Iata un alt cuv\u00e2nt important despre care nu se stie de unde vine: \u201ebat\u201c, care figureaza \u00een DEX cu etimologie necunoscuta. Sa reluam mai \u00eent\u00e2i definitia: \u201e1.Bucata de lemn lunga si subtire. Expr. A pune (cuiva) bete \u00een roate = a face (cuiva) dificultati pentru a zadarnici o actiune, un plan. (Reg.) A da (ca c\u00e2inele) prin bat = a fi extrem de insistent, de obraznic. A ram\u00e2ne cu traista-n bat = a saraci. A-si lua traista-n bat = a porni la drum, a pleca. (Adverbial) Drept, teapan, rigid. Sta bat. 2. Lovitura cu batul (1). 3. Piesa \u00een forma de vergea, care intra \u00een alcatuirea diferitelor unelte, masini etc. Batul itelor \u2013 et.nec.\u201c
\nVom \u00eencepe cautarea noastra etimologica pornind chiar de la verbul \u201ea cauta\u201c, \u00een latina \u201equaerere\u201c, pe care l-am examinat \u00een articolul anterior \u00een \u00eencercarea de a deslusi originea cuvintelor \u201ea (se) carabani\u201c si \u201ea (se) cara\u201c.
\nSa ne \u00eentoarcem la pasajul cu pricina, din \u201eEvanghelia dupa Luca\u201c, Cap.2, 43-49:
\n\u201e43. Si sf\u00eersindu-se zilele, pe c\u00eend se \u00eentorceau ei, Copilul Iisus a ramas \u00een Ierusalim si parintii Lui nu stiau.
\n44. Si socotind ca este \u00een ceata lor de calatori, au venit cale de o zi, si L-au cautat printre rude si printre cunoscuti.
\n45. Si, negasindu-L, s-au \u00eentors la Ierusalim, caut\u00eendu-L.
\n46. Iar dupa trei zile L-au aflat \u00een templu, st\u00eend \u00een mijlocul \u00eenvatatorilor, ascult\u00eendu-i si \u00eentreb\u00eendu-i.
\n47. Si toti care \u00eel auzeau se minunau de priceperea si de raspunsurile Lui.
\n48. Si, vaz\u00eendu-L, s-au spaim\u00eentat, iar mama Lui a zis catre El: Fiule, de ce ne-ai facut noua asa? Iata, tatal tau si eu Te cautam \u00eengrijorati.
\n49. Si El a zis catre ei: De ce Ma cautati? Oare, nu stiati ca \u00een cele ale Tatalui Meu Mi se cade sa fiu?
\n\u00cen latina, verbul apare sub formele \u201erequirebant\u201c, \u201erequirentes\u201c, \u201equerebamus\u201c si \u201equerebatis\u201c. Ne-am oprit data trecuta la \u201equerebamus\u201c, din care am derivat cuv\u00e2ntul rom\u00e2nesc \u201ea (se) carabani\u201c. Acum ne vom opri la forma querebatis, din care socotim ca provin \u201ebatul\u201c si \u201eb\u00e2ta\u201c. Pasajul suna \u00een latina astfel: \u201e…ecce pater tuus et ego dolentes querebamus te. Et ait ad illos: Quid est quod me querebatis?\u201c
\nNe aflam \u00eentr-un c\u00e2mp semantic complex, creat de o situatie ambigua, care decurge din natura dubla a copilului Iisus, fiul omului si totodata fiul lui Dumnezeu. Parintii Sai \u00cel cauta ca pe un copil (natura Lui umana), \u00eensa ram\u00e2nerea Lui \u00een templu, unde sta de vorba cu \u00eenvatatii care se minuneaza de priceperea Lui, se justifica prin cealalta natura, anume natura Lui divina: \u201eDe ce Ma cautati? Oare nu stiati ca \u00een cele ale Tatalui Meu se cade sa fiu?\u201c
\nAvem de-a face cu o crasa ne\u00eentelegere, \u00een care dreptatea este dubla, altfel spus, fiecare dintre parti are dreptatea sa. Nici c\u00e2nd incidentul ia sf\u00e2rsit si copilul revine sub ascultarea parintilor (\u201esi le era supus\u201c), conflictivitatea episodului nu se stinge, iar despre Maica Domnului ni se spune ca \u201epastra \u00een inima ei toate aceste cuvinte\u201c. Suntem abia la \u00eenceputul unui drum lung si anevoios, cu suisuri, cobor\u00e2suri si iar suisuri ( \u00eenaltarea pe cruce si \u00eenaltarea la ceruri), cu succesive revelatii ale naturii duble a M\u00e2ntuitorului. De aceea nu trebuie sa ne mire faptul ca, \u00een acel moment de neascultare, parintii Lui \u201en-au \u00eenteles cuv\u00e2ntul pe care l-a spus lor\u201c. Nu-L vor \u00eentelege oamenii nici mai t\u00e2rziu, dupa ce Iisus \u00eencepe sa-si propovaduiasca \u00eenvatatura. Lipsa \u00eentelegerii va duce chiar la rastingnirea Sa, iar M\u00e2ntuitorul va cere Tatalui Sau sa-i ierte pe oamenii ne-\u00eentelegatori, care nu stiu ce fac. Le va fi greu sa \u00eenteleaga aceasta taina p\u00e2na si celor mai apropiati ucenici ai sai, Apostolii, iar statutul M\u00e2ntuitorului nu va \u00eenceta sa preocupe mintile teologilor care, timp de veacuri, cum stim, vor polemiza cu \u00eenfrigurare \u00eencerc\u00e2nd sa stabileasca dogma, Crezul, caut\u00e2nd (ratacind si regasind) drumul dreptei credinte.
