{"id":8209,"date":"2011-06-30T12:23:10","date_gmt":"2011-06-30T10:23:10","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=8209"},"modified":"2011-06-30T12:23:29","modified_gmt":"2011-06-30T10:23:29","slug":"ce-v-ar-fi-%e2%80%9etavalit%e2%80%9c-scriitorii-adevarati","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/ce-v-ar-fi-%e2%80%9etavalit%e2%80%9c-scriitorii-adevarati\/","title":{"rendered":"Ce v-ar fi \u201etavalit\u201c scriitorii adevarati!"},"content":{"rendered":"

Poate ca am surprins din nou, sau am st\u00e2rnit semne de intrebare privind continutul acestei\u00a0 rubrici – dedicata fotbalului. Desi, cu totii stim c\u00e2t de mult se leaga amanuntele acestui joc de ceea ce se int\u00e2mpla in lume. <\/strong><\/em>
\nIar daca r\u00e2ndurile articolului de saptam\u00e2na trecuta erau inchinate marelui disparut Fanus Neagu si vietii sale tumultuoase, acum simt nevoia sa mai fac doar doua precizari. A fost poate ultimul romantic vizionar, cu fraze cuprinz\u00e2nd zgomotul si trairea naturii, leac pentru trup si pentru suflet. Un talent pe care foarte putini il au \u2013 iar Fanus il avea din plin. A fost o perioada in care noi nu impresionam prin mari performante fotbalistice, dar in care fotbalul era imbogatit de metaforele unei m\u00e2ini de scriitori de exceptie, carora le placea (din fericire) si jocul nostru. Semnau cu regularitate rubrici in ziare si reviste de neuitat. Nu se doreau, nici nu se visau specialisti. Dar erau aprigi, uneori necrutatori prin verb si verva c\u00e2nd isi prezentau viziunile despre fotbal. Iar marii jucatori de atunci erau legati de acesti corifei ai scrisului prin respect si prin ceva tot mai rar in ziua de azi: printr-o prietenie sincera \u2013 chiar daca arta lor ne mai si tavalea c\u00e2teodata, las\u00e2nd urme. Scriau despre fotbal, urm\u00e2ndu-l pe Ionel Teodoreanu, Fanus Neagu, conu’ Jean Barbu, Adrian Paunescu, Ion Baiesu, nea Tudorica Mazilu. Din nefericire, cu totii plecati dintre noi. Alaturi de ei, ne mai innobila zbuciumul din iarba si Radu Cosasu. O face si acum, cu mare noblete si respect pentru adevar. Tine-l, Doamne! Cu totii au scris pagini memorabile despre trairile din fotbal, adevarate manuale de profesionalism al scrisului pentru prea multii incercareti din ziua de azi. Ma incumet sa afirm ca doar c\u00e2tiva, nici c\u00e2t numarul degetelor de la m\u00e2na, se apropie de valoarea sau, mai ales, de puterea de intelegere si de creatie a celor pe care i-am amintit. Iar acest adevar este valabil si pentru celelalte incercari de cronica pe care le suportam in publicatiile din prezent. Sa nu uitam ca, atunci, exista o cenzura utopica si mult mai putine pagini tiparite; dar competenta si bunul-simt erau mult mai prezente c\u00e2nd se scria despre fotbal. Adevar valabil si pentru profesionistii de atunci ai cronicilor acestui joc: mult mai putini, dar mult mai meseriasi dec\u00e2t masa imensa a celor de azi, care au rautatea unor tinereti chinuite si se cred stap\u00e2nii adevarurilor atunci c\u00e2nd scrijelesc h\u00e2rtia. Sunt, sa recunoastem, si c\u00e2tiva tineri talentati, corecti si bine-crescuti. Dar, asa cum am mai spus, mult mai putini dec\u00e2t cei care scriau zilnic despre fotbal in tineretea noastra.
\nAsez\u00e2nd peste toate linistea si respectul ce li se cuvin marilor nume ale literaturii rom\u00e2nesti, sa cobor\u00e2m in realitatea momentului. Nu intr-o ordine cronologica, pentru ca acest lucru este imposibil, din pricina imprevizibilului nostru comportamental. Sa ne aducem aminte insa cum ii explica h\u00e2trul Tudor Arghezi nereusitele noastre Majestatii Sale: \u201eN-avem nemti, Majestate!\u201c
\nMai int\u00e2i s-a pornit un v\u00e2nt de toamna, ce-mi amintea de \u201eboarea\u201c lui Topirceanu. De la cel mai inalt nivel: presedintele federatiei, schimbarea selectionerului si a unor structuri tot de el asezate. C-asa-i la noi! Binele dureaza putin, iar puterea ti-o da numai rezistenta la rau.
