{"id":8035,"date":"2011-06-09T14:48:20","date_gmt":"2011-06-09T12:48:20","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=8035"},"modified":"2011-06-09T14:49:12","modified_gmt":"2011-06-09T12:49:12","slug":"economia-ca-filosofie-a-actiunii-sociale","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/economia-ca-filosofie-a-actiunii-sociale\/","title":{"rendered":"Economia ca filosofie  a actiunii sociale"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Au existat multe \u00eencercari de aproximare sociala a filosofiei. Americanii au dezvoltat behaviorismul si pragmatismul care, \u00een cele din urma, printr-o mutatis mutandis, aveau sa nasca un pui viu \u2013 cibernetica. Lagarul rosu replica, dupa 1953, cu praxiologia lui Kotarbinski si replica ortodox-comunista a lui Tudosescu. Erau \u00eencercari lipsite de orizont \u00eentrucat dezvoltau o categoremata inutilizabila prin complexitate, polisemie si echivoc.<\/strong><\/em><br \/>\nMarxistii \u00eensa aveau la \u00eendemana o praxiologie sui-generis, chiar pe Marx. Cartea sa fundamentala, \u201eCapitalul\u201c, este o asemenea filosofie a actiunii dogmei \u00een societate. De partea cealalta a granitei politice, americanii dezvoltau paralel si divergent fata de pragmatism teorii metasociale cu fundament economic, cea mai glorioasa dintre acestea fiind keynesismul.<br \/>\nToate sunt \u00eencercari de a aproxima \u201ebuna guvernare\u201c ca segment practic, obiectiv si programatic al unei mult mai ample \u201eactiuni sociale\u201c care implica o colaborare \u00eentre modelele teoretic-culturale (filosofeme) si stiinte sau practici sociale. Diferentele \u00eentre sisteme sunt date de nisa pragmatica din care se extrag si relationarea ontologica sau metafizica asumata. Gradul de eficienta al acestor teorii ale eficientei difera \u2013 pe aceste coordonate, dar si dupa puterea de abstractizare a teoreticienilor. Astfel, avem acum la dispozitie un numar de gnoze moderne, unele validate, altele invalidate politic.<br \/>\nNeoliberalismul, al carui agent activ este \u00een acest moment conceptul de \u201eeconomie sociala de piata\u201c, s-a dovedit cel mai rezistent si adaptabil construct teoretic actionarist. El nu este totusi decat o gestiune a crizelor, fiind o stiinta a mutarii acestora \u00eentre domeniile vietii sociale astfel \u00eencat criza sa nu devina cronica si ireversibila \u00een niciunul dintre domenii. Astfel, criza emanciparii \u201elumii a treia\u201c si intrarea acesteia \u00een jocurile de capital (anii \u201960) a fost transformata \u00eentr-una a resurselor naturale (anii \u201970) care a devenit (prin \u201ecriza petrolului\u201c) una economica (anii \u201980), mutata apoi \u00eentr-o criza tehnico-stiintifica ce a determinat transformari politice (anii \u201990) si a indus o criza sociala de substrat care, prin \u201ecolapsul ipotecilor\u201c a provocat criza financiara de dupa 2007, revenind asadar \u00een domeniul capitalului. Schema descrisa are titlu de exemplificare; gestionarea crizelor nu implica \u00een mod necesar ciclicitatea lor.<br \/>\nPartea buna cu liberalismul este ca mutatiile se petrec si \u00een afara si \u00eenauntrul sau, lasand feed-back-ului social rolul de instrument de masura. Si mai important: mutata \u00een economie, gandirea asupra actiunii sociale are parte de mult mai multi teoreticieni (din mediul academic, financiar, administrativ si politic), contributiile fiind mult mai impersonale si cu o aplicabilitate mult mai generala decat \u00een cazul altor teorii.<br \/>\nExista multe teorii asupra liberalismului \u00eensusi. Adversarii \u00eei reproseaza ca este o tehnica, nu o \u00eentelepciune. Fiind o permanenta fuga dupa crize, dinauntru sau din afara, permanent, i se prezice sfarsitul. \u00cen ultimele trei secole, \u00een ciuda unor colapsuri permanente, a dat mereu dovada ca se poate adapta. Si, poate ca e lipsita de creier, dar evaluarea \u00een bani a oricarei idei, a oricarui obiect, a oricarei cunoasteri, a oricarei arme, oricarei distractii, oricarei munci, oricarei mosteniri, oricarei educatii, a artei si filosofiei \u00eensesi \u2013 este singurul mod de evaluare a actiunii sociale care nu a dus (cel putin nu \u00eenca) la atrocitati si actiuni contra fiintei umane. Avand acces si \u00een partea superioara, eterata, a gandirii (prin macroeconomie), si \u00een zona banala a vietii individuale, economia este \u00een acest moment metafilosofia momentului, mult mai importanta si eficienta decat posibilele sale contracandidate: logica, antropologia, psihologia sau religia.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Au existat multe \u00eencercari de aproximare sociala a filosofiei. Americanii au dezvoltat behaviorismul si pragmatismul care, \u00een cele din urma, printr-o mutatis mutandis, aveau sa nasca un pui viu \u2013 cibernetica. Lagarul rosu replica, dupa 1953, cu praxiologia lui Kotarbinski si replica ortodox-comunista a lui Tudosescu. Erau \u00eencercari lipsite de orizont \u00eentrucat dezvoltau o categoremata&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/economia-ca-filosofie-a-actiunii-sociale\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Economia ca filosofie  a actiunii sociale<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[5736,14953,5738,5737],"class_list":["post-8035","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-actiunea-sociala","tag-politica","tag-modele-culturale","tag-politologie"],"views":2313,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8035","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8035"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8035\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8035"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8035"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8035"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}