{"id":8141,"date":"2011-06-30T10:48:48","date_gmt":"2011-06-30T08:48:48","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=8141"},"modified":"2011-06-30T10:55:29","modified_gmt":"2011-06-30T08:55:29","slug":"sansele-pacii-in-orientul-apropiat","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/sansele-pacii-in-orientul-apropiat\/","title":{"rendered":"Sansele pacii \u00een Orientul Apropiat"},"content":{"rendered":"

Doua noutati \u00een problema spinoasa a conflictului israelo-palestinian au aparut \u00een luna mai. Este vorba de o declaratie a presedintelui american Barack Obama privind posibilitatea recunoasterii de catre SUA a unui stat palestinian si de initiativa Frantei \u2013\u00a0 probabil reactie la aceasta declaratie \u2013, de a gazdui la Paris o conferinta de pace pentru Orientul Apropiat. Sunt doua pozitii care merita examinate. <\/strong><\/em>
\nLa 22 mai, presedintele Barack Obama a afirmat: SUA sunt gata sa recunoasca un stat palestinian; Israelul ar trebui sa se retraga \u00een limitele frontierelor din 1967. Declaratia a fost socotita socanta. Exista voci care sustin ca politica marelui protector al Israelului serveste, dar nu se identifica, totusi, cu cea a Tel\u2013 Aviv\u2013 ului. Oficial, Washington-ul s-a delimitat de Tel\u2013 Aviv \u00een problema coloniilor evreiesti din teritoriile palestiniene si si-a nuantat progresiv pozitia fata de cererea palestinienilor de a avea un stat. Semnul ca aceasta directie nu va fi parasita a fost dat de presedintele Obama prin mentinerea, si \u00een mandatul lui, a lui George Mitchell \u00een calitate de trimis special \u00een Orientul Apropiat. Acest expert a examinat, \u00eentre altele, consecintele implantarii coloniilor evreiesti \u00een teritoriile palestiniene. Iata ce sustinea Mitchell \u00een 2002: \u201e\u00cen fiecare din vizitele noastre \u00een regiune, israelienii au anuntat o expansiune a implantatiilor (coloniilor, n.n.)… Guvernul israelian declara ca interzice orice noua colonie, dar autorizeaza extinderea coloniilor existente sub pretextul adaptarii la cresterea naturala (popularea cu evrei). Palestinienii sustin ca nu exista nici o diferenta \u00eentre implantarea de colonii si extinderea celor \u00eencepute deja; dupa ei exceptie fac\u00e2nd un moment scurt de \u00eenghetare \u00een timpul guvernului Yitzak Rabin, efortul agresiv israelian de a creste numarul si \u00eentinderea coloniilor nu a \u00eencetat niciodata\u201c. Sa mai adaugam \u00eenca un paragraf din raportul Mitchell din 2002, important pentru evolutia pozitiei americane: \u201eColoniile: guvernul israelian are si el o responsabilitate pentru restabilirea \u00eencrederii. Va fi extrem de dificil sa se puna capat violentei israelo-palestiniene daca guvernul israelian nu procedeaza la \u00eenghetarea tuturor noilor implantatii. Trebuie actionat cu precautie, astfel \u00eenc\u00e2t coloniile \u2013\u00a0 elemente potentiale de frictiune \u2013, sa constituie o moneda de schimb \u00een negocieri si nu provocari susceptibile sa blocheze de la \u00eenceput discutiile productive\u201c. Aceasta pozitie este \u00eempartasita si de alte state sau grupari de state. Un singur exemplu: \u00een timpul unei reuniuni tinute la Londra, la 2 mai 2008, cvartetul pentru Orientul Apropiat (SUA, Rusia, Uniunea Europeana si Natiunile Unite) exprima \u201eprofunda neliniste provocata de continuarea activitatilor de colonizare\u201c, reclama \u201e\u00eenghetarea oricarei activitati de extindere a coloniilor, inclusiv cresterea naturala, precum si distrugerea avanposturilor construite \u00eencep\u00e2nd cu 2001\u201c. Declaratia presedintelui Barack Obama privind constituirea unui stat palestinian si revenirea Israelului \u00een frontierele din 1967 este o consecinta a pozitiei inflexibile a Israelului \u00een problema colonizarii teritoriilor palestiniene. Unii o socotesc o tentativa de a pune presiune asupra Tel-Aviv-ului pentru a accepta reluarea negocierilor directe cu palestinienii, ram\u00e2n\u00e2nd ca \u00een timpul acestora sa fie atacate noi formule de compromis. Altii considera ca timpul schimbarilor nu mai poate fi am\u00e2nat, ca este nevoie de compromisuri majore pentru a fi asigurata pacea \u00een fosta Palestina \u00eenainte ca procesul revolutionar din statele arabe sa-si faca ultimul efect. Costurile uriase pentru sustinerea Israelul sunt, probabil, reanalizate de Washington \u00een conditiile turbulentelor produse de revolutiile arabe intervenite \u00eenainte de \u00eencheierea razboaielor din Irak si Afganistan.
