Urmaresc contrariat dezbaterile provocate de tracasarea permanenta la care recurg maghiarii din Rom\u00e2nia pentru a repune \u00een discutie Tratatul de la Trianon, merg\u00e2nd de-a-ndaratelea \u00een istorie sub pretextul revendicarii de drepturi.\u00a0 Obsesia este din timpul lui Horthy si ea a \u00eenceput sa irite chiar si pe occidentali. Iluzia maghiarilor vine din credinta ca trebuie exploatat momentul ascensiunii dreptei, mai ales a extremei drepte, care se produce \u00een prezent \u00een Europa. Modelul este al aceluiasi Horthy. Le va reusi, \u00eendraznesc sa afirm, daca Europa mai are chef de \u00eenca un razboi, asa cum au avut Hitler, Mussolini si acelasi Horthy, tulburati de patimile revizionismului, \u00een anii 30-40 ai secolului trecut. Pericolul nu este chiar de neluat \u00een seama. A se (re)vedea articolele publicate \u00een Cultura: \u201eUngaria vireaza spre extremism si \u00eesi irita protectorii\u201c (9 sept. 2010) si \u201eDespre derapaje si protectionism \u00een Europa\u201c (7 oct. 1010). Actiunea maghiarilor \u2013 nici macar nu o mai ascund \u2013 se bazeaza pe santajarea amatorilor de guvernare din Rom\u00e2nia si\u00a0 este favorizata de reactia complexata a institutiilor Republicii. Reamintesc celor care au \u00eenceput sa uite ca Rom\u00e2nia este, prin Constitutie, republica, stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil, ca are un presedinte, un parlament si un guvern. Suntem europeni, suntem \u00een NATO si Uniunea Europeana, dar ram\u00e2nem rom\u00e2ni si avem un stat al nostru. \u00cenca. La aderare, nu ne-a pretins nimeni sa fim altceva. A fi european, nu \u00eenseamna sa nu mai ai patrie, cum credea un ziarist care participa la o dezbatere pe tema ultimei ispravi a maghiarilor de a-si deschide un birou \u00een Casa Ungariei la Bruxelles. A fi cetatean al unui stat membru al Uniunii Europene nu implica des-radacinarea si nu cere sa ignori valorile Republicii. Este o falsa pista pe care aluneca unii cea de a confunda identitatea cu bolile intolerantei. Rom\u00e2nii nu sunt intoleranti. Ei au acceptat \u00een constitutie condamnarea discriminarii rasiale, a xenofobiei si a antisemitismului. Daca Republica Rom\u00e2nia a acceptat sa adopte o lege de pedepsire a xenofobiei si a antisemitismului, de ce nu ar fi \u00eendreptatita sa se apere de manifestarile anti-rom\u00e2nesti? Nu neaparat printr-o lege speciala. Are Constitutie.
\nEram \u00een Italia \u00een 1997, c\u00e2nd Lega Nord (o formatiune de tipul UDMR si al noilor partidulete politice maghiare din Rom\u00e2nia) a declansat o manifestare secesionista numita\u00a0 \u201elantul uman\u201c si a cerut adeptilor ei turbulenti sa coboare din Alpi si sa se aseze, unul l\u00e2nga altul, de-a lungul fluviului Padova, pentru a realiza prin trupurile lor frontiera noua \u00eentre Nord si Sud. \u00centr-o seara, la ora de maxima audienta, a aparut pe toate posturile de televiziune presedintele Italiei Oscar Luigi Scalfaro si a tinut un discurs de trei minute. Ar fi fost nevoie de mai putin timp dar batr\u00e2nul politician crestin-democrat, fost ministru al Transporturilor, al Instructiei Publice si de Interne, fost presedinte al Camerei Deputatilor, cu o vasta cultura politica si juridica, a tinut sa vorbeasca raspicat si i-a luat trei minute. Reproduc discursul din memorie, dar \u00eei asigur pe cititori ca nu l-am uitat; nu puteam pentru ca a fost limpede si scurt. Iata ce le-a spus italienilor, \u00een acea \u00eemprejurare, presedintele lor:
\n\u2013 M-ati ales pentru a fi garantul Constitutiei Republicii Italiene;
\n\u2013 \u00cen ultima vreme, printr-o actiune iresponsabila, unii concetateni\u00a0 actioneaza \u00eempotriva unitatii statului, unitate garantata prin Constitutie;
\n\u2013 \u00cen aceasta situatie, voi aplica riguros masurile pe care le impune Contitutia pentru apararea Republicii Italiene.
\nA se remarca nu numai limpezimea ideilor ci si trimiterea, \u00een fiecare propozitie, la Constitutie. Apoi presedintele a spus respectuos \u201ebuona sera\u201c si a parasit platoul. A doua zi, militantii Lega Nord nu au mai fost vazuti pe nicaieri iar seful lor, Umberto Bossi, nu a mai facut declaratii cu trimiteri la secesionism p\u00e2na c\u00e2nd Berlusconi nu a avut nevoie sa-l foloseasca pentru a guverna.
