{"id":8155,"date":"2011-06-30T11:07:43","date_gmt":"2011-06-30T09:07:43","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=8155"},"modified":"2011-06-30T11:20:30","modified_gmt":"2011-06-30T09:20:30","slug":"partidele-din-romania-doua-decenii-de-sciziuni-si-fuziuni","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/partidele-din-romania-doua-decenii-de-sciziuni-si-fuziuni\/","title":{"rendered":"Partidele din Rom\u00e2nia: doua decenii de sciziuni si fuziuni"},"content":{"rendered":"

\u201eAteii cred ca nimbul sfintilor poate fi tuns cu foarfecele, ca parul\u201c<\/strong><\/em>
\nVladimir Tismaneanu, despre sine.<\/strong><\/em><\/p>\n

I. Sciziuni si fuziuni<\/strong>
\nCe s-a \u00eent\u00e2mplat cu partidele politice din Rom\u00e2nia, \u00een doua decenii de democratie? Dincolo de campanii c\u00e2stigate si de algoritmi, e interesant de urmarit evolutia lor.
\n\u00cen 2011, doua mari grupuri exista, USL, alcatuit din Partidul Liberal si Partidul Social-Democrat, \u00eempotriva PDL, Partidul Democrat-Liberal, alcatuit din Partidul Democrat si Partidul Democrat-Liberal, scindat \u00een 2006 din Partidul Liberal. La r\u00e2ndul sau, Partidul Democrat s-a format \u00een 1992, printr-o sciziune a FSN, din care a rezultat FDSN, condus de Ion Iliescu, si FSN, condus de Petre Roman. Partidul lui Petre Roman a devenit ulterior PD.
\nActualul sistem politic e alcatuit din doua parti: PDL, la putere, alcatuit dintr-o parte a social-democratilor si o parte a liberalilor, rezultate din sciziune; USL, \u00een opozitie, rezultata din o parte a social-democratilor si o parte a liberalilor. Partidele din Rom\u00e2nia sunt aschii. Politologia occidentala, ocupata de distinctii \u00eentre st\u00e2nga si dreapta, \u00eentre centru-dreapta si centru-st\u00e2nga, e incapabila sa descrie evolutia politica a partidelor din Rom\u00e2nia. Partidele din Rom\u00e2nia, cum a observat perspicace si neologic Andrei Plesu, se remarca prin sciziparitate si fuziune. Acelasi lucru se observa la bacterii si la triburile pastune. \u00cen Europa, dupa alegeri, un sef de partid urmeaza precedentului sef de partid. \u00cen Rom\u00e2nia, alegerile sunt urmate de o sciziune. Si o fuziune. Ca \u00een geologie.
\nSunt douazeci de ani de la Piata Universitatii. Presedintele tarii a fost membru al FSN, partid social-democrat, apoi, din 1992, membru al PD, (tot partid social-democrat; \u00een 1998, PD mai participa la \u00eent\u00e2lnirile Internationalei Socialiste, la Geneva). Prin sciziuni si fuziuni, PD a devenit PDL, si s-a improvizat partid de centru-dreapta.
\nPD a devenit partid de opozitie dupa cearta, pur personala, \u00eentre Petre Roman si Ion Iliescu. PD (numit \u00eenca FSN) a intrat, gratie acestei rivalitati pur conjuncturale, \u00een opozitie, \u00een 1992; a intrat apoi \u00een alianta cu Conventia Democrata. Dupa 1996, PD primeste c\u00e2teva posturi ministeriale dupa victoria electorala a Conventiei Democrate; o cearta, pur umorala, \u00eentre Traian Basescu si Victor Ciorbea, duce la iesirea din alianta a PD. Ulterior, Conventia, minata de lupte intestine, face implozie. PD fuzioneaza cu PLD pentru a forma PDL \u00een 2007. Noul partid pastreaza vechea sigla socialista, trandafirul, deghizat nitel prin contrastul albastru-portocaliu.
