{"id":8051,"date":"2011-06-16T13:28:11","date_gmt":"2011-06-16T11:28:11","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=8051"},"modified":"2011-11-08T20:15:10","modified_gmt":"2011-11-08T18:15:10","slug":"bosforul-si-regina-maria","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/bosforul-si-regina-maria\/","title":{"rendered":"Bosforul si Regina Maria"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Principesa Mostenitoare Margareta si cu mine am fost de c\u00e2teva ori la Istanbul, un loc pe care \u00eel admiram si de care ne leaga o bogata istorie. \u00centr-una dintre calatorii, \u00eensa, am fost martorii unui moment de emotie si altruism, colorat cu multe \u00eentelesuri si care, prin legatura cu Casa Regala a Rom\u00e2niei, ne-a onorat.<\/strong><\/em><br \/>\nUniversitatea Bosfor din Istanbul (fostul \u201eColegiu American\u201c) si Institutul Cultural Rom\u00e2n au organizat o expozitie de fotografii si un seminar dedicate personalitatii exceptionale a Reginei Maria a Rom\u00e2niei. Toate, \u00een anul 2008, \u00een care se \u00eemplineau, la 18 iulie, saptezeci de ani de la disparitia sa.<br \/>\nUniversitatea, asezata la malul marii pe partea asiatica a orasului, dar nu departe de Cornul de Aur, pe una din colinele orasului Istanbul, a avut ocazia de a o gazdui de trei ori pe Regina Maria. O data la sf\u00e2rsitul anilor 1920 si de doua ori la \u00eenceputul anilor 1930. Merita subliniate curajul si clarviziunea, originalitatea acestei regine europene si crestine care, \u00een plina epoca misogina si destul de antimonarhista, a gasit de cuviinta sa mearga, \u00eensotita de copiii ei, \u00eentr-o tara musulmana, aduc\u00e2nd la lumina valori precum ecumenismul, pacea, educatia, multiculturalismul, pluralismul ideilor si toleranta, ca fundamente ale civilizatiei. Mai mult, Regina a decis sa locuiasca, pe parcursul celor trei vizite, \u00een campusul universitar, onor\u00e2nd odata \u00een plus gazdele si stradania lor.<br \/>\n\u00cen vizitele ei repetate, Regina nu va fi ingorat, desigur, semnificatia fara egal a acestei capitale europene, cu o istorie pe c\u00e2t de zbuciumata, pe at\u00e2t de glorioasa si de plina de valente politice, economice, militare si religioase.<br \/>\nAv\u00e2nd \u00een vedere aportul cultural, diplomatic, spiritual si uman al Reginei Maria la secolul XX european, nu pot sa nu ma g\u00e2ndesc la faptul ca nici o sala a nenumaratelor cladiri ale Uniunii Europene din Bruxelles, Starsbourg sau Luxemburg nu-i poarta numele. Nici al ei, nici al Elisabetei, Carmen Sylva.<br \/>\nAm vizitat Universitatea Bosfor din Istanbul de trei ori p\u00e2na acum, \u00een anii 2005, 2007 si 2008. O data, \u00eempreuna cu Principesa Mostenitoare si cu mine, au venit sora ei, Principesa Elena, si Alexander, sotul Elenei.<br \/>\nLa simpozionul dedicat Mariei a Rom\u00e2niei, Principesa\u00a0 Mostenitoare Margareta si cu mine am decis sa facem un discurs comun, st\u00e2nd am\u00e2ndoi \u00een fata auditoriului si spun\u00e2nd, r\u00e2nd pe r\u00e2nd, \u00een completare, \u00een armonie, ceea ce credem noi ca a \u00eensemnat cu adevarat pentru Rom\u00e2nia, pentru Balcani, pentru Europa, Regina Maria. Profesorii de astazi ai Universitatii Bosfor sunt m\u00e2ndri de urma lasata de Regina Rom\u00e2niei \u00een scoala lor. Ei vorbesc cu \u00eensufletire de casa \u00een care a fost gazduita, devenita astazi muzeu. Ei povestesc, purt\u00e2nd spre viitor amintirile predecesorilor lor, ca Regina Maria obisnuia sa mearga pe jos, de la resedinta ei din campus la cladirile universitatii, pe mereu acelasi drum de pam\u00e2nt batatorit. Aceasta alee se numeste astazi \u201eCararea Reginei Maria\u201c.<br \/>\nRegina Maria a fost un lider remarcabil si atipic. Ea a adus Rom\u00e2niei \u00eenvigorare si modernism, \u00een toate domeniile. \u00centr-un anume fel, asa precum Carol I a fost constructorul Statului modern si al institutiilor lui, Maria a fost un inspirator de timp modern, influent\u00e2nd politica externa, relatiile internationale, diplomatia, politica interna, economia, cultura, ba chiar av\u00e2nd un rol decisiv \u00een prima conflagratie mondiala, \u00een plan practic.