{"id":8035,"date":"2011-06-09T14:48:20","date_gmt":"2011-06-09T12:48:20","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=8035"},"modified":"2011-06-09T14:49:12","modified_gmt":"2011-06-09T12:49:12","slug":"economia-ca-filosofie-a-actiunii-sociale","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/economia-ca-filosofie-a-actiunii-sociale\/","title":{"rendered":"Economia ca filosofie a actiunii sociale"},"content":{"rendered":"

Au existat multe \u00eencercari de aproximare sociala a filosofiei. Americanii au dezvoltat behaviorismul si pragmatismul care, \u00een cele din urma, printr-o mutatis mutandis, aveau sa nasca un pui viu \u2013 cibernetica. Lagarul rosu replica, dupa 1953, cu praxiologia lui Kotarbinski si replica ortodox-comunista a lui Tudosescu. Erau \u00eencercari lipsite de orizont \u00eentrucat dezvoltau o categoremata inutilizabila prin complexitate, polisemie si echivoc.<\/strong><\/em>
\nMarxistii \u00eensa aveau la \u00eendemana o praxiologie sui-generis, chiar pe Marx. Cartea sa fundamentala, \u201eCapitalul\u201c, este o asemenea filosofie a actiunii dogmei \u00een societate. De partea cealalta a granitei politice, americanii dezvoltau paralel si divergent fata de pragmatism teorii metasociale cu fundament economic, cea mai glorioasa dintre acestea fiind keynesismul.
\nToate sunt \u00eencercari de a aproxima \u201ebuna guvernare\u201c ca segment practic, obiectiv si programatic al unei mult mai ample \u201eactiuni sociale\u201c care implica o colaborare \u00eentre modelele teoretic-culturale (filosofeme) si stiinte sau practici sociale. Diferentele \u00eentre sisteme sunt date de nisa pragmatica din care se extrag si relationarea ontologica sau metafizica asumata. Gradul de eficienta al acestor teorii ale eficientei difera \u2013 pe aceste coordonate, dar si dupa puterea de abstractizare a teoreticienilor. Astfel, avem acum la dispozitie un numar de gnoze moderne, unele validate, altele invalidate politic.
\nNeoliberalismul, al carui agent activ este \u00een acest moment conceptul de \u201eeconomie sociala de piata\u201c, s-a dovedit cel mai rezistent si adaptabil construct teoretic actionarist. El nu este totusi decat o gestiune a crizelor, fiind o stiinta a mutarii acestora \u00eentre domeniile vietii sociale astfel \u00eencat criza sa nu devina cronica si ireversibila \u00een niciunul dintre domenii. Astfel, criza emanciparii \u201elumii a treia\u201c si intrarea acesteia \u00een jocurile de capital (anii \u201960) a fost transformata \u00eentr-una a resurselor naturale (anii \u201970) care a devenit (prin \u201ecriza petrolului\u201c) una economica (anii \u201980), mutata apoi \u00eentr-o criza tehnico-stiintifica ce a determinat transformari politice (anii \u201990) si a indus o criza sociala de substrat care, prin \u201ecolapsul ipotecilor\u201c a provocat criza financiara de dupa 2007, revenind asadar \u00een domeniul capitalului. Schema descrisa are titlu de exemplificare; gestionarea crizelor nu implica \u00een mod necesar ciclicitatea lor.
\nPartea buna cu liberalismul este ca mutatiile se petrec si \u00een afara si \u00eenauntrul sau, lasand feed-back-ului social rolul de instrument de masura. Si mai important: mutata \u00een economie, gandirea asupra actiunii sociale are parte de mult mai multi teoreticieni (din mediul academic, financiar, administrativ si politic), contributiile fiind mult mai impersonale si cu o aplicabilitate mult mai generala decat \u00een cazul altor teorii.