\nRevenind la pasajul citat din \u201eEvanghelia dupa Luca\u201c, sa retinem, pentru a aprecia corect importanta si totodata recurenta cuv\u00e2ntului (querebatis), ca episodul cautarii copilul Iisus ramas la templu fara \u00eencuviintarea parintilor Sai dezvaluie caracterul conflictual al unei situatii ambigue, care se va repeta, staruitor si dramatic, de-a lungul vietii ulterioare a M\u00e2ntuitorului.
\n\u00centorc\u00e2ndu-ne la \u201ebat\u201c, e usor sa observam ca expresiile \u00een care intra cuv\u00e2ntul pot fi explicate \u00eenauntrul sferei semantice pe care o constituie pasajul biblic amintit. Despre un copil care raspunde \u00eendraznet, aparent obraznic, putem spune ca sta bat, ca e batos, ca da prin bat. Dupa cum, atunci c\u00e2nd dispare (sau \u201epleaca\u201c de l\u00e2nga parinti, care nu mai stiu unde e si \u00eel cauta), se poate spune ca \u00eesi ia traista \u00een bat. Iar prin disparitia lui pune bete \u00een roate, adica \u201ezadarniceste planul\u201c parintilor care, potrivit obiceiului, pornesc spre casa, dupa ce au sarbatorit Pastile la Ierusalim. Putem consemna, de asemenea, o retinere fata de considerarea incidentului exclusiv sub aspectul neascultarii de parinti si totodata o posibila reminiscenta a conditiei divine a copilului neascultator, \u00een expresia: Dumnezeu nu bate cu batul. Copilul care si-a luat traista \u00een bat, care sta bat, fiindca locul Lui e \u00een casa Domnului si nu are de dat nimanui socoteala c\u00e2nd e luat la \u00eentrebari, e un copil deosebit de ceilalti si nu poate fi batut cu batul chiar de Acela pentru care se tine, pe drept cuv\u00e2nt, batos, adica de Tatal Sau.
\nSe cuvine sa ne amintim, \u00eempreuna cu autorii DLR, ca batos nu \u00eenseamna numai ‘teapan’ sau ‘fudul’, ci si, \u00eentr-o valorizare pozitiva, ‘drept’, ‘aspru’, ‘ferm’, cu un exemplu graitor din Caragiale: \u201eVedem un cap afumat de sf\u00e2nt bizantin, care sade batos \u00eentre doua coloane.\u201c
\nSa ne mai amintim, apoi, expresia: a vorbi de-a batul, adica rastit, hotar\u00e2t, exact cum face copilul Iisus c\u00e2nd respinge mustrarea nemeritata a parintilor Sai: \u201eDe ce ma cautati (me querebatis)?\u201c.
\nTot de la querebatis am putea deriva si b\u00e2tul, alt cuv\u00e2nt obscur, care trece drept onomatopee, precum si b\u00e2t\u00e2itul si b\u00e2t\u00e2iala, derivate din b\u00e2t, pe care mai cur\u00e2nd le-am interpreta tot ca ecouri ale oscilatiei de evaluare a conditiei duble a copilului Iisus din pasajul cu pricina.
\nSi tot din querebatis am putea deriva b\u00e2ta, definita \u00een DEX ca un: \u201ebat lung si gros (cu maciulie la un capat); ciomag, bota \u2013 et.nec.\u201c Cuv\u00e2ntul, la fel ca batul, poate fi deopotriva un obiect contondent sau un \u00eensemn al autoritatii. Iar expresia a da cu b\u00e2ta-n balta, \u00eensemn\u00e2nd azi a face o munca zadarnica, ne poate duce cu g\u00e2ndul tot la querebatis, adica la inadecvarea cautarii si mustrarii pe nedrept a Celui care se afla acolo unde se cuvenea sa fie: \u00een casa Tatalui Sau.