\nDupa declaratia presedintelui Obama, presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy, a \u00eencercat sa preia initiativa de pace. El l-a trimis pe ministrul de externe Alain Jupp\u00e9 \u00eentr-o misiune exploratorie la Ramallah, Tel-Aviv si Washington pentru testarea posibilitatilor de organizarea la Paris a unei conferinte de pace. \u201eSuntem convinsi… ca statu quo \u00een Orientul Apropiat este o mare eroare. Totul se schimba \u00een regiune, \u00een Egipt, \u00een Siria; trebuie sa ne miscam, trebuie sa avem initiative\u201c, i-a spus Alain Jupp\u00e9 lui Mahmoud Abbas, presedintele palestinienilor. \u201eDaca nimic nu se \u00eent\u00e2mpla p\u00e2na \u00een septembrie, a adaugat el, Franta, prin vocea presedintelui ei, va trage toate consecintele\u201c. Adica va recunoaste statul palestinian \u00eenainte de deschiderea sesiunii Adunarii generale a ONU. Schema negocierilor, potrivit precizarilor ministrului francez, ar trebui sa fie construita \u201epornindu-se de la baza frontierelor din 1967, cu schimburi consimtite reciproc de partile \u00een conflict; sa se lucreze pentru securitatea Israelului si, \u00een a doua etapa a negocierilor, sa fie tratata chestiunea refugiatilor si a Ierusalimului\u201c. Acelasi lucru l-a spus Jupp\u00e9 si omologului lui israelian Avigdor Lieberman si primului ministru Benjamin Netanyahu. Acestia au acceptat, \u00een principiu, initiativa Parisului dar au pus conditia eliminarii din start a oricarei referinte la granitele din 1967. Neclintita ram\u00e2ne pozitia Tel-Aviv-ului si \u00een privinta statutului Ierusalimului, \u201ecapitala indivizibila a Israelului\u201c. Aceasta anuleaza, tot din start, cererea palestinienilor de a-si fixa capitala \u00een partea orientala a Orasului Sf\u00e2nt. Netanyahu a precizat ca ar putea accepta reluarea negocierilor daca palestinienii vor recunoaste Israelul ca \u201estat-natiune al poporului evreu\u201c. Mai sunt si alte conditionari puse de autoritatile israeliene printre care si refuzul de a discuta\u00a0 cu un guvern sustinut de\u00a0 Hamas. Or, \u201e\u00eembl\u00e2nzirea scorpiei\u201c reclamata de israelieni s-a produs prin recentul acord de colaborare dintre Hamas si Fatah. Parisul tocmai se aratase multumit de aceasta \u00eempacare consider\u00e2nd ca, \u00eempreuna, cele doua formatiuni reprezinta mai corect interesele palestinienilor. Conditionata astfel, initiativa Frantei a primit raspuns negativ, elegant, dar negativ, din partea secretarului de stat american. \u201eWait and see\u201c, i-a spus doamna Clinton lui Alain Jupp\u00e9. Acest \u201estai sa vedem\u201c se traduce simplu prin: nu va grabiti voi francezii, noi americanii am luat o initiativa si trebuie sa asteptati sa vedem ce curs va lua. \u201eNu avem nici cea mai mica asigurare ca partile \u00een conflict accepta sa reia negocierile\u201c, a explicat Hillary Clinton lui Jupp\u00e9. Un raspuns politicos si rece, notau ziarele occidentale, ceea ce l-a facut pe ministrul francez sa declare ca sansele convocarii respectivei conferinte p\u00e2na la sf\u00e2rsitul lunii iulie sunt minime. Parisul va fi crezut, probabil, ca poate exploata momentul favorabil reluarii dosarului Orientului Apropiat creat de declaratia lui Obama. Iluzie. Acea declaratie este una tactica iar, proportional, are urmari minore \u00een pozitia generala a Washington-ului. Adica nu conduce la modificarea pozitiei Statelor Unite de sustinere neconditionata a Israelului \u00een contenciosul istoric cu palestinienii. Reactiile Tel-Aviv-ului trebuie luate \u00een calcul. Ma refer at\u00e2t la respingerea imediata de catre premierul Netanyahu a declaratiilor lui Obama c\u00e2t si la amenintarea ca va interveni pe l\u00e2nga evreii americani sa nu-l mai sprijine \u00een campania electorala din 2012. La precedentele alegeri, 60% dintre evreii din SUA l-au votat pe Obama; multi i-au sustinut financiar campania. Desi nu suntem \u00een fata unei modificari semnificative de pozitie, SUA nu slabeste controlul asupra evolutiilor din Orientul Apropiat. S\u2013a vazut at\u00e2t din precizarile doamnei Clinton fata de initiativa Parisului c\u00e2t si din nuantarea ulterioara a propriilor declaratii facuta de presedintele Barack Obama. C\u00e2t despre scopurile urmarite de Paris, exista suspiciunea ca aceasta sa fie legata de strategia presedintelui Nicolas Sarkozy de a intra \u00een campania electorala din 2012 cu teme profitabile, de politica externa. Cu toata gafa lui Dominique Strauss\u2013 Kahn, cotracandidatul sau cel mai serios, compromis de comportari patologice incompatibile cu statura unui sef de stat, socialistii francezi au \u00eenca mari sanse de reusita \u00een alegerile prezidentiale.