\n\u00cen 2011, Partidul Democrat-Liberal, la putere \u00een Rom\u00e2nia, auto-declarat de centru dreapta, are \u00een continuare vechea sigla socialista, trandafirul (stat rosa pristina nomine, nomina nuda tenemus). Nu e un caz singular. Aproape toate partidele din Rom\u00e2nia au o istorie \u00eent\u00e2mplatoare si o ideologie variabila, mai mult noroasa. FSN a devenit partid social-democrat fiindca Ion Iliescu avea convingeri social-democrate. PNTCD s-a declarat partid crestin-democrat pentru a avea sprijin \u00een Europa occidentala, si s-a declarat partid de dreapta prin reactie la social-democratia (perceputa) a FSN ori pentru a capitaliza pe seama temerii publicului ca revolutia se oprise sau fusese confiscata de cripto-comunisti. PNT interbelic, din care provenea, pe care \u00eel re\u00eenviase, de la care se revendica, era un partid (oarecum) social-democrat. \u00cei facea opozitie partidului liberal. PNT interbelic era un partid anti-liberal. Unul din ideologii sai, C. Stere, e un transfug socialist, un batr\u00e2n narodnicist rus din secolul XIX.
\nII. Disensiunile personale, deghizate \u00een diferende ideologice<\/strong>
\nIstoria partidelor politice din Rom\u00e2nia este istoria disensiunilor personale, re-ambalate ulterior pentru mass-media ca diferende ideologice. Partidele din Rom\u00e2nia sunt partide de big men, expulzati dintr-un partid si adoptati \u00een altul. Metafora fotbalistilor transferati de la o echipa la alta e pitoreasca; termenul de big men \u00eensa vine din antropologia triburilor din Papua-Noua Guinee. Un big man este o persoana cu influenta personala, pe care o poate transfera de la un partid la altul. \u00cen sistemele politice ideologice, acest lucru e imposibil. \u00cen Occident, apartenenta la un partid e data de aderenta la ideologia acelui partid; \u00een Rom\u00e2nia, big men \u00eesi au propriile clientele, cu care trec de la un partid la altul. Antropologii care studiaza mafiile calabreze ori triburile papuase \u00eenteleg mai bine (si descriu mai exact) partidele din Rom\u00e2nia dec\u00e2t politologii occidentali. Baronii locali sunt personaje hibride, care convertesc puterea economica \u00een influenta politica, si invers.
\nIII. Partidele politice <\/strong>
\n\u00eesi rescriu istoria<\/strong>
\nDupa 1990, PNTCD \u00eencearca sa stearga, din trecutul sau, diferendele ireconciliabile dintre doctrina taranista si liberalism. Iata cum vad liberalii doctrina taranista interbelica:
\n\u201eDeosebirea intre doctrina liberala si doctrina taranista consta \u00een faptul ca taranismul e bazat pe ideea luptei de clasa, pe c\u00e2nd liberalismul e bazat pe armonia sociala. Taranismul \u00eembratiseaza interesele exclusive ale taranimii \u00een lupta si ura violenta cu toate celelalte categorii sociale. Liberalismul urmareste \u00eenfaptuirea sincera si deplina a revendicarilor taranesti, dar armoniz\u00e2ndu-le le cu interesele legitime ale celorlalte clase\u201c spune liberalul I. G. Duca. Dupa reforma agrara din 1921, Partidul Conservator, partid al marilor mosieri, se prabuseste. Partidul Liberal \u00eei preia, by default, rolul de partid de centru-dreapta. Partidul National-Taranesc, partidul taranilor de cur\u00e2nd \u00eemproprietariti, preia rolul de partid de st\u00e2nga, \u00een mod conjunctural. Taranismul e un socialism care vede \u00een societate nu un conflict \u00eentre proletari si capitalisti, ci un conflict \u00eentre tarani si restul categoriilor sociale (\u00een principal oligarhia bancara). Taranismul e anti-liberal, fiindca e cooperatist, iar liberalismul are tendinte monopoliste; taranismul e ne-socialist, fiindca sustine mica proprietate, si se sprijina nu pe proletari, ci pe tarani, spune Virgil Madgearu. \u00cen 1990, PNTCD se trezeste aliat cu partidul liberal, cu care avusese doua decenii de conflict. Dupa 2000, c\u00e2nd paraseste Palatul Victoria pentru a \u00eesi instala mobila si ghivecele cu muscate \u00eentr-o garsoniera din Zalau, trecutul partidului taranesc \u00eesi pierde orice importanta. \u00centre aprilie-iunie 1990, c\u00e2nd PNTCD-ul are, pentru revolutionarii din Piata Universitatii, un rol mesianic, si 2000, c\u00e2nd pierde alegerile cu 6 % (Ion Iliescu si CV Tudor se apropie de 58 % din voturi), \u00een acesti zece ani se \u00eencheie un ciclu politic, nasterea si parastasul unui partid gerontocratic.