\nNu trebuie sa uitam nici faptul ca batul si b\u00e2ta pastreaza o semnificatie sacra, a puterii care vine de la Dumnezeu, fiind sinonime cu toiagul, ca \u00eensemn al puterii. Daca \u00eensemnul autoritatii e pentru episcop c\u00e2rja, daca Moise face minuni cu toiagul \u00een competitia cu vrajitorii lui Faraon, un rol similar joaca batul sau b\u00e2ta \u00een viata satelor de pam\u00e2nteni, unde taranul \u00eesi lasa b\u00e2ta pe prispa, proptita \u00een usa, c\u00e2nd pleaca de-acasa, iar la oras, \u201et\u00e2rgovetii umbla cu bete\u201c (N.Costin). Solul de pace din versul eminescian vine si el \u201ecu-o naframa-n v\u00e2rf de bat\u201c.
\nChiar si \u201ecarabanitul\u201c la pumni sau cu pumnii (din expresia analizata \u00een articolul anterior) e o pedeapsa aplicabila foarte bine si cu batul. Iar la diateza reflexiva, \u00eentr-un exemplu din Pamfile (gasit \u00een DLR), verbul reaminteste contextul biblic al originii sensului: \u201eCarabaneste-te, ca dai de belea!\u201c Iar \u00eentr-o alta acceptie, vadit \u00eenrudita cu deplasarea grabita, substantivul \u201ecarabaneala\u201c nu e altceva dec\u00e2t o \u201ebataie, tr\u00e2nteala repede, \u00eensotita de lovituri\u201c, potrivit definitiei din DLR. \u00cen acelasi dictionar-tezaur e consemnat si substantivul \u201ecarabet\u201c, cu sensul de \u201eom mic de statura\u201c, care ne poate trimite si el la un copil.
\nUnde mai punem apoi faptul ca substantivul \u201ecarabus\u201e, pe l\u00e2nga \u201einsecta coleoptera numita si ciormag\u201c are si sensul de \u201ecopil nebunatic\u201c, iar un ecou vag al sensului primitiv, generat de situatia din pasajul analizat, pot fi versurile pe care le repeta copiii c\u00e2nd \u00eenv\u00e2rtesc moristile facute cu carabusi: \u201eVai, sarmane carabus, \/ pe-a cui m\u00e2na-mi \u00eencapusi?\u201c (Marian)
\nLas\u00e2ndu-ne prinsi \u00een aceasta \u201eharababura\u201c ( probabil ecou din querebamus si querebatis) si b\u00e2jb\u00e2ind cu luare aminte \u00een acest vast si confuz c\u00e2mp semantic, ne putem \u00eentreba daca nu cumva sunt tot ecouri \u00eendepartate ale pasajului analizat mai sus si alte c\u00e2teva cuvinte obscure, cum ar fi \u201eb\u00e2za\u201c (lovirea pe la spate cu palma, \u00eentr-un joc de copii) si \u201eb\u00e2zd\u00e2cul\u201c , care azi \u00eenseamna \u201etoana, hachita\u201c, ca \u00een expresia \u201eA-i sari cuiva b\u00e2zd\u00e2cul\u201c = a se supara, cu etimologie necunoscuta \u00een DEX.
\n\u00cen sf\u00e2rsit, ce sa mai spunem despre alte cuvinte nazdravane, ca bunaoara \u201enazb\u00e2tie\u201c, pentru care DEX-ul retine sensul de \u201epozna, strengarie, gluma, ghidusie\u201c? Sau, legat de b\u00e2zd\u00e2c, despre \u201eb\u00e2zd\u00e2ganie\u201c, \u00een acceptia de \u201earatare sau ciudatenie\u201c?
\nC\u00e2nd o comunitate a fost si este, \u00een ochii unora, acoperita de rusinea unui \u201emileniu de tacere\u201c, c\u00e2nd lipsa ori putinatatea documentelor o face sa sufere ca \u201en-are scrisoare\u201c, cum zicea cronicarul, atunci acea comunitate are tot dreptul sa caute staruitor, scotocind la nevoie prin toate cotloanele, urme ale trecutului sau \u00een arhiva limbii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Iata un alt cuv\u00e2nt important despre care nu se stie de unde vine: \u201ebat\u201c, care figureaza \u00een DEX cu etimologie necunoscuta. Sa reluam mai \u00eent\u00e2i definitia: \u201e1.Bucata de lemn lunga si subtire. Expr. A pune (cuiva) bete \u00een roate = a face (cuiva) dificultati pentru a zadarnici o actiune, un plan. (Reg.) A da (ca… Cite\u0219te mai mult »De unde vine \u201ebatul\u201c? Dar \u201ebata\u201c? Dar \u201enazbatia\u201c?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[5844,5845,5843,5559],"class_list":["post-8184","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-bat","tag-bata","tag-etimologia-cuvantului-nazbatie","tag-sensuri-ale-cuvintelor"],"views":1975,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8184","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8184"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8184\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8184"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8184"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8184"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}