1929 nu a fost un an ca oricare altul. La Roland Garros, cel putin… caci vitregia soartei a facut ca finala sa fie una fratricida, dupa ce una dintre semifinale se \u201ebucurase\u201c de aceleasi trasaturi. Mai \u00eent\u00e2i, detinatorul la zi al titlului, \u201eMagicianul\u201c Henri Cochet, a fost \u00eenvins de colegul sau din echipa de Cupa Davis a Frantei, \u00eentre altele si bun prieten, Jean Borotra, al carui joc nu a izbutit sa-l descifreze la timp. Borotra, nascut l\u00e2nga Biarritz, \u00een Pirinei, supranumit \u201eBascul zburator\u201c, at\u00e2t datorita faptului ca i-a socat pe anglo-saxoni purt\u00e2nd o basca albastra \u00een templul sportului alb, la Wimbledon (ei i-au spus \u201eThe Bounding Basque\u201c!), c\u00e2t si din pricina stilului sau spectaculos si ofensiv, \u00een cadrul caruia, gratie unei detente impresionante, ataca mingile de sus prin smash si voleu foarte \u00eenalt, l-a \u201elipit\u201c literalmente de fundul terenului pe Cochet, iar \u201eNasul\u201c n-a avut inspiratia unei solutii salutare…
\nDe partea cealalta a tabloului, \u201eCrocodilul\u201c Ren\u00e9 Lacoste, dornic de revansa pentru partida pierduta chiar la Roland Garros, \u00een challenge round-ul din 1928 contra Americii, \u00een fata lui \u201eBig\u201c Bill Tatem Tilden, a facut tot ceea ce stia el mai bine sa faca pentru a-l \u00eempiedica pe veteranul american sa acceada \u00een finala. Iar pariul i-a reusit, el \u00eenving\u00e2nd legenda ianchee fara drept de apel, mai ales datorita inteligentei tactice si unui s\u00e2nge rece demn de un autentic anglo-saxon.
\nUltimul act prilejuia, asadar, o disputa memorabila, \u00eentre doi colegi \u00een echipa de Cupa Davis a Frantei, Lacoste si Borotra. Doi \u201emuschetari\u201c, doi eroi ai meciurilor finale \u00eempotriva Statelor Unite ale Americii, doi tenismani care se cunosc pe dinafara, care-si exploateaza unul altuia slabiciunile si defectele de tactica. Cine avea sa c\u00e2stige? Probabil, cel care va sti sa fie mai imaginativ, surprinz\u00e2ndu-si adversarul…
\nMeciul se ridica la \u00eenaltimea asteptarilor unui public entuziast, numar\u00e2nd mai bine de 10 000 de \u00eempatimiti ai tenisului. Ofensivei neobosite si rapiditatii puse \u00een opera prin servicii dure, voleuri riscante si smash-uri letale de catre Borotra, \u201eCrocodilul\u201c \u00eei va raspunde prin passing- uri \u201e\u00een fir de ac\u201c, \u00eencrucisate ca niste cruci templiere sau prin passant-uri lungi ca niste lancii cruciate \u00eendragostite de liniile albe, de var, ale tuselor. Nu lipsesc nici stopurile, unul mai maiastru dec\u00e2t celalalt, asezate \u201eparca din m\u00e2na\u201c \u00een zgura bl\u00e2nda si primitoare a Parisului realizata de marele \u201ealchimist\u201c Charles Bouhana. Primele patru manse sunt \u00eempartite frateste de competitori: 6\u20133 2\u20136 6\u20130 2\u20136. Nici unul dintre cei doi \u201emuschetari\u201c nu a ramas dator cu ceva, am\u00e2ndoi au dat totul pe altarul frumusetii tenisistice si al publicului \u00eendragostit de sportul alb. Bascul patineaza \u00een praful rosu de parca ar participa la Olimpiada de iarna, iar picioarele lui Lacoste par mai atletice dec\u00e2t cele ale lui Jesse Owens, lansat \u00een cursa spre aurul berlinez. \u00cen setul decisiv, pe o ploaie \u00eendaratnica, Ren\u00e9 Lacoste, profit\u00e2nd si de oboseala mai accentuata a \u201eBascului zburator\u201c, gaseste drumul spre break si apoi spre victorie, taman \u00een prelungiri \u2013 8\u2013 6 \u00een favoarea \u201eCrocodilului\u201c. Ren\u00e9 \u00eesi recapata astfel trofeul cucerit \u00een 1925 si 1927, de campion al Internationalelor Frantei, trofeu \u00eensa c\u00e2stigat acum \u00een premiera pe aceasta noua arena de la Roland Garros! Franta nu are de ce sa fie trista, deoarece \u201efiii\u201c sai au pastrat \u201eCupa Muschetarilor\u201c acasa, \u00eentarind o data \u00een plus ideea ca monopolul galic \u00een tenis nu mai e de mult o biata fantasma, ci o realitate c\u00e2t se poate de concreta si efectiva…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
1929 nu a fost un an ca oricare altul. La Roland Garros, cel putin… caci vitregia soartei a facut ca finala sa fie una fratricida, dupa ce una dintre semifinale se \u201ebucurase\u201c de aceleasi trasaturi. Mai \u00eent\u00e2i, detinatorul la zi al titlului, \u201eMagicianul\u201c Henri Cochet, a fost \u00eenvins de colegul sau din echipa de Cupa… Cite\u0219te mai mult »Roland Garros, mon amour (7)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[720],"class_list":["post-8212","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-roland-garros"],"views":1141,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8212","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8212"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8212\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8212"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8212"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8212"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}