\nSi asa incepe furtuna. Indiferent de realitatea ca, si teoretic si practic, Razvanel mai avea ceva sanse (putine) sa bata Bosnia, si sa mai spere in calificare. Am insa convingerea ca int\u00e2mplari excesiv de jignitoare l-au scos din pepeni pe \u201eNasul\u201c federal. Una ar fi slabiciunea evidenta a jocului tricolorilor, pornita si din incapacitatea clara a lui Lucescu junior de a se dovedi minunea de care aveam nevoie pentru a izb\u00e2ndi; dar insignifianta carte de vizita, unica in lume, pe care-o avea la numire cel desemnat sa conduca nationala explica mai toate nereusitele!
\nFara sa-ti doresti, cunosc\u00e2ndu-i bine pe cei ce au condus destinele federale si, de aici, ale tricolorilor, in ultimii ani, nu-ti trebuie cine stie ce date si finete pentru a intelege de ce s-au rupt acele zagazuri ce lasau falsa impresie a unitatii pe termen lung (fapt, stim foarte bine, aproape imposibil la noi la rom\u00e2ni). In plus, aduc\u00e2ndu-ne aminte ce vrajba demonstrativa ii m\u00e2na p\u00e2na la… \u201epupat Piata Independentei!\u201c, nu ne puteam astepta dec\u00e2t la ruptura usor cosmetizata de acum. Au fost, desigur, si ceva pacturi de interese nerespectate de catre partea pusa direct la lucru.
\nC-asa-i la noi c\u00e2nd se rupe un compromis balcanic (nicio legatura cu numele secretarului general al F.R.F., care stie, din fericire, sa taca). Altfel nu lua foc bine pregatitul si abil in argumentatie \u201eNas\u201c. Cert este ca, in urma acestei plati promise, dar nerespectate, tare prost s-a conturat, din nou, imaginea fotbalul rom\u00e2nesc. Caci nu-i posibil sa anunti cu o luna inainte plecarea selectionerului, care, teoretic \u2013 ma simt obligat sa repet \u2013 mai avea inca sanse! Mici, ce-i drept, dar sf\u00e2r\u00e2iau inca pe gratar, chiar daca prestatiile in jocuri aduceau mai mult duhoare. Oricum, comportamentul selectionerului nu-i altceva dec\u00e2t o alta mostra de lasitate, de siretenie deplorabila, chiar de sfidare a bucuriei at\u00e2tor amar\u00e2ti, o bucurie asteptata in ultimii ani macar de la echipa nationala. \u201eUr\u00e2t, murdar, grotesc, inuman\u201c, cum spunea, acum vreo \u201850 de ani colonelul Ceacanica, marele criminalist, c\u00e2nd ne povestea monstruozitatile anchetate. Caci victoria lui Razvanel, in fata unei echipe a Bosniei in vacanta, aduce prea mult cu imaginea locuitorilor din Sarajevo \u2013 asediati vreme de 1 100 de zile si tinte pentru sneiperele de pe culmi ale s\u00e2rbilor si ale croatilor. Iar dezertarea, incalificabila pentru mine, a Lucescului junior aduce doar cu pasii patati de s\u00e2nge ai toreadorilor. Sacadati, cinici si dezgustatori, indepart\u00e2ndu-se de bietul animal rapus si lipsit macar posibilitatea de a se apara in fata bestialitatii at\u00e2t de primitive a omlui.
\n\u201eBravo\u201c, mai copii ai durerii noastre perpetue!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Poate ca am surprins din nou, sau am st\u00e2rnit semne de intrebare privind continutul acestei\u00a0 rubrici – dedicata fotbalului. Desi, cu totii stim c\u00e2t de mult se leaga amanuntele acestui joc de ceea ce se int\u00e2mpla in lume. Iar daca r\u00e2ndurile articolului de saptam\u00e2na trecuta erau inchinate marelui disparut Fanus Neagu si vietii sale tumultuoase,… Cite\u0219te mai mult »Ce v-ar fi \u201etavalit\u201c scriitorii adevarati!<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-8209","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":2780,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8209","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8209"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8209\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8209"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8209"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8209"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}