\n\u00cen Rom\u00e2nia spunem adevarurile cu gura \u00eenchisa. Participarea reprezentantilor comunitatii maghiare din tara noastra la aproape toate coalitiile guvernamentale de dupa 1989, nu ar mai trebui sa fie un secret, a fost sprijinita de instantele europene, daca nu cumva impusa, si este inspirata si manevrata, pe toate caile, din Ungaria. \u00cen Rom\u00e2nia a devenit o conditie a accesului oricarui partid, de dreapta, de st\u00e2nga, de centru (daca avem asa ceva), pentru guvernare.\u00a0 Cu toate acestea, maghiarii din Rom\u00e2nia nu sunt \u00eenca multumiti pentru ca ei vor ceva mai mult. Ei nu sunt interesati de guvernare ci de folosirea guvernarii pentru a restabili, \u00eempreuna cu Budapesta, granitele Ungariei Mari. Nu spunem cu gura deschisa aceste adevaruri, vom avea tot timpul probleme cu maghiarii care se declara cei mai europeni dintre toti guvernantii nostri. Tactica lor, am mai scris-o, este a avansarii constante. Ceea ce nu vor politicienii rom\u00e2ni sa limpezeasca, fac\u00e2ndu-le astfel jocul, tine de aplicarea Constitutiei. Asa cum a procedat presedintele Scalfaro cu Lega Nord. Institutiile puterii de stat \u00een Rom\u00e2nia sunt blocate de interese politice meschine si, regret sa o spun, de complexul de sluga. Politicienii rom\u00e2ni nu mai sunt capabili nici macar sa vada evidenta lipsa de credibilitate a revendicarilor maghiarilor care avanseaza false pretentii pentru a impune legi avantajoase, nu-i vorba, pe linie de autonomie, \u00eenvatam\u00e2nt, religie, patrimoniu etc. Sunt tertipuri pentru a reface, treapta cu treapta, soclul Ungariei Mari, trepte pe care le ataca, asa cum am spus, de-a-indaratelea, cu spatele la istorie. Nu autonomia Tinutului secuiesc este miza lor finala, ci a Ardealului. Dupa care urmeaza o a doua etapa, pe care draga noastra Europa a inaugura-o \u00een Kosovo. Mai clar de at\u00e2t nu pot sa fiu. Iar guvernantii nostri, \u00een aceste vremuri, se ocupa de legi pentru c\u00e2inii vagabonzi, comercializarea etno-botanicelor si \u00eentind m\u00e2na sa mai primeasca un \u00eemprumut de la FMI. Cum poate primul-ministru sa minimalizeze initiativele secesioniste ale maghiarilor \u00een statul unitar si indivizibil care este, constitutional, Rom\u00e2nia? Cum poate un Parlament sa aprobe o lege, cea a \u00eenvatam\u00e2ntului national, prin tertipul asumarii raspunderii numai pentru a face hat\u00e2rul maghiarilor ca istoria si geografia Rom\u00e2niei sa fie \u00eenvatate dupa manuale tiparite \u00een Ungaria? Cum poate un guvern sa creada ca-si poate asuma raspunderea pe legi ale minoritatilor si regionalizarii Rom\u00e2niei numai ca sa faca pe plac maghiarilor si Bruxelles-ului? Cum poate presedintele sa nu reactioneze imediat la un afront adus prompt, arogant si cinic, propriilor declaratii privind manevrele \u2013 mai nou socotite provocari \u2013 ale autonomistilor maghiari?\u00a0 Iata ce spune Marko Bela, vice-prim ministru al Guvernului Rom\u00e2niei: \u201eNu pot saluta ceea ce a declarat domnul presedinte \u00een legatura cu unele probleme ale minoritatilor \u00een general, respectiv ale comunitatii maghiare din Rom\u00e2nia. Noi am \u00eenteles ca nu numai domnul presedinte ci si foarte multi politicieni rom\u00e2ni se \u00eempotrivesc fata de unele deziderate ale UDMR, de exemplu formele de autonomie, dar \u00een\u00a0 politica nu cred ca ar fi\u00a0 binevenita o declaratie \u00een care se afirma ca Tinutul secuiesc niciodata nu va avea autonomie teritoriala (…) Nu cred ca \u00een politica trebuie sa spui niciodata\u201c. Ba da, domnule vice-prim ministru, ba da, este nevoie sa va spunem raspicat, de c\u00e2te ori vreti sa ne spuneti ca nu va \u00eentelegem: nu! Altfel ce mai \u00eenseamna respectul pentru Constitutia Rom\u00e2niei si pentru valorile democratice pe care aceasta le consfinteste? \u00cen ce fel de tara credeti ca traim?