\n\u00cen 2010, Teodor Stolojan participa la un colocviu international libertarian la Bucuresti, si \u00eesi declara adeziunea la doctrina economica libertariana. Cu precizarea ca singura masura economica prin care s-a distins a fost confiscarea rezervelor \u00een valuta a agentilor economici, \u00een 1990. Un alt mare ideolog libertarian, HR Patapievici, favorabil unui stat minimal si initiativei private, conduce o institutie eminamente statista, Institutul Cultural Rom\u00e2n (prima care ar fi suprimata de un guvern libertarian).
\nIV. Problema de identitate <\/strong>
\na partidelor<\/strong>
\nIdentitatea de st\u00e2nga sau de dreapta a partidelor din Rom\u00e2nia e mai mult revendicata dec\u00e2t reala. Nu e nimic social-democrat \u00een discursul sibilinic al PSD din Rom\u00e2nia, sau \u00een bogatia personala a conducatorilor sai. Nu e prea multa ideologie de dreapta \u00een trecutul PDL, membru al Internationalei Socialiste cu un deceniu \u00een urma. PNT, partid populist agrarian de st\u00e2nga, \u00een perioada interbelica, a devenit conservator-democrat \u00een 1990, si a facut implozie \u00een 2000. \u00cen 2001 partidul s-a rupt \u00een trei factiuni, fiecare revendic\u00e2nd aproape o suta de membri.
\nSe \u00eemplinesc, \u00een iunie 2011, 21 de ani de c\u00e2nd miscarea anti-comunista si anti-totalitara din Piata Universitatii din Bucuresti a fost \u00eenabusita. Participantii ei se adunasera pentru a denunta ceea ce ei considerau a fi confiscarea puterii de catre esalonul doi al Partidului Comunist, o re-venire a totalitarismului and stuff. \u00cen vara lui 2010, PNTCD a sarbatorit evenimentul aliindu-se cu Partidul Social-Democrat, pentru a denunta PDL, partidul aflat la putere, cu care fusese aliat p\u00e2na \u00een 2000. \u00cen aceste conditii, a mai vorbi de o limita transanta st\u00e2nga-dreapta a devenit irelevant.
\nDouazeci si unu de ani dupa fenomenul Piata Universitatii, partidele din Rom\u00e2nia s-au metisat, s-au scindat si au fuzionat incredibil. Aceste corcituri \u00eencearca sa treaca drept rase pure.
\n\u00centre timp, Piata Universitatii a devenit irelevanta.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eAteii cred ca nimbul sfintilor poate fi tuns cu foarfecele, ca parul\u201c Vladimir Tismaneanu, despre sine. I. Sciziuni si fuziuni Ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu partidele politice din Rom\u00e2nia, \u00een doua decenii de democratie? Dincolo de campanii c\u00e2stigate si de algoritmi, e interesant de urmarit evolutia lor. \u00cen 2011, doua mari grupuri exista, USL, alcatuit din… Cite\u0219te mai mult »Partidele din Rom\u00e2nia: doua decenii de sciziuni si fuziuni<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[5821,5819,5822,102,485,5820,5740],"class_list":["post-8155","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-fuziuni-partide","tag-partidele-din-romania","tag-partidul-social-democrat","tag-pdl","tag-pnl","tag-scindari-partide","tag-usl"],"views":3323,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8155","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8155"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8155\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8155"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8155"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8155"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}