\n\u00centregul Orient Mijlociu a intrat \u00een turbulenta maxima, dupa cum o demonstreaza crizele si razboaiele din Libia, Siria si Yemen si dificultatile de stabilizare a situatiilor politice interne \u00een statele care au deschis calea revolutiilor \u00een lumea araba. \u00cen conditiile create de acest proces violent, nerezolvarea conflictului din vechea Palestina reclama modificarea strategiilor politice, militare si economice \u00een regiune. Aici sunt concentrate eforturi considerabile pentru gasirea sau impunerea unei solutii de pace \u00eentre Israel si palestinieni. Partajul Palestinei \u00een baza rezolutiei ONU din 29 noiembrie 1947 are consecinte greu de rezolvat. Trei razboaie \u00eentre arabi si evrei nu au fost suficiente sa aduca \u00een regiune pacea. Nici o formula de\u00a0 interventie a ONU, a Consiliului de Securitate, nu a dat rezultate p\u00e2na acum. Negocierile directe \u00eentre palestinieni si evrei patronate de Statele Unite nu au fost duse p\u00e2na la capat. Eforturile cele mai mari si cele mai promitatoare ale fostului presedinte Bill Clinton pentru \u00eencheierea unui tratat de pace s-au vazut ruinate \u00eentr-o noapte. Medierile paralele \u00eentreprinse \u00een secret de un grup restr\u00e2ns de diplomati europeni \u00een ultimele decenii ale secolului trecut nu au folosit prea mult. Conflictul israelo-palestinian poate fi una dintre cheile pacii, nu \u00eensa si singura; a fost aproape unica p\u00e2na la revolutiile arabe, dar nu a fost exploatata la timp. Sa lasam deoparte considerentele militare, politice si economice ale puterilor straine \u00een Orientul Apropiat si Mijlociu. Sa luam \u00een discutie numai preocuparile Occidentului de a impune modelul sau de democratie \u00een lumea araba. Vom costata ca procesul de pace este considerabil \u00eengreunat de realitatea ca \u00een nici una dintre tarile din regiune nu a fost instaurat statul de drept. \u00cen \u00eentreg Orientul Mijlociu democratia este aleatorie, si pe plan intern, si pe planul relatiilor dintre vecini. Am urmarit cum a reflectat presa internationala turneul preparator al ministrului de externe francez \u00een Israel, \u00een teritoriile palestiniene si \u00een Statele Unite pentru promovarea conferintei mentionate mai sus. Dubiile au fost nota predominanta nu numai \u00een comentariile ziaristilor, ci si \u00een declaratiile diplomatilor. Dupa ce a avut discutii la Departamentul de Stat, Alain Jupp\u00e9 a \u00eencercat sa pledeze cauza conferintei \u00een fata reprezentantilor comunitatii evreiesti din New York. Concluzia: nimic nu este copt, remarca un diplomat francez. Americanii sunt chiar furiosi pe francezi pentru ca acestia \u00eencearca sa\u2013 i priveze de controlul procesului de pace, explica mai clar un diplomat european. Ministrul francez a constatat ca \u201eamericanii nu au chef sa se angajeze \u00eentr-o afacere care sa nu le aduca reusita\u201c. Normal, pentru ca \u00een joc sunt interese uriase. \u00cen final, Jupp\u00e9 a \u00eencercat sa atenueze alergia Washington-ului recurg\u00e2nd la o butada veche: \u201eam spus ca nu exista nici un risc; daca reuseste, se va spune ca este succesul lui Obama; daca va fi un esec, se va spune ca este al Frantei\u201c.
\nSansele pacii \u00eentre palestinieni si evrei sunt, \u00een continuare, mici.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Doua noutati \u00een problema spinoasa a conflictului israelo-palestinian au aparut \u00een luna mai. Este vorba de o declaratie a presedintelui american Barack Obama privind posibilitatea recunoasterii de catre SUA a unui stat palestinian si de initiativa Frantei \u2013\u00a0 probabil reactie la aceasta declaratie \u2013, de a gazdui la Paris o conferinta de pace pentru Orientul… Cite\u0219te mai mult »Sansele pacii \u00een Orientul Apropiat<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[5810,3010,5809,5807,2980,5808,5806],"class_list":["post-8141","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-wait-and-see","tag-barack-obama","tag-guvernul-israelian","tag-israelul","tag-orientul-apropiat","tag-raportul-mitchell-din-2002","tag-stat-palestinian"],"views":1388,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8141","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8141"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8141\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8141"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8141"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8141"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}