\nC\u00e2ndva Andr\u00e9 Malraux, pe vremea c\u00e2nd \u00eesi epuizase experientele ideologice trec\u00e2nd de la st\u00e2nga la dreapta, \u00eentrebat ce sunt francezii, a raspuns astfel: \u201eEu numesc francezi pe cei care vor ca Franta sa nu moara\u201c. Desigur, nu putem vorbi \u00een acesti termeni azi, nu ca rom\u00e2ni, ci ca europeni. Nu numai Franta ci Rom\u00e2nia este alta. Ne ram\u00e2ne sa \u00eenvatam sa facem ce fac Franta si Italia. Ca si Oscar Luigi Scalfaro, de fiecare data c\u00e2nd\u00a0 valorile Republicii Franceze sunt amenintate, guvernantii francezi se manifesta cu claritate pentru respectarea Constitutiei: \u201eNationalitatea franceza, a spus raspicat, nu de mult,\u00a0 Nicolas Sarkozy, se dob\u00e2ndeste prin merite\u201c. El, europeanul, se referea tocmai la \u00eencercarile unora\u00a0 de a pune \u00een discutie legea fundamentala a statului francez.
\nRevin la lejeritatea sau ignoranta\u00a0 cu care unii dintre politicienii, analistii\u00a0 sau ziaristii rom\u00e2ni, mai europeni dec\u00e2t europenii, considera actiunile de sfidare a Constitutiei Rom\u00e2niei la care recurg\u00a0 maghiarii gesturi fara greutate, vorbe ale unor grupuri de indivizi care nu ascund\u00a0 nici un pericol. Lor le amintesc ceea ce a spus un g\u00e2nditor crestin francez, Jacques Maritain: \u201e…partea de instinct si de forte irationale este mai mare \u00een existenta colectiva dec\u00e2t \u00een existenta individuala\u201c.
\nNu cred ca \u00een Rom\u00e2nia se poate vorbi de intoleranta etnica. Nu cred ca rom\u00e2nul este anti-maghiar, cum nu este nici xenofob. Nu cred ca a existat un regim politic dupa 1918 care sa nu fi simtit datoria de a tolera diferentele si de a respecta minoritatile. Nu cred ca maghiarii mai au drepturi de reclamat \u00een Rom\u00e2nia. Au mai multe dec\u00e2t le trebuie. Nu cred ca marile puteri ale Europei le-a facut o nedreptate istorica prin Tratatul de la Trianon. Le aduc aminte tuturor celor care \u00eencearca sa-si dea cu parerea \u00een problema minoritatilor \u00een orice platou de televiziune ca ceea ce se \u00eent\u00e2mpla la noi nu este nicaieri tolerat. Si le reamintesc ca statele europene au, ca si Rom\u00e2nia, minoritatile lor. \u201ePutine state pe harta lumii sunt omogene din punct de vedere etnic, scrie dr. Ion Diaconu. Dimpotriva, regula este existenta, pe teritoriul marii majoritati a statelor, a numeroase grupuri etnic diferite de majoritatea populatiei\u201c. (\u201eMinoritatile \u00een mileniul al treilea. \u00centre globalism si spirit national\u201c, \u201eIntroducere\u201c, p. 1,\u00a0 Editura Asociatiei Rom\u00e2ne pentru Educatie Democratica, Bucuresti, 1999).
\nMi s-a spus ca, pe c\u00e2nd se afla \u00eentr-o vizita \u00een Belgia sau Olanda, \u00eentrebat de un ziarist ce ar fi vrut sa fie daca nu ar fi ajuns scriitor, Fanus Neagu ar fi raspuns simplu, at\u00e2t de simplu \u00eenc\u00e2t a paralizat asistenta: ungur \u00een Rom\u00e2nia, pentru ca \u00een Rom\u00e2nia ungurii au mai multe drepturi dec\u00e2t rom\u00e2nii.
\n\u00cent\u00e2mplarea dateaza din anii comunismului. Marele scriitor mi-a confirmat c\u00e2ndva replica z\u00e2mbind satisfacut!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Urmaresc contrariat dezbaterile provocate de tracasarea permanenta la care recurg maghiarii din Rom\u00e2nia pentru a repune \u00een discutie Tratatul de la Trianon, merg\u00e2nd de-a-ndaratelea \u00een istorie sub pretextul revendicarii de drepturi.\u00a0 Obsesia este din timpul lui Horthy si ea a \u00eenceput sa irite chiar si pe occidentali. Iluzia maghiarilor vine din credinta ca trebuie exploatat… Cite\u0219te mai mult »Valorile Republicii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[5749,902,5750],"class_list":["post-8055","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-maghiarii-din-romania","tag-minoritati","tag-tratatul-de-la-trianon"],"views":1410,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8055","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8055"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8055\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8055"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8055"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8055"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}