<br \/>\nDespre vizita sa la Paris, \u00een 1919, am mai vorbit. Iar despre vizita sa legendara \u00een Statele Unite ale Americii s-ar putea scrie o carte. De fapt, s-au scris mai multe, ultima si cea mai completa, la \u00eenceputul anului 2010. \u00cen ambele locuri ea a uimit institutii si oameni, a lasat o \u201eurma geopolitica\u201c \u00een jocul de putere al timpului.<br \/>\nDar Maria a Rom\u00e2niei a vizitat si alte tari, iar Turcia si Egiptul sunt doar doua dintre ele. Asemenea ei, Carol II, sub directa influenta a mamei sale, a facut \u00eenconjurul lumii \u00een sapte luni, merg\u00e2nd din Grecia, Turcia si Egipt, prin Peninsula Arabica si India, apoi Singapore, China si Japonia, trec\u00e2nd pe urma Pacificul, travers\u00e2nd Statele Unite ale Americii, de la San Francisco la New York si Washington D.C. si, dupa trecerea Atlanticului, \u00eencheind calatoria cu vizite \u00een Anglia, Franta, Elvetia si apoi revenind la Bucuresti. Aceasta calatorie i-a oferit Principelui Mostenitor de atunci ocazia de a duce, \u00een aproape toate tarile relevante ale lumii, mesajul Rom\u00e2niei, ca stat suveran si independent, cu o voce care \u00eencepea sa fie distincta \u00een concertul natiunilor. Calatoria i-a servit, ne\u00eendoios, si Principelui Carol personal, pentru completarea admirabilei sale eruditii.<br \/>\nRegina Maria este creatoarea unui model de c\u00e2rmuire \u00een Europa timpului ei. Daca ar fi fost regina unui imperiu sau a unei mari puteri, locul ei \u00een istoria lumii ar fi fost altul. Dar aceasta nu schimba cu nimic valoarea intrinseca a liderului regal care a fost. Acest aspect a ramas neexplorat asa cum se cuvine \u00een societatea rom\u00e2neasca si este \u00eenca ignorat de universitatile rom\u00e2nesti si europene. Ar fi nevoie de lucrari de doctorat pe tema influentei ei \u00een consolidarea Statului rom\u00e2n, \u00een limpezirea identitatii nationale, \u00een dezvoltarea culturii, economiei si diplomatiei rom\u00e2nesti.<br \/>\nA fost prima femeie care a vorbit la Academia Franceza (Institut de France). A fost prima femeie primita \u00een r\u00e2ndul Academiei de Litere si Arte a Frantei. A cucerit Statele Unite ale Americii cu inteligenta si farmecul ei, pun\u00e2ndu-le, cu aceasta ocazie, americanilor, Rom\u00e2nia pe harta. A contribuit la recuperarea unor teritorii decupate din tara si a facut posibila, prin maternitatea ei, continuarea dinastiei.<br \/>\nLa Istanbul, pe malul marii, \u00een campusul unei universitati cosmopolite, unde \u00eenvata studenti din saizeci si sapte de tari, inclusiv din Thailanda, am ascultat alaturi de toti participantii, pledoaria Principesei Mostenitoare Margareta, care spunea despre strabunica ei, Regina Maria, cea cu ochi albastri patrunzatori, ca a uimit lumea cu frumusetea, curajul, talentul si farmecul ei zdrobitor.<br \/>\nA avut noroc o anumita tara de pe glob sa se numeasca tara ei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Principesa Mostenitoare Margareta si cu mine am fost de c\u00e2teva ori la Istanbul, un loc pe care \u00eel admiram si de care ne leaga o bogata istorie. \u00centr-una dintre calatorii, \u00eensa, am fost martorii unui moment de emotie si altruism, colorat cu multe \u00eentelesuri si care, prin legatura cu Casa Regala a Rom\u00e2niei, ne-a onorat.&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/bosforul-si-regina-maria\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Bosforul si Regina Maria<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[5747,5748,5746],"class_list":["post-8051","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-casa-regala-a-romaniei","tag-regina-maria-a-romaniei","tag-universitatea-bosfor-din-istanbul"],"views":1596,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8051","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8051"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8051\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8051"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8051"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8051"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}