\nExista multe teorii asupra liberalismului \u00eensusi. Adversarii \u00eei reproseaza ca este o tehnica, nu o \u00eentelepciune. Fiind o permanenta fuga dupa crize, dinauntru sau din afara, permanent, i se prezice sfarsitul. \u00cen ultimele trei secole, \u00een ciuda unor colapsuri permanente, a dat mereu dovada ca se poate adapta. Si, poate ca e lipsita de creier, dar evaluarea \u00een bani a oricarei idei, a oricarui obiect, a oricarei cunoasteri, a oricarei arme, oricarei distractii, oricarei munci, oricarei mosteniri, oricarei educatii, a artei si filosofiei \u00eensesi \u2013 este singurul mod de evaluare a actiunii sociale care nu a dus (cel putin nu \u00eenca) la atrocitati si actiuni contra fiintei umane. Avand acces si \u00een partea superioara, eterata, a gandirii (prin macroeconomie), si \u00een zona banala a vietii individuale, economia este \u00een acest moment metafilosofia momentului, mult mai importanta si eficienta decat posibilele sale contracandidate: logica, antropologia, psihologia sau religia.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Au existat multe \u00eencercari de aproximare sociala a filosofiei. Americanii au dezvoltat behaviorismul si pragmatismul care, \u00een cele din urma, printr-o mutatis mutandis, aveau sa nasca un pui viu \u2013 cibernetica. Lagarul rosu replica, dupa 1953, cu praxiologia lui Kotarbinski si replica ortodox-comunista a lui Tudosescu. Erau \u00eencercari lipsite de orizont \u00eentrucat dezvoltau o categoremata… Cite\u0219te mai mult »Economia ca filosofie a actiunii sociale<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_hide_featured_image":false,"_jetpack_featured_image_duplicate_dismissed":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[17],"tags":[5736,14953,5738,5737],"class_list":["post-8035","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-actiunea-sociala","tag-politica","tag-modele-culturale","tag-politologie"],"views":2314,"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[{"id":28546,"url":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cultura-660\/","url_meta":{"origin":8035,"position":0},"title":"Cultura 660","author":"hrnicu","date":"martie 10, 2026","format":false,"excerpt":"| Imagine copert\u0103: Film\u0103rile \u00een Rom\u00e2nia pentru produc\u021bia \u201eThe White House\u201d (FOX Nation). Credit foto: Andreas Mircea - Icon Films, Sursa: OFIC | SOCIETATE Cum a reu\u0219it Ministerul Culturii s\u0103 declan\u0219eze o alert\u0103 european\u0103 de \u00eenc\u0103lcare a libert\u0103\u021bii presei \u0219i cum escaladeaz\u0103 sistematic un conflict cu spa\u021biul public rom\u00e2nesc |\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eSumar\u201d","block_context":{"text":"Sumar","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/category\/sumar\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/Muzici-si-faze-930x563-1.webp?resize=350%2C200&ssl=1","width":350,"height":200,"srcset":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/Muzici-si-faze-930x563-1.webp?resize=350%2C200&ssl=1 1x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/Muzici-si-faze-930x563-1.webp?resize=525%2C300&ssl=1 1.5x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/Muzici-si-faze-930x563-1.webp?resize=700%2C400&ssl=1 2x"},"classes":[]},{"id":28827,"url":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cultura-666\/","url_meta":{"origin":8035,"position":1},"title":"Cultura 666","author":"hrnicu","date":"septembrie 9, 2026","format":false,"excerpt":"| Imagine copert\u0103: Proiectul LOCURI DE POVESTE - foto: Carmen Corbu | SOCIETATE Ierarhia inversat\u0103 Autor: VALI ALBINE\u021a A\u0219a c\u0103 \u00eentrebarea nu e de ce sunt oamenii pro\u0219ti. Nu sunt. \u00centrebarea e de ce apetitul \u0103sta pentru lideri puternici apare peste tot, \u00een societ\u0103\u021bi complet diferite, la oameni cu \u0219coal\u0103\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eSumar\u201d","block_context":{"text":"Sumar","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/category\/sumar\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/InventART_main.webp?resize=350%2C200&ssl=1","width":350,"height":200,"srcset":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/InventART_main.webp?resize=350%2C200&ssl=1 1x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/InventART_main.webp?resize=525%2C300&ssl=1 1.5x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/InventART_main.webp?resize=700%2C400&ssl=1 2x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/InventART_main.webp?resize=1050%2C600&ssl=1 3x"},"classes":[]},{"id":28493,"url":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cultura-659\/","url_meta":{"origin":8035,"position":2},"title":"Cultura 659","author":"hrnicu","date":"februarie 7, 2026","format":false,"excerpt":"| Imagine copert\u0103: Pexels Photo | SOCIETATE Conflictul dintre Ministerul Culturii \u0219i comunitatea cultural\u0103 nu mai poate fi ignorat | Autor: