{"id":8151,"date":"2011-06-30T11:03:16","date_gmt":"2011-06-30T09:03:16","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=8151"},"modified":"2011-06-30T11:04:22","modified_gmt":"2011-06-30T09:04:22","slug":"socurile-viitorului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/socurile-viitorului\/","title":{"rendered":"Socurile viitorului"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>A avut loc, la \u00eenceputul lunii iunie, o noua editie a Conferintei de la Montr\u00e9al, eveniment imaginat si sustinut de 17 ani de catre Power Corporation, multinationala miliardara controlata de una din familiile cele mai bogate din Canada, Desmarais. Conferentiar vedeta: Jean-Claude Trichet, presedintele Bancii centrale europene. Subiectele abordate: economia, noile tehnologii, sanatatea, energia, comertul si dezvoltarea durabila. <\/strong><\/em><br \/>\nNimic nou \u00een acest gen de \u00eent\u00e2lniri ritualice \u00een care mai marii, bogatii si puternicii lumii discuta totul si nimic cu convingerea, altminteri justificata, ca salvarea capitalismului, ca si propria lor salvare, depinde numai si numai de ei. Recuperarea \u00eengrijorarilor lumii, prizoniera neputincioasa a sistemului, e totala. Discursurile oficiale sunt at\u00e2t de bine rodate de la o \u00eent\u00e2lnire la alta, comunicatele de presa at\u00e2t de \u00eencurajatoare, directiile preconizate pentru a regasi certitudinile, puritatea, fascinatia si necesitatea eternitatii capitalismului convulsionat de crize endemice at\u00e2t de evidente \u00eenc\u00e2t misterul de ce nu s-a facut nimic p\u00e2na acum si de ce probabil nu se va face niciodata parea de nepatruns. Adevarul \u00een circulatie de c\u00e2tva timp ar fi ca, din neglijenta, din distractie, din prea multe si profunde convingeri, factorul \u201esocuri neasteptate\u201c \u00eentr-un sistem rational, pragmatic, fundamental financiar si strict controlat, \u00een care ideologia joaca un rol nesemnificativ, n-a fost p\u00e2na mai ieri luat \u00een consideratie. Ameteala prilejuita de triumful asupra a ceea ce a fost luat drept comunism a trecut mai repede dec\u00e2t s-a dorit si azi, vrem, nu vrem, ne avertizeaza stap\u00e2nii lumii cu o luciditate cinica, a venit \u00een sf\u00e2rsit vremea sa stim ce ne asteapta.<br \/>\nAm ales \u00een acest sens din multimea interventiilor pe c\u00e2t de grave pe at\u00e2t de lenifiante de la \u00eent\u00e2lnirea amintita c\u00e2teva consideratii ale conferentiarului vedeta. Criza, dupa parerea lui, si nu numai a lui, a demonstrat ca economia mondiala nu avea ceea ce \u00eei trebuia pentru a rezista socului produs de manevrele frauduloase ale pietei financiare si cu at\u00e2t mai putin socurilor care, fatalitate de ne\u00eenlaturat, vor avea alte origini si vor continua sa se manifeste. Ele ar putea veni de oriunde: evolutia fulguranta a tehnologiilor, schimbarile cauzate de mondializare, factorii geopolitici sau catastrofele naturale de genul celor recente din Japonia. \u201eTrebuie sa fim pregatiti pentru orice\u201c, avertizeaza presedintele Bancii centrale europene. Ar reveni guvernelor necesitatea de a initia reforme susceptibile de a amortiza socurile viitorului si bancilor si oamenilor de afaceri, care dau deja semne de nemultumire, datoria, de a le accepta. Piata financiara mondiala, ca si economia mondiala, n-ar fi retinut \u00eensa nimic din zilele sumbre ale toamnei 2008 si ar fi fost cazul ca puterile publice sa atraga atentia sectorului privat: \u201esuntem mult mai vulnerabili dec\u00e2t ati crezut\u201c.<br \/>\nS-ar fi \u00eent\u00e2mplat asa ceva \u00een Europa, unde austeritatea se combina cu \u00eendatorarea excesiva a statelor si anumite masuri de ameliorare a mecanismelor de guvernare economica au fost luate. Grecia este exemplul cel mai flagrant. O situatie dificila, daca nu catastrofala printre tarile dezvoltate traverseaza si Statele Unite, datorii enorme, inflatie, somaj. Dar pretutindeni \u00een lume problema cruciala a momentului este modul \u00een care se pot fr\u00e2na deficitele fara ca timida repriza economica sa fie stopata. Obiectiv dificil de atins \u00een perspectiva zilei \u00een care datoriile suverane vor ajunge la scadenta si va trebui gasite solutii fara a sacrifica obiective vitale, cum sunt sistemele de sanatate si de educatie.<br \/>\nNu trebuie sa fii cine stie ce observator pentru a conclude ca Rom\u00e2nia se gaseste de mult \u00een viitorul amenintator ce-i asteapta pe altii. Numeroasele socuri ale trecutului de douazeci si unu de ani de dezmat capitalist si cele ale prezentului la care s-a adaugat dezmatul reformelor irationale au transformat-o cu o violenta rara \u00eentr-un soi de oglinda a viitorului lumii. Avem si noi fuduliile noastre.<\/p>\n<p style=\"text-align: right;\"><em><strong>13 iunie 2011<\/strong><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>A avut loc, la \u00eenceputul lunii iunie, o noua editie a Conferintei de la Montr\u00e9al, eveniment imaginat si sustinut de 17 ani de catre Power Corporation, multinationala miliardara controlata de una din familiile cele mai bogate din Canada, Desmarais. Conferentiar vedeta: Jean-Claude Trichet, presedintele Bancii centrale europene. Subiectele abordate: economia, noile tehnologii, sanatatea, energia, comertul&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/socurile-viitorului\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Socurile viitorului<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[5816,5818,5814,5815,5817],"class_list":["post-8151","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-bogatii-lumii","tag-conferinta-de-la-montreal","tag-familia-desmarais","tag-jean-claude-trichet","tag-noile-tehnologii"],"views":1150,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8151","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8151"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8151\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8151"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8151"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8151"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}