerea si umilintele la care sunt supusi\u00a0 credinciosii, caci dosarele lor sunt departe, \u00een ceruri. Si-apoi, p\u00e2na la Dumnezeu te man\u00e2nca sfintii care tin dintotdeauna evidenta pacatelor cu voia&#8230; Exista, totusi, un capitol la care biserica a reusit sa tina pasul cu reformele prezidentiale: pachetele de \u00eenmorm\u00e2ntare, adica necesarul minim al unui cetatean pentru a trece Dincolo. Scolile se cam desfiinteaza, medicii fug, din intelectualitatea sateasca ram\u00e2n doar preotii care sunt obligati sa aiba \u00een vedere consecintele reformei din sanatate. Spre marea noastra tristete, nu putem intra \u00een competitie cu altii nici macar \u00een privinta originalitatii. Ar fi de prisos sa dau exemple unanim cunoscute, gen Uganda, Republica lui Bokassa etc., etc., sau altele din tari prietene despre care am mai avut prilejul sa scriu. Turkmenistanul, de exemplu, a \u00eenfiintat, acum c\u00e2tiva ani, Ministerul Adevarului. Nu stiu daca presedintele de atunci, Sapamourad Niazov \u2013 cel care a decretat ca \u201epersoana cea mai competenta din Turkmenistan e seful statului\u201c \u2013 \u00eel citise pe Orwell, dar ministerul cu pricina a fost unic \u00een lume. Cel putin p\u00e2na la aceasta ora. Cu Ministerul Competitivitatii le-am fi luat-o \u00eenainte. Caci, nu am nici o ezitare \u00een a sustine ca, \u00een ceea ce priveste numarul reformelor pe unitatea de timp,\u00a0 precum si rezultatele acestora, adica a \u201emodernizarii\u201c tarii \u00een maniera noastra foarte originala, conducem detasat. Dupa propunerea de reformare a Constitutiei, a reorganiz\u00e3rii administrative, inclusiv a satelor, n-ar fi exclus sa se treaca la resistematizarea reliefului. De ce n-ar avea fiecare judet muntii sai, apele sale, marea sa? De ce sa fie asfaltati numai Bucegii, cum ne anunta presa, c\u00e2nd at\u00e2tia munti asteapta la r\u00e2nd? Spartanii \u00eesi aruncau infirmii \u00een prapastie. La noi, aceste reforme s-au dovedit a fi, pentru batr\u00e2ni, bolnavi si copii, mai eficiente, mai letale dec\u00e2t cianurile. Dar nu avem dreptul sa ne pl\u00e2ngem deoarece \u00een toti acesti ani am ignorat cu \u00eend\u00e2rjire cultura. Drept pentru care, \u00een anii ce vin, pedeapsa pe care o meritam va fi mai aspra. Spre mirarea mea, s-a ajuns ca, \u00een sf\u00e2rsit, sa se pronunte chiar \u00een Parlamentul Rom\u00e2niei cuv\u00e2ntul cultura. Dar sa nu ne facem iluzii \u2013 a fost vorba doar de numele comisiei respective. Un domn, membru marcant al C.N.A., le-a aratat membrilor comisiei un pistol jucarie care, cu un sfert de secol \u00een urma, i-ar fi pricinuit mari \u00eencurcaturi cu Securitatea. Legatura \u00eentre pistol si cultura a facut-o ceva mai demult Goebbels si zicerea lui mai are \u00eenc\u00e3 pretutindeni enoriasi credinciosi. Acum \u00eensa nu mai scot pistolul c\u00e2nd aud de cultura, si nici nu o cenzureaza \u2013 o ignora pur si simplu.La noi, pistolul-jucarie a produs o panica incredibila nu numai \u00een comisia pomenita, ci si multa zarva pe la televiziuni. Noroc mare cu asemenea \u00eent\u00e2mplari caci altfel, cuv\u00e2ntul cultura e tot mai rar pomenit. P\u00e2na si c\u00e2nd vine vorba de agricultura \u2013 culturi de primavara ori de toamna\u2013, deoarece importam absolut tot, \u00een schimb, exportam forta de munca, inteligenta tehnica etc. Sigur, se mai vorbeste, \u00een pauzele dintre diversiuni, despre scriitori. Dar numai despre cei ce iubesc partidul si conducatorul. Si, cu multa m\u00e2nie proletara, despre cei ce sunt acuzati ca ar fi turnat. Caci nimeni nu trebuie sa fie curat, nici o autoritate morala sau intelectuala nu trebuie sa ram\u00e2na nemaculata. Dupa \u00eencercarea de desprindere de trecutul nostru cultural, de marea noastra traditie, deci dupa esecul cu \u201ecolaborationistii\u201c si \u201eexpiratii\u201c, continua sa se faca valuri cu turnatorii. Si, pe r\u00e2nd, \u00een pauzele dintre doua diversiuni, se mai introduce pe piata c\u00e2te un nume de soi. Cam la at\u00e2ta se reduce \u201esetea\u201c de cultura \u00een regimul actual. Si, din pacate, nimeni nu mai \u00eentreaba cine sunt cei ce si-au luat cu de la sine putere misiunea de a fi arbitri morali? C\u00e2ta suferinta, cultura si bun-simt se ascund \u00een spatele unui asemenea procuror? Cu alte cuvinte, cine are dreptul moral sa o faca? Ceausescu a fost, douazeci de ani, obiectul tuturor injuriilor, dar nu at\u00e2t ale celor ce au suferit, c\u00e2t mai ales ale lasilor de atunci. Conducatorii de azi, care, spre deosebire de \u00eenaintasi, n-au facut nimic pentru semenii lor, c\u00e2te decenii se vor afla \u00een atentia celor care, astazi, se spetesc laud\u00e2ndu-i? Oricum, mi se pare teribil de important avertismentul lui Carlos Fuentes: \u201eDaca noi nu vorbim, tacerea \u00eesi va instaura \u00eentunecata ei stap\u00e2nire\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Pe zi ce trece, descopar ca toate c\u00e2te se \u00eent\u00e2mpla ma\u00a0 obliga sa ma mentin la curent cu evolutia unei discipline pe care, \u00een realitate, nu am abandonat-o niciodata: psihiatria. Ea m-a ajutat sa \u00eenteleg mai repede universul \u00een care traim si spaimele ce ne p\u00e2ndesc. Cert este ca oamenii normali, daca nu au energia&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/romania-%e2%80%93-doar-o-amintire-a-celor-in-varsta\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Rom\u00e2nia \u2013 doar o amintire a celor \u00een v\u00e2rst\u0103?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[4,5002,5874,5872,366,5873,567],"class_list":["post-8227","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-editorial","tag-forta-de-munca","tag-inteligenta-tehnica","tag-oameni-in-varsta","tag-politicieni","tag-populatia-in-varsta","tag-putere"],"views":5354,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8227","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8227"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8227\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8227"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8227"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8227"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}