CARMEN CORBU | Criza nu este cauzat\u0103 de competen\u021bele reduse ale lui Andr\u00e1s Demeter, ci de aspecte structurale ale modului \u00een care Ministerul Culturii func\u021bioneaz\u0103 de decenii. \u0218i, mai\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eSumar\u201d","block_context":{"text":"Sumar","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/category\/sumar\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/coperta-659.gif?resize=350%2C200&ssl=1","width":350,"height":200,"srcset":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/coperta-659.gif?resize=350%2C200&ssl=1 1x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/coperta-659.gif?resize=525%2C300&ssl=1 1.5x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/coperta-659.gif?resize=700%2C400&ssl=1 2x"},"classes":[]},{"id":28664,"url":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cultura-662\/","url_meta":{"origin":8035,"position":3},"title":"Cultura 662","author":"hrnicu","date":"mai 6, 2026","format":false,"excerpt":"| Imagine copert\u0103: RAD ART FAIR, 2026 | Foto: Daniel Sur SOCIETATE Populismul ca simptom: Frustr\u0103ri reale, solu\u021bii false \u0219i jocul de putere din spatele retoricii suveraniste | Autor: GIORGE ROMAN | Frustr\u0103rile care alimenteaz\u0103 mi\u0219c\u0103rile populiste sunt reale, asta trebuie spus clar \u0219i f\u0103r\u0103 condescenden\u021b\u0103, pentru c\u0103 tenta\u021bia de\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eSumar\u201d","block_context":{"text":"Sumar","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/category\/sumar\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/caseta-662.gif?resize=350%2C200&ssl=1","width":350,"height":200,"srcset":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/caseta-662.gif?resize=350%2C200&ssl=1 1x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/caseta-662.gif?resize=525%2C300&ssl=1 1.5x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/caseta-662.gif?resize=700%2C400&ssl=1 2x"},"classes":[]},{"id":28770,"url":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cultura-664\/","url_meta":{"origin":8035,"position":4},"title":"Cultura 664","author":"hrnicu","date":"iulie 15, 2026","format":false,"excerpt":"| Imagine copert\u0103: Palatul Cultural Blaj - sursa: Municipiul Blaj | SOCIETATE Un \u201epicnic nobil la castel\u201d a anticipat \u00een suburbiile Clujului, la R\u0103scruci, anun\u021barea premiilor Europa Nostra din acest an. Aproape de Bon\u021bida \u0219i de celebrul s\u0103u Electric Castle, un alt castel B\u00e1nffy a fost restaurat de CJ-ul clujean\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eSumar\u201d","block_context":{"text":"Sumar","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/category\/sumar\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/raluca_boboc-930x620-1.webp?resize=350%2C200&ssl=1","width":350,"height":200,"srcset":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/raluca_boboc-930x620-1.webp?resize=350%2C200&ssl=1 1x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/raluca_boboc-930x620-1.webp?resize=525%2C300&ssl=1 1.5x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/raluca_boboc-930x620-1.webp?resize=700%2C400&ssl=1 2x"},"classes":[]},{"id":28609,"url":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cultura-661\/","url_meta":{"origin":8035,"position":5},"title":"Cultura 661","author":"hrnicu","date":"aprilie 6, 2026","format":false,"excerpt":"| Imagine copert\u0103: Sesiunile SwordS - Club Control, 2026 Credit foto: Andrei Mu\u0219at (https:\/\/www.instagram.com\/andreimusat10), Sursa: Pagina SwordS - Spoken Word Sessions | SOCIETATE Despre digitalizarea prost f\u0103cut\u0103 | Autor: NICU ILIE | ANAF are propriul portal \u0219i, cel pu\u021bin pentru moment, nu vars\u0103 datele \u00een noua platform\u0103. Prim\u0103riile (taxe locale)\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eSumar\u201d","block_context":{"text":"Sumar","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/category\/sumar\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/in_memoriam_liviu_maior-930x620-1.jpg?resize=350%2C200&ssl=1","width":350,"height":200,"srcset":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/in_memoriam_liviu_maior-930x620-1.jpg?resize=350%2C200&ssl=1 1x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/in_memoriam_liviu_maior-930x620-1.jpg?resize=525%2C300&ssl=1 1.5x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/in_memoriam_liviu_maior-930x620-1.jpg?resize=700%2C400&ssl=1 2x"},"classes":[]}],"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8035","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8035"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8035\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8035"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8035